Anual, la 2 februarie, se marchează Ziua Mondială a Zonelor Umede. În această zi, în anul 1971 a fost semnată Convenţia asupra zonelor umede de importanţa internaţionala, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenţia Ramsar), document care se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Această Convenţie a fost ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr. 504-XIV din 14 iulie 1999.
Zonele umede sunt definite ca întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime de reflux nu depăşeşte 6 m. Deci zonele umede sunt ecosistemele unde apa şi pământul se îmbină natural şi asigură protecţia apei, faunei, florei si populaţiei. Aceste ecosisteme ajută la diminuarea poluării, la reducerea impactului inundaţiilor, la îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi asigură mediul de viaţă pentru importante specii de animale şi plante.
Pe parcursul ultimilor decenii, ca urmare a impactului antropic nereglementat, zonele umede au fost supuse unor intense procese de degradare la toate nivelurile, inclusiv la cel global, avînd drept consecinţa diminuarea răspîndirii lor. Consecinţele sunt dramatice atît pentru comunităţile locale care depind din punct de vedere economic şi social de bogăţia zonelor umede, cât şi pentru natură şi buna funcţionare a acesteia. Din păcate, zonele umede rămase se confruntă cu epuizarea resurselor, precum şi cu probleme hidrologice, ecologice şi de mediu.
Tema sugerată de Convenţia Ramsar pentru evenimentul ecologic din acest an este „Upstream – Downstream: Wetlands connect us all” (Din amonte în aval. Zonele umede ne leagă unii de alţii).
Sloganul propus “Din amonte în aval” reflectă legăturile care ne unesc pe toţi în cadrul unui bazin hidrografic: ce impact are activitatea oamenilor care trăiesc în amonte asupra mediului ambiant şi în consecinţă asupra oamenilor ce locuiesc în aval.
Pe parcursul anilor, părţile contractante ale Convenţiei au depus eforturi enorme pentru a determina liniile directoare de gestionare a bazinelor hidrografice. Problema este, într-adevăr, primordială: gestionarea bună a unui sit poate fi rapid redusă la zero prin managementul prost al apelor în cadrul bazinului hidrografic. Cea mai mare provocare o prezintă necesitatea conlucrării gestionarilor de zone umede cu gestionarii de apă în cadrul aceluiaşi bazin hidrografic. Concomitent urmează să se sensibilizeze toate părţile interesate în ceea ce priveşte aspectele legate de gestionarea bazinelor hidrografice. Nu contează cine suntem – fermieri, pescari, industriaşi sau locuitori ai acestor zone – activităţile noastre au un impact asupra bazinului în care locuim şi activăm.
Obiectivul principal al Zilei Mondiale a Zonelor Umede este de a ajunge la o mai bună înţelegere despre modul de funcţionare a bazinelor hidrografice, consecinţele diverselor utilizări şi a deşeurilor de la activităţile umane asupra bazinelor şi eficienţa unei bune guvernări.
În Republica Moldova au fost recunoscute oficial trei zone Ramsar: Zona Ramsar Nr.1029 “Lacurile Prutului de Jos”, Zona Ramsar „Nistrul Inferior” Nr. 1316 şi Zona Convenţiei Ramsar Nr. 1500 „Unguri-Holoşniţa”.
Sursa: MERN