Pericolul reprezentat de aceste iazuri de decantare este foarte mare, deoarece acestea contin metale grele, pe langa plumb, zinc cadmiu si cupru. Procedura presupune nivelarea iazului, peste care se aplica un strat izolator, furnizat de olandezi, peste care se pune pamant pentru ca terenul sa fie redat in folosinta agricola�, a afirmat Gavril Baican.

Din totalul celor 72 de iazuri de decantare, 25 sunt active, iar cinci au fost ecologizate. Ecologizarea tuturor iazurilor va costa in jur de 600 de miliaone de dolari, dupa estimarile secretarului de stat in Ministerul Economiei si Comertului (MEC).

�Atata timp cat cele 47 de iazuri de decantare sunt pe lista celor care trebuie ecologizate, ele reprezinta o problema, nu as spune ca sunt neaparat un pericol�, a declarat Gavril Baican.

Conform datelor statistice furnizate de MEC, 21.700 de hectare de terenuri agricole si silvice au fost ocupate pentru folosinte miniere. Cele 72 de iazuri de decantare insumeaza 216 milioane metri cubi.

In perioada 1990 – 2003, subventiile acordate de Ministerul Economiei si Comertului pentru sectorul minier au fost de 3,57 miliarde de dolari, transferurile de fonduri fiind de 271,5 milioane de doalri, iar alocatiile de capital de 1,61 miliarde dolari. La acestea se adauga o pierdere de exploatare de 1,37 miliarde dolari, costurile totale ajungand astfel la 6,84 miliarde dolari.

Debitele se situau la valori cuprinse intre 40 si 80 la suta din normalele lunare, mai mari (in jurul si peste normalele lunare) pe Viseu, Aries, Muresul inferior, Bistrita, Prut si Jijia.

Imn urmatoarele 24 de ore, debitele vor fi in crestere din cauza precipitatiilor prognozate si propagarii pe raurile din sudul si estul tarii si tot din cauza propagarii pe cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor mari din vestul tarii si, in general, stationare pe celelalte rauri.

Debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) a fost in scadere (3.300 mc/s), situandu-se sub media lunara multianuala (3.800 mc/s). Pe sectorul romanesc, aval Portile de Fier, debitele au fost in scadere.

In urmatorul interval, debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere. Pe sectorul romanesc, aval Portile de Fier, debitele vor fi in scadere.

Seminarul este organizat in colaborare cu Compania Nationala REMIN – S.A. Baia Mare si consortiul olandez Ameco Environment Service, care a participat la realizarea unui proiect de reabilitare a doua iazuri de decantare de la REMIN – S.A. Baia Mare.

Lucrarile seminarului vor aprofunda proiectele si amenajarile de acoperire realizate la Baia Mare. Cu aceasta ocazie, vor fi identificate oportunitatile de colaborare in reabilitarea iazurilor si a altor terenuri.

La seminar au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor publice locale, proprietari si operatori de terenuri, proiectanti, specialisti ai companiilor geotehnice, precum si specialisti si consultanti pe probleme de mediu.

Protestatarii, unii dintre ei veniti din Austria, Ungaria si Olanda, au agatat pe cladirea ministerului infrastructurii o banderola lunga neagra reprezentand o autostrada, cu inscriptia: "Nu distrugeti plamanii verzi ai Poloniei".

In versiunea promovata de autoritatile poloneze, proiectata autostrada ar urma sa traverseze in nordul Poloniei mai multe parcuri naturale, intre care padurile de la Augustow si mlastinile de la Biebrza, unde traiesc numeroase specii de plante si animale rare din Europa.

[img]"%%dir[1]%%dracula.jpg" border="0" alt="Dracula" name="image" align="left" width="228" height="152" /[/img] Nici unul dintre oficialii guvernului care au semnat hotarirea si cu care am vorbit ieri si nici reprezentantul Regiei Protocolului de Stat, careia ii apartine terenul, nu stiu cine este aceasta firma si cum a fost selectata. Potrivit unor surse din domeniul imobiliar, terenul valoreaza acum milioane de euro, dupa instalarea utilitatilor urmind ca pretul sa sara in aer.

