Pe scurt, directorul general a menţionat 3 consecinţe ale lucrărilor la Canalul Bîstroe. Va urma o scurgere mai rapidă a Dunării, cu efecte secundare asupra braţului Chilia, echilibrul ecologic va fi afectat şi vor fi cauzate pierderi economice pentru partea română, dar şi ucraineană. Prin intervenţiile internaţionale a fost stopată faza a doua a lucrărilor la Canalul Bîstroe. Acum, institutul român dă replica Ucrainei cu ajutorul MMGA, prin propunerea unui proiect. Planul urmează să fie pus în practică pe etape, în următorii 10 ani, şi va costa 31 de milioane de euro. ?O parte din bani vor veni de la bugetul României, iar alta va fi atrasă de pe plan naţional şi internaţional?, ne-a declarat directorul Ştiucă.
Planul strategic de reconstrucţie ecologică a Deltei Dunării urmăreşte să restabilească, să refacă şi să menţină starea iniţială specifică zonelor umede: hidrologică, biogeochimică şi ecologică. La conferinţa de ieri s-a mai subliniat că Ucraina a încălcat 6 convenţii internaţionale, două acorduri cu România şi un tratat bilateral. Mai mult, s-a criticat aprobarea lucrărilor de către Cabinetul ucrainean de Miniştri, care nu a prezentat studiul de impact asupra mediului. În finalul expunerii, directorul general ne-a declarat: ?Este curios că Ucraina vrea cu orice preţ acest canal, cu toate că, din punct de vedere economic, nu se justifică, aşa cum au declarat ei. Doar 4% dintre navele ucrainene trec pe la noi, ceea ce înseamnă că ne plătesc anual aproximativ 80.000 de euro. Acum însă investesc milioane pentru a face economie la cîteva zeci de mii?. Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Virgil Munteanu, susţine că adevăratul motiv reiese chiar din prezentarea făcută de specialiştii ucraineni prezenţi la Palatul Naţiunilor din Geneva: Canalul Bîstroe reprezintă un obiectiv strategic şi militar pentru Ucraina.