Proiectul european al Republicii Moldova
Dialog cu Veaceslav IORDAN, director general al Agentiei „Apele Moldovei”
– Pentru asigurarea securitatii alimentare a tarii si obtinerea recoltelor stabile de culturi agricole e necesar de a iriga terenuri pe o suprafata de 300 mii hectare. Ce se intreprinde pentru a face fata acestei sarcini?
– Potentialul irigabil al Republicii Moldova constituie circa 500 mii ha. Reiesind din acest potential si programele de crestere a productiei agricole, planificam sa asiguram cu irigatii, la prima etapa, plantatiile cu livezi intensive, vita de vie, culturile legumicole si leguminoase.
– Care este randamentul producerii culturilor agricole de soiuri performante in conditiile aplicarii irigatiei?
– Sistemele de irigare noi vor fi construite prin implementarea tehnologiilor moderne si a utilajului de randament inalt, o atentie deosebita fiind acordata sistemelor de irigare prin picurare, pentru a economisi resursele de apa si energie. Profitul de la producerea culturilor agricole de soiuri performante in conditiile aplicarii irigatiei va constitui circa 30 mii lei la 1 ha, iar cheltuielile pentru irigare – doar 4 mii lei la aceeasi suprafata. Astfel, in total, dupa incheierea primei etape, se va putea obtine de pe terenurile irigate un profit anual de cca 5 mlrd. lei. In urma realizarii acestui program, toate raioanele vor beneficia de sisteme de irigatie.
– Dar pentru a obtine in viitor profitul scontat sint necesare investitii serioase. De unde vin banii?
– Dupa cum rezulta din datele acumulate, necesarul total de investitii pentru revitalizarea gospodaririi apelor si hidroamelioratiei in prima etapa se estimeaza la circa 11 miliarde lei: 2,4 mlrd. pentru reabilitarea sistemelor de irigare, 8,5 mlrd. pentru constructia sistemelor noi de irigare, 64 mln.lei pentru curatarea canalelor de desecare, 33 mln. lei. pentru reparatia digurilor de protectie.
Autofinantarea lucrarilor de reabilitare a sistemelor de irigare si desecare, in conditiile cind starea financiara a producatorilor agricoli este precara, nu poate fi realizata fara a atrage surse suplimentare de finantare. Astfel de surse pot fi fondurile nerambursabile, proiectele investitionale, capitalul privat, bugetul de stat, contributia utilizatorilor de apa.
– In ce masura sint suficiente resursele de apa disponibile pentru irigatie?
– Resursele de apa ale Republicii Moldova constituie o retea fluviala din circa 220 riuri cu lungimea de 16.000 km, inclusiv riurile mari Nistru si Prut. Potrivit calculelor, irigarea se poate efectua in modul urmator: 80 mii ha din riul Prut, 280 mii ha din riul Nistru, 100 mii ha din riul Dunare, 40 mii ha din riurile mici si iazuri.
– Ce se va mai intreprinde pentru eficientizarea extinderii terenurilor irigate?
– Deja sint create Statiuni tehnologice pentru irigare in baza intreprinderilor existente de reparatie si exploatare, subordonate Agentiei „Apele Moldovei”, care se completeaza cu utilaj pentru irigare performant si care ar corespunde standardelor actuale din domeniul dat. Statiunile respective urmeaza sa asigure intreg ciclul de pompare a apei, incepind cu statia propriu-zisa de pompare a apei si terminind cu planta irigata. Plus crearea, in teritoriu, a asociatiilor utilizatorilor de apa, care ar beneficia, in baza unor relatii contractuale, de servicii specializate acordate de statiunile pentru irigare.
– La 13 iunie 2007, Guvernul a aprobat Strategia privind aprovizionarea cu apa si canalizarea localitatilor din Republica Moldova. Care este scopul ei?
– De a stabili politica statului in domeniu si directiile prioritare de realizare a ei. In contextul prezentei strategii, se vor elabora programe cu obiective pe termen mediu (2008-2012) si pe termen lung, pina in anul 2025, privind domeniul alimentarii cu apa si constructiei sistemelor de canalizare, reiesind din analiza situatiei existente, prognozarea scenariilor posibile de modernizare si dezvoltare in continuare a acestor servicii.
Analiza situatiei existente demonstreaza ca sistemul comunal de alimentare cu apa si de canalizare actualmente este putin functional, deoarece este dotat cu utilaj invechit, cu randament de lucru mic, care nu satisface cerintele de protectie a mediului si de acordare populatiei unor servicii calitative.
