Potrivit Eco reprezentantilor Civica, parametrii care dau nivelul de sanatate a locuitorilor unei comunitati au cunoscut cresteri agravante in Bucuresti. Astfel, mortalitatea copiilor sau a adultilor precum si procentul de nou-nascuti cu malformatii sau intoxicatii cu plumb a inceput sa creasca direct proportional cu gradul de poluare.
Poluarea cauzata de traficul auto face ca populatia sa inspire zilnic resturi gazoase-cancerigene emise de cele aproximativ doua milioane de automobile din localitate. Traficul rutier genereaza aproximativ 70 la suta din poluarea Capitalei. Poluarea industriala a crescut si ea la cote dramatice, fiind provocata de cantitatile mari de plumb si metale grele, in special in zonele periferice, la care se adauga emisiile centralelor termice, bogate in funingine si bioxid de sulf. Conform ultimelor statistici, bucurestenii sunt expusi lunar la 273 de tone de praf pe kilometru patrat.
In Bucuresti, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent normele maxime admise de zgomot si vibratii, mai ales din cauza reconstructiei drumurilor. Calitatea vietii si a mediului este afectata si de una dintre cele mai toxice substante, – dioxina, – provenita din arderea si ingroparea unor cantitati mari de deseuri urbane (umede) in aer liber.
Diminuarea cu mult sub nivelul critic a zonelor verzi din Bucuresti ameninta sa transforme orasul in urmatorii 20 de ani intr-un imens desert. Aceasta, deoarece in ultimii 12 ani au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea autovehiculelor si a cosurilor industriale ii revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale ale lumii civilizate (aproximativ 2,5 mp/locuitor in Bucuresti, fata de 12 mp/locuitor, cat este limita acceptata la nivel international).
Constatarile acestei organizatii au pus pe ganduri autoritatile. Ministrul Mediului, Petru Lificiu, declara ca, desi aerul din Bucuresti nu are calitatea celui de pe munte, totusi, parametrii care dau starea mediului din Capitala se inscriu in limitele normale. „Spatiile verzi existente sunt suficiente in raport cu tarile din UE dar vor deveni insuficiente daca ritmul de dezvoltare urbanistica continua in acest mod. Am fi putut face mai mult pentru protectia mediului in Bucuresti dar haosul din Consiliul General afecteaza proiectele noastre. Acest lucru duce la batjocura fata de oras“, a declarat Petru Lificiu.
Primarul general al Capitalei, Traian Basescu, a fost si mai transant, dezvaluind ca prin razboiul declarat de el impotriva chioscarilor incearca sa recupereze cat mai multe spatii verzi, sufocate in prezent de astfel de constructii. Eu am gasit mai multe solutii pentru scaderea nivelului de poluare a orasului dar ele sunt blocate de consilierii municipali PSD. Astfel, pasajul suprateran peste Gara Basarab, refuzat de reprezentantii PSD, isi propunea descongestionarea centrului Capitalei de actualul trafic rutier, micsorand astfel poluarea in cele mai afectate puncte. Tot in acest scop era gandita si propunerea de modernizare a tramvaielor Tatra (cele mai vechi din dotarea RATB), care ar oferi o alternativa la transportul cu autobuzul, scazand astfel poluarea adusa de traficul auto“, a declarat Traian Basescu.