In plus, prin constituirea parcului industrial, firmele din zona beneficiaza de facilitati.
Guvernul a aprobat recent constituirea parcului industrial care – pe terenul Complexului agrozootehnic Vlasia din Snagov – va gazdui in amplasament si ?Dracula Park?. Pentru acest proiect, executivul a pus la dispozitie o suprafata de aproape 460 de hectare teren aflate acum in administrarea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Potrivit hotaririi de guvern, societatea ?Parcul turistic si de agrement Snagov? va primi dreptul de folosinta asupra terenului pe 49 de ani, cu drept de prelungire.

Nota de fundamentare pomeneste despre realizarea proiectului prin asocierea dintre societatea ?Dracula Park? si RA-APPS, fara a aminti despre societatea care, potrivit hotaririi de guvern, va administra parcul.
Directorul adjunct de la RA-APPS, Vladimir Sommer, nu stia nimic despre societatea care va administra parcul. El credea ca va fi o societate rezultata din asocierea SC ?Dracula Park? SA si RA-APPS, care pune la bataie terenul.

In aceeasi confuzie se afla si secretarul de stat Ilie Stefan, la care ne-a trimis unul dintre semnatarii hotaririi de guvern, ministrul Gheorghe Emacu: ?Societatea care administreaza parcul e creata de cei doi asociati?. Pina la urma, oficialul guvernului a spus ca nu trebuie sa stie executivul cine e firma cu pricina. ?Nu trebuie sa stiu eu, ci cei doi asociati.

N-am ales-o noi (guvernul – n.r.), cu societatea asta au venit cei doi asociati. Nu e treaba noastra cit va plati firma (pentru teren – n.r.), ci a celor doua parti. RA-APPS trebuie sa stie, ministrii nu trebuie sa stie, la cite hotariri sint…?, ne-a spus Ilie Stefan.
?Nu pot sa va spun si putin ma intereseaza cum a fost aleasa societatea (care va administra parcul industrial – n.r.)?, ne-a spus initial reprezentantul SC ?Dracula Park? SA, Sorin Marica. Dupa mai bine de o ora insa a confirmat varianta guvernantilor: ca dinsul a propus, ca reprezentant al SC ?Dracula Park? SA, firma care administreaza parcul.

?A fost singurul ofertant?, justifica el, iritat ca ne intereseaza cine a ales firma. Intrebat daca stie cine sint actionarii, Marica a raspuns: ?Oarecum?, invitindu-ne sa citim ?Bursa? de astazi.
Teren de milioane de euro. Unul dintre directorii RA-APPS, Vladimir Sommer, spune ca deocamdata n-a incheiat un contract cu viitorul administrator si nu stia daca terenul va fi concesionat sau dat in folosinta gratuita.
Presedintele Uniunii Nationale a Agentilor Imobiliari, Emil Giurgiu, ne-a spus ca, in zona Vlasia-Snagov, un hectar de teren agricol ar costa intre 2.000 de euro si 5.000, ceea ce inseamna ca terenul de 460 hectare ar valora intre 920.000 euro si 2.300.000 euro. ?E o zona cu potential.

Dupa ce vor fi utilitati, in zona ?Dracula Park? pretul va putea creste chiar de citeva zeci de ori?, sustine Giurgiu.

?Aici venea Ceausescu?

Desi noul amplasament al ?Dracula Park? se afla inca in stadiul de proiect, iar terenul vizat pentru constructia acestuia este deocamdata un lan urias de porumb, RA-APPS cere o taxa pentru a fotografia locatia. ?Daca vreti poza dinauntru, trebuie sa achitati o taxa la sucursala Baneasa a RA-APPS?, a spus Andrei Ion, inginer la ferma Vlasia.
Maria, care pazeste de peste 20 de ani intrarea in ferma Vlasiei, ne povesteste: ?Venea aici Ceausescu cu sotia, la fiecare sfirsit de saptamina cind erau in Bucuresti vara. Ii lasa masina la iesirea din padure, si se plimbau pe jos printre lanuri pina la ferma. De aici se facea si aprovizionarea pentru masa presedintelui?.

Actionarii firmei, prieteni cu guvernantii?

