Ai văzut vreodată un gunoi de gunoi? In America , un 5 km de la periferia unui oraş (în jur de 200000 de locuitori). Este imens si incredibil mirositor. Chiar pute! Şi sa nu vorbesc despre aceasta mizerie gazoşi prin producerea de metan şi de eliberare a acestuia în atmosferă.
În America, aproximativ 130 de milioane de tone ajunge în depozitele de deşeuri. În cazul în care un oras de 200000 de oameni produce atât de mult gunoi, imaginaţi-Los Angeles, San Francisco ,New York sau ,, Chisinău”.
Cursa pentru prelucrarea resturilor menajere în conditii de siguranta chimica maxima este în plina desfasurare. O noua generatie de cuptoare de incinerare, care utilizeaza tehnologia tortelor cu plasma, permite tratarea deseurilor la peste 16.600º C.
O întreprindere de avangarda în aceasta tehnica este Westinghouse Plasma din localitatea Madison (Pennsyl-vania, SUA), ai carei cercetatori au realizat un cuptor de incinerare echipat cu o torta cu plasma, instalatie ce reuseste prelucrarea tuturor tipurilor de resturi menajere care sunt deversate în creuzetul propriu.
Tehnica arcului cu plasma, care consta în ionizarea unui gaz cu un arc electric, a fost mai întâi utilizata la sfârsitul secolului XX de catre metalurgisti pentru topirea fierului, înainte de a fi folosita la producerea de combustibili si la testarea rachetelor spatiale. Echipamentele comercializate de întreprinderi specializate, cum este cazul celei mentionate mai sus, dezintegreaza deseurile menajere prin tratarea lor cu un jet de plasma la o temperatura de 16.650ºC, adica la o temperatura de trei ori mai mare decât cea apreciata la suprafata Soarelui. Deseurile se transforma astfel în gaze, mai ales hidrogen si monoxid de carbon (care sunt recuperate pentru a servi drept combustibil), lasând ca reziduu un material solid, un fel de sticla utilizabila foarte bine si convenabil în constructii.
Westinghouse Plasma (sucursala a lui Westinghouse Electric, una dintre cele mai importante întreprinderi americane în domeniul energiei) a instalat 16 cuptoare cu plasma între anii 2000-2005 în Japonia. Arhipelagul nipon are mari deficite pentru depozitarea uriaselor cantitati de deseuri urbane, iar incinerarea clasica a acestora agraveaza poluarea atmosferica si asa foarte mare, incluzând printre altele cantitati semnificative de dioxina. Pentru Uniunea Europeana, reglementarea incinerarii resturilor menajere (din 04.12.2000) limiteaza la 0,1 nanograme/mc de fum concentratia în dioxina si la 400 mg/mc azot concentratia în oxizi de azot. Cât priveste SUA, în zona Houston se afla în curs de instalare doua asemenea uzine de vitrificare a deseurilor menajere prin tehnologia cu plasma. Alte tari (Elvetia, Franta, Germania, Polonia) sunt, la rândul lor, interesate si se pregatesc sa achizitioneze asemenea uzine.
Ca în toate lucrurile noi, au aparut si în acest domeniu contestatii, care, în principal, se refera la consumul foarte mare de energie electrica în timpul functionarii cuptoarelor de incinerare cu plasma. Din fericire, calcule foarte precise atesta ca reciclarea gazelor combustibile rezultate din procesul tehnologic conduce la obtinerea de energii mai mari decât cele consumate.
Singura critica la adresa noului procedeu care nu poate fi combatuta în prezent este aceea referitoare la costul global al operatiilor. Astfel, pentru o tona de resturi menajere prelucrate în cuptoarele clasice, costurile nu depasesc 30 USD, în timp ce procedeul cu plasma necesita, tot pentru o tona de deseuri, costuri de 50 USD. Si în acest caz recuperarea si utilizarea gazelor combustibile rezultate din procedeul cu plasma conduc la economii care pot reduce deficitul la mai mult de jumatate.
Fabricantii americani de echipamente cu plasma spera sa cucereasca si alte piete de desfacere, în special în domeniul deseurilor toxice. Dupa opinia specialistilor în bransa, este mult mai economica prelucrarea si eliminarea acestora prin procedeul cu plasma decât prin oricare alte metode chimice directe.
Preluat de pe: http://www.greenoptimistic.com şi http://electric.net46.net/