– Care este calitatea apelor de suprafata si cine efectueaza monitorizarea acestora?
– Monitorizarea apelor de suprafata este efectuata permanent de catre Serviciul Hidrometeorologic de Stat, prin intermediul unei retele care include 49 de sectiuni de supraveghere pe 16 riuri, 6 bazine de acumulare si un liman, la 49 indici hidrochimici si 5 grupuri de elemente hidrobiologice, si de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat in 60 puncte de control la 11 bazine acvatice, la parametrii chimici, microbiologici si parazitologici.
Conform rezultatelor monitorizarii efectuate, in ultimii ani nivelul de poluare a riurilor Prut, Dunare si Nistru n-a suferit schimbari esentiale fata de anii precedenti, cu unele mici exceptii. Conform indicilor hidrochimici, apele acestor riuri corespund claselor II-III (curata si moderat poluata) si sunt utilizate ca surse potabile de alimentare cu apa, pe cind riurile mici ramin a fi in continuare cu un grad inalt de poluare.
– Iar cea a apelor subterane? Au fost indentificate si sursele de poluare a apelor de suprafata si celor subterane?
– Reteaua de supraveghere si control include circa 3000 sonde arteziene functionale si circa 112 mii de fintini tubulare si izvoare, anual fiind cercetate circa 25 mii probe de apa la parametrii microbiologici si 20 mii probe la parametrii chimici. Poluarea este cauzata, de cele mai multe ori, de statiile de epurare a apelor uzate, managementul neadecvat al deseurilor menajere solide in toate localitatile, sectorul agrar, inclusiv cel individual, depozitele de pesticide inutilizabile, bazele de produse petroliere, statiile de alimentare cu petrol, alte locuri poluate.
– Ce reprezinta, la ora actuala, sistemul comunal de canalizare a apelor reziduale a localitatilor din Republica Moldova?
– 464 statii de epurare, 557 statii de pompare si retele de canalizare cu lungimea totala de 2966 km. Insa din cauza starii tehnice nesatisfacatoare a sistemelor existente de epurare a apelor reziduale in localitatile urbane Rezina, Criuleni, Otaci, Soroca, Taraclia si suspendarii functionarii acestora in majoritatea localitatilor rurale, nu au fost purificate de sistemele existente 80 la suta din apele reziduale.
– Au fost deja identificate sursele potentiale de finantare a programelor nationale de modernizare si dezvoltare a sistemelor publice de aprovizionare cu apa si de canalizare?
– Pe parcursul anului 2007 au fost efectuate lucrari de constructie, reconstructie si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in mai multe localitati din tara, lucrarile fiind finantate din diferite surse. Din bugetul de stat au fost efectuate lucrari in suma de 40 mln. lei, bani care au fost cheltuiti pentru constructia si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, reparatia si reconstructia retelelor de canalizare, reparatia statiilor de epurare etc. Fondul Ecologic National a alocat 21 mln. lei pentru constructia si reabilitarea sustemelor de alimentare cu apa si canalizare din mai multe localitati din Republica Moldova.
La etapa actuala, pe linga finantarea de la bugetul de stat este necesara sustinerea din partea organismelor financiare internationale prin acordarea de credite preferentiale, granturi. Tinind cont de conditiile specifice ale Moldovei, Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economica Araba a oferit un credit de 6,5 mln.dolari SUA pentru finantarea lucrarilor de renovare a sistemelor de alimentare cu apa in sase localitati.
Banca Mondiala a acordat Republicii Moldova 12 mln. dolari SUA pe un termen de 40 de ani, mijloacele in cauza fiind recreditate intreprinderilor de aprovizionare cu apa si de canalizare din orasele Cahul, Orhei, Soroca, Stefan Voda si mun. Balti.
In anul 2008 se prevede de a fi alocate mijloace financiare in marime de circa 553 mln lei. Din bugetul de stat vor fi alocate 148 mln lei, din bugetele locale – 40 mln lei, contributia populatiei va fi de 75 mln lei, iar Fondul Ecologic National va aloca 25 mln lei. Valoarea alocatiilor straine (credite si granturi) este de 375 mln lei.
Solutionarea problemelor ce tin de aprovizionarea cu apa a localitatilor urbane si celor rurale, precum si cele legate de crearea de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare in fiecare localitate va contribui la cresterea considerabila a calitatii vietii, la dezvoltarea economiei si la sporirea bunastarii populatiei.
Pentru conformitate: Vasile MARTIN
sursa: Moldova Suverana