Potrivit informatiilor extrase de la Registrul Comertului, actionarii SC ?Parcul turistic si de agrement Snagov? SA, firma care va administra parcul industrial, sint Dan Viorel Paul, Mihai Ancuta, Alexandru Popescu, Ion Stan, Daniel Bartolomeu Finis si Fundatia pentru Turism Romania. De departe, cel mai interesant nume de pe lista actionarilor este cel al lui Daniel Bartolomeu Finis.

Acesta a fost asociat cu Alexandru Bittner in ?Piscicola Tour?, firma care a investit in satul de vacanta de la Gura Portitei si care are serioase afaceri in Delta Dunarii. Alexandru Bittner este un apropiat al premierului Adrian Nastase.

Dana Nastase a recunoscut prietenia cu familia Bittner, precizind ca a incercat o afacere cu obiecte de arta, vechi, cu Sherry Bittner, care nu a mers. Tot Bartolomeu Finis si Ion Stan se regasesc in Consiliul de Administratie al SC ?Neptun-Olimp? SA cu o alta prietena a familiei premierului Nastase, Roxana Bichel, fosta consiliera a lui Ovidiu Musetescu la APAPS.

Roxana Bichel detine un apartament, ca si Dana Barb (sora premierului Nastase), Ristea Priboi si Daciana Sirbu intr-un imobil de pe Strada Muncii din Predeal, care a facut obiectul unei anchete in ?Evenimentul zilei?.

De altfel, Finis si Stan – personaje-cheie in administrarea viitorului parc de la Snagov – au fost desemnati anterior si administratori la ?Dracula Park?, proiectul lui Dan Matei Agathon in care a investit si premierul Adrian Nastase.

Potrivit cotidianului ?Bursa?, care a dedicat mai multe materiale acestui subiect, afacerea ?Dracula de Snagov? a devenit una ?mai mult decit dubioasa, in care sint implicati prietenii premierului si ai altor ministri?.

?Bursa? mai spune ca multe fire din afacere duc si spre ministrul Eugen Bejinariu, care si-a terminat anul trecut mandatul de la conducerea RA-APPS; potrivit ?Bursei?, Eugen Bejinariu a fost cenzor la doua dintre societatile lui Alexandru Bittner, iar sotia sa, Camelia Bejinariu, a detinut aceeasi functie la o a treia firma a lui Alexandru Bittner. (Nicoleta Savin)

O lege adoptata de Parlament anuleaza foarte multe dintre masurile de protectie impotriva braconajului piscicol. Principala afectata va fi Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Potrivit noului decret, de acum inainte o singura institutie ? Inspectia Piscicola ? va mai avea dreptul sa-i pedepseasca pe braconieri. In Tulcea, aceasta institutie are un singur angajat.
ALEXANDRU NASTASE

Noua lege dezincrimineaza cele mai grave infractiuni de braconaj piscicol. Potrivit noului text de lege, singura institutie care-i mai poate controla de acum inainte pe braconieri este Inspectia Piscicola, o institutie din cadrul Ministerului Agriculturii. Toate celelalte autoritati care-i puteau verifica pe braconieri ? garzile de mediu, Politia de Frontiera, Garda Financiara sau Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii ? nu vor mai putea actiona impotriva acestora. Ironic este faptul ca in tot judetul Tulcea (unde se afla Delta Dunarii, cu cel mai mare bazin piscicol din Romania) Inspectia Piscicola are un singur angajat, iar acesta nu are nici macar o barca pe care ar putea-o folosi la prinderea braconierilor.

?Aceasta lege ne leaga pur si simplu de maini si de picioare?, a declarat ieri guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. ?Pana acum am colaborat excelent cu celelalte institutii, iar braconierii au fost prinsi pe capete. Sunt curios cum va putea Inspectia Piscicola sa faca ceea ce pana acum acopereau atatea institutii.?

