In amonte de excavarile firmei Möbius Bau, la Tulcea, Alum SA varsa reziduuri in Dunare
[url=http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.99311.1.html]http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.99311.1.html[/url]
Din motive accidentale, sustin reprezentantii Garzii de Mediu, firma Alum SA din Tulcea a deversat in Dunare deseuri toxice – soda si reziduri de zgura. Semnalul de alarma tras de televiziunea publica a pus in miscare Garda de Mediu, astfel ca la fata locului s-a deplasat seful Comisariatului judetean Tulcea, Gabriela Soparla: "Este vorba un canal de legatura intre aceasta zona de evacuare a apelor pluviale, apartinand societatii Alum SA, si Dunare. Acest canal a fost colmatat, dar nu ieri si nu alaltaieri. A fost, cumva, canalul obturat".
Am stat de vorba cu Adrian Boioglu, autorul reportajului transmis de TVR: "Reziduuri au tot aparut, periodic, din ’91-’92. Cand oamenii au inceput sa-si construiasca locuinte acolo, si-au dat seama ca apa nu era buna de baut, plantele se uscau…"
De altfel, Gabriela Soparla ne-a explicat ca ceea ce a descoperit Adrian Boioglu la Tulcea nu este o poluare recenta comisa de cei de la Alum SA, ci rezultatul unui accident mai vechi pentru care proprietarii combinatului de alumina au fost deja sanctionati contraventional cu suma de 267 milioane de lei, o suma pe care Liviu Mihaiu, presedintele organizatiei ecologiste Salvati Delta Dunarii, o considera ridicola. "Asimilam conducerea acestei intreprinderi cu un raspuns formal pe care l-au dat si il da administratia noastra unor astfel de acte cum a fost poluarea de la Alum Tulcea SA. in mod normal, aceasta intreprindere ar trebui inchisa si nu amendata cu ridicola suma de 300 de milioane de lei, care inseamna mai putin de 10.000 de dolari"
Garda de Mediu, ne-a povestit Soparla, a inaintat Parchetului si un dosar penal pe numele combinatului. Aceste demersuri nu au avut, insa, darul de a convinge conducerea firmei tulcene sa remedieze pagubele produse, inainte ca acestea sa se extinda caci, iata, la ceva vreme dupa sanctiunile aplicate combinatului de alumina, pata de poluare exista pe mai departe acolo, pe cele doua canale de cate circa 300 de metri fiecare si care au legatura directa cu Dunarea.
Dar Garda de Mediu este obstructionata si de cadrul legislativ existent. Din nou Gabriela Soparla: "Dom’le, eu mai mult decat un dosar penal nu am ce sa le fac. Cu termene negociate de comun acord cu institutiile care emit autorizatiile de mediu, eu nu am decat sa ma supun celor scrise in aceste autorizatii ".
Am incercat, cum era si firesc, sa obtinem si punctul de vedere al conducerii Alum SA. O secretara, una din cele cateva care ne-au raspuns la repetatele apeluri telefonice, ne-a acuzat ca luam de bune informatiile difuzate de televiziunea publica romana, fara sa le verificam. in cele din urma, suntem obligati sa o facem, de vreme ce, iata, firma Alum SA refuza sa le dezminta. Asa s-a intamplat si in cazul reporterului TVR: "Am zis ca vrem sa vorbim cu cineva care poate sa ne zica – nu neaparat directorul, cineva din conducere, un reprezentant al conducerii. Ni s-a spus ca toti sunt in sedinta si ca, eventual, sa facem o programare in scris si ni se va da raspunsul tot in scris, cand se poate si daca se poate sa mne intalnim cu cineva din conducere. Adica, la Sfantu’ Asteapta". Iar sedinta inceputa in povestirea lui Adrian Boioglu (reporterul TVR care a reaizat materialul despre poluarea de la Alum SA Tulcea) nu s-a incheiat nici atunci cand, doua zile mai tarziu, am dorit noi sa luam
legatura cu cineva in masura sa ofere un comentariu.
Mai grav este ca daca atunci cand Ucraina a pus in aplicare planul de construire a canalului navigabil Dunare – Marea Neagra pe bratul Bastroe s-a demonstrat o solidaritate ecologica romaneasca demna de toata lauda, de data aceasta, cand mediul inconjurator este agresat din interior, de (cum se exprima Liviu Mihaiu), "ucrainienii nostri autohtoni", subiectul nu este tratat cu importanta pe care gravitatea situatiei o implica. Or, o asemenea tacere naste semne de intrebare. Jurnalistul Liviu Mihaiu, de la organizatia Salvati Delta Dunarii: "Fiecare substantiv comun are in spatele lui o mafie. Exista o mafie a pixurilor, o mafie a salaului, o mafie a chioscurilor, o mafie a TVA-urilor, exista o mafie a finantelor si asa mai departe. Este absolut previzibl ca lipsa de raspuns pe care a intampinat-o acest act iresponsabil al unei intreprinderi, in care nici macar directorul nu a vrut sa vorbeasca cu mass-media… va dati seama, e destul de previzibil: traim intr-o tara si intr-o
stapanire iresponsabila".
intelegem ca Alum SA este una dintre cele mai mari reusite din istoria privatizarilor romanesti. insa o intrebare ramane: cand vor coexista, in Romania, performanta si etica? Exista, totusi, antecedente care demonstreaza ca la succesul economic se poate ajunge si fara a ignora respectul fata de anumite exigente, fie ele si de ordin ecologic.