[b]FAPTE CUMULATIVE. [/b]
Potrivit noilor reglementari, confiscarea pestelui de la braconieri va fi extrem de greu de dovedit. ?Pana acum, legea spunea ca daca pestele era pescuit ilegal, transportat fara acte legale sau comercializat ilegal trebuia confiscat fara nici un fel de probleme. Cunvantul ?sau? a fost inlocuit cu ?si?, astfel incat, de acum inainte, aceste masuri vor fi cumulative. Cu alte cuvinte, daca prinzi braconierii cu o masina cu o tona de peste, ca sa-l poti confisca trebuie sa le demonstrezi faptul ca intentionau sa-l vanda fraudulos, altfel incalci legea. Intreb si eu: Cine poate dovedi asa ceva??, spune Virgil Munteanu.

[b]PLASE MONOFILAMENT. [/b]
O alta prevedere controversata este suspendarea totala a unor infractiuni, fapte pedepsite pana acum cu ani grei de inchisoare. ?Nu mai exista fapte. Folosirea plaselor monofilament, cu ochiuri de plasa extrem de mici, care matura tot, pana si mormolocii, si pun in pericol intreaga populatie piscicola era pedepsita cu inchisoare intre 6 luni si 4 ani. Acum nu mai e nici macar infractiune penala! In plus, importul, producerea, achizitionarea sau detinerea de astfel de ustensile se pedepsea cu inchisoare tot de la 6 luni la 4 ani. Iar ca sa se puna capac, pescuitul sturionilor in afara cadrului legal era pedepsita cu inchisoare de pana la 10 ani. Acum nu mai e nici macar infractiune!!!?, a mai spus guvernatorul.

[b]DOAR AMENDA.[/b]
Prin noua lege, pescuitul electric sau cel cu dinamita se va pedepsi numai cu amenda penala, intre 50 si 100 de milioane de lei. ?Acestea reprezinta unele dintre cele mai grave metode de braconaj. Pana acum stateai la inchisoare 10 ani pentru astfel de fapte. Noua lege le pedepseste cu amenda penala?, spune guvernatorul Munteanu.

[b]CONTRADICTII. [/b]
Confuziile sunt prezente si ele in textul noii legi. ?Parcurgand cu atentie decretul, poti depista usor aceeasi fapta incadrata diferit. Intr-un capitol este infractiune, iar cateva articole, uneori cateva paragrafe mai jos, exact aceeasi fapta este doar contraventie si se sanctioneaza doar cu amenda!!!?, mai spune Virgil Munteanu.

[b]HAOS. [/b]
Guvernatorul spune ca modul in care pana acum se declarau zonele de protejare a pestelui sau perioada prohibitiei au fost, de asemenea, abrogate. ?Cum vor fi stabilite aceste lucruri? Practic, e dat frau liber haosului si practicilor ilegale!?, crede guvernatorul Deltei Dunarii.

[b]LEGE[/b]
Legea a fost inaintata Parlamentului de catre Directia de Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii. Este un text menit sa modifice si sa completeze Legea 192/2001, ce se refera la pescuit, fond piscicol si acvacultura. ?Acest text a fost propus de catre Ministerul Agriculturii fara ca noi sa fim macar consultati. Am aflat totul abia in momentul in care am vazut Monitorul Oficial?. Contactati insistent telefonic ieri, pentru a afla amanunte despre initierea Legii 298, reprezentantii Directiei Piscicole din Ministerul Agriculturii nu au raspuns la telefoane.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE
CATEDRA DE SOCIOLOGIE
S.C. PSIHO PROFIL S.R.L.
AGENTIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO ? SOCIALA TIMIS

INVITATIE

Diagnoza mediului de afaceri
si perspective de dezvoltare in Judetul Timis

Stimata doamna / Stimate domn

Avem deosebita placere sa va invitam in data de 29 iulie 2004, ora 11.00, la sala Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara, unde S.C. Psiho Profil S.R.L. alaturi de partenerii sai, Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Catedra de Sociologie, precum si Agentia de Dezvoltare Economico ? Sociala Timis (ADETIM) organizeaza lansarea rezultatelor preliminare din cadrul proiectului ?Diagnoza mediului de afaceri si perspective de dezvoltare in judetul Timis?.

Evenimentul va debuta cu prezentarea rezultatelor obtinute in urma cercetarii de teren efectuata asupra firmelor din judetul Timis, pe urmatoarele domenii: juridic, economic, financiar-contabil, organizational, resurse umane, protectie a muncii si a investitiilor, relatiile cu partenerii de afaceri, probleme in dezvoltarea afacerilor (interne si externe), activitati de transport, raporturile cu administratia publica locala, strategii si perspective de dezvoltare economica.

Aceasta diagnoza este prima cercetare de acest gen efectuata asupra mediului de afaceri din judetul Timis, studiul sociologic fiind realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul firmelor (eroare de esantionare – 5%), fapt ce a determinat investigarea unui numar de aproximativ 300 de societati comerciale din judetul nostru, oferind date concrete pe o paleta foarte larga de aspecte si permit?nd elaborarea de strategii de dezvoltare si luarea unor decizii ulterioare eficiente, bazate pe date reale privind situatia firmelor din judetul Timis.

Av?nd in vedere implicarea institutiei pe care o conduceti, in problematica legata de mediul de afaceri din judetul Timis, consideram, importanta prezenta dumneavoastra la acest eveniment.

Contractul de privatizare a Petrom prevede mai multe tipuri de despagubiri pe care statul roman se angajeaza sa le onoreze. In linii generale, cad in responsabilitatea partii romane pretentiile cu privire la nevalabilitatea contractelor individuale de concesiune incheiate de Petrom, cele privind incalcarea de catre stat a declaratiilor si garantiilor referitoare la actiunile vandute si amenzile referitoare la concurenta. Toate despagubirile platite de statul roman nu vor putea depasi suma pretului aferent actiunilor vandute si actiunilor subscrise de OMV in procesul de privatizare. Conform prevederilor contractuale, OMV va achita 669 milioane de euro pentru 33,34% din actiunile Petrom, suma pentru majorarea de capital pana la 51% din actiuni urmand sa fie stabilita intre 723 milioane euro si 860 milioane euro. Astfel, valoarea totala a tranzactiei se ridica la 1,4-1,5 miliarde euro, plafon in care se vor incadra si eventualele despagubiri achitate de statul roman. Cu exceptia pretentiilor de mediu, suma totala pe care statul se angajeaza sa o acopere nu poate depasi 50% din pretul aferent actiunilor vandute (aproximativ 335 de milioane euro). Potrivit surselor citate, pentru pretentiile privind contaminarea istorica si operatiunile de abandonare, intelegerea intre OMV si Guvern stabileste ca suma de 50 de milioane euro sa fie inclusa in buget incepand cu exercitiul financiar 2005. In cazul in care finalizarea tranzactiei de trecere in proprietatea OMV a 51% din Petrom are loc dupa 30 octombrie, suma va fi prevazuta la prima rectificare a bugetului. Toate pretentiile valabile vor fi platite din contul special infiintat, iar daca suma prevazuta este insuficienta, vor fi alocate fonduri in contul exercitiilor bugetare viitoare.
In toti cei 14 ani, Ministerul Finantelor se obliga sa completeze suma din respectivul capitol bugetar, astfel incat eventualele cheltuieli acoperite sa se ridice la 50 milioane de euro anual. Statul nu va raspunde pentru nici o pretentie individuala referitoare la contaminare, daca valoarea platilor este mai mica de 20.000 de euro. De asemenea, in cazul altor plangeri pentru care statul se face direct raspunzator, despagubirile sunt onorate numai daca valoarea totala a pretentiilor depaseste un milion de euro. Totodata, contractul prevede o serie de obligatii pentru cumparator in vederea diminuarii riscului de pierderi de mediu si stabileste situatii in care responsabilitatea va fi impartita intre cumparator si stat.

Formatul studiilor este ajustat la necesitatile si programul persoanelor ocupate care detin posturi si pozitii curente in organizatiile neguvernamentale sau in organizatiile care conlucreaza activ cu organizatiile neguvernamentale.

PROGRAMUL DE MASTERAT IN ADMINISTRAREA ORGANIZATIEI NON-PROFIT este bazat pe know-how si experienta Programului ?Dezvoltarea Managementului NGO? elaborat de Universitatea din Minnesota, SUA si ajustat maxim la particularitatile sectorului necomercial din Moldova. Programul este destinat persoanelor cheie din ong-urile cu un nivel de dezvoltare mediu si avansat. Programul are doua optiuni: Masterat acordat de CReDO si Masterat (titlul de magistru in management) recunoscut oficial si oferit in colaborare cu Academia de Administrare Publica.

Organizatiile, persoanele participante vor avea o sansa reala de a aplica in practica tehnologiile noi de gestionare a ong-rilor, vor avea posibilitate sa comunice cu cei mai experimentati manageri necomerciali din Moldova, vor deveni parte a acestei comunitati de persoane excelente, motivate de necesitatea schimbarilor sociale.

Instructorii la program sunt cei mai experimentati si profesionisti manageri necomerciali din Moldova si din regiune cu experienta vasta de gestionare si de predare cu pregatire academica unica in domeniu. Participantii la program pot beneficia de un pachet integrat de servicii: materiale didactice pe module; sesiunea teoretica interactiva; sesiunea practica pentru construirea sistemelor in organizatie; accesul la materiale video si ghidul de implementare a sistemelor de dezvoltare; consultanta individuala.

Programul va oferi urmatoarele module (plus Teza de magistru):
Notiunea si structura sectorului non-profit; Structura responsabila si Democratica a Organizatiei Necomerciale; Managementul proiectului; Gestionarea Resursele Umane; Elaborarea si Gestionarea Proiectelor Necomerciale; Fundraising Necomercial (Colectarea fondurilor); Marketingul Serviciilor Necomerciale; Planificarea Strategica necomerciala; Marketingul Social; Gestionarea Voluntarilor; Managemenul Financiar Necomercial; Evaluarea Organizatiei; Psihologia Manageriala necomerciala; Antreprenoriatul Social; Elaborarea Tezei de Masterat.

Organizatiile, persoanele interesate urmeaza sa expedieze prin posta, sau e-mail la adresa CReDO in romana, rusa sau engleza: 1. CV (persoanei si organizatiei); 2. Scrisoarea de motivare; 3. Cel mai recent raport de activitate executiv al organizatiei si confirmarea managerului principal al organizatiei.

Termen limita (documente) – 17 septembrie 2004,
Pentru informatii suplimentare contactati: Lilia Bulat, [email]bulat@credo.md[/email], [email]chirila@credo.md[/email], [url=http://www.credo.md]www.credo.md[/url]

?O idee nu e mare decat daca poti sa iesi cu ea pe strada!¬ Constantin Noica

Participand la Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana poti lua atitudine, poti spune ? NU ¬ unui proiect minier menit sa distruga nu doar Rosia Montana, ci intreaga zona a Apusenilor.

La Mars vor lua parte si celebritati din lumea muzicii, teatrului, televiziunii etc. si nu va lipsi acoperirea media din partea MTV Romania, Formula AS, Curierul National, Sapte Seri, Radio Orion Alba, CD Radio Cluj-Napoca, Radio Targu-Mures, s.a.

Marsul de Solidaritate este sansa fiecarui roman de a se face vizibil si auzit, de a intra in contact cu motii intr-un mod inedit si atat de simplu, despre care noi stim deja ca are succes : mergand pe jos.

Marsul se va desfasura pe acelasi traseu, Cluj-Napoca-Rosia Montana, pe Valea Ariesului si se va finaliza cu un Concert de Protest la Rosia Montana.

Marsul va avea urmatorul program:
23 August: Cluj-Napoca, Feleacu, Valcele, Martinesti, Tureni, Copaceni, Turda;
24 August: Turda, Mihai Viteazu, Cornesti, Buru;
25 August: Buru, Lungesti, Vidolm, Ocolis, Lunca Ariesului, Salciua;
26 August: Salciua, Brazesti, Sartas, Baia de Aries, Muncelu, Valea Lupsii, Lupsa;
27 August: Lupsa, Bistra, Campeni;
28 August: Campeni, Carpenis, Gura Rosiei, Rosia Montana.

Fiecare participant la Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana va semna un angajament prin care sa obliga ca pe durata Marsului sa nu recurga la acte de violenta sau sa aduca prejudicii bunelor moravuri si sa se comporte dupa principiul bunului simt.

Minorii vor putea participa la Mars doar daca sunt insotiti de persoane majore care vor raspunde pentru ei.