Statia de epurare din Soroca a fost data in exploatare in anul 1982. Atunci, s-a decis ca aceasta sa fie amplasata pe teritoriul Ucrainei, in satul Ţikinovka, pe malul stang al Nistrului, unde locul parea mai potrivit. Dar, cu doi ani in urma, statia a fost inchisa, deoarece ucrainenii au incetat sa-i mai furnizeze energie electrica, din cauza datoriilor ce cresteau necontenit. Nici utilajele statiei nu erau in starea cea mai buna, unele iesind din functiune.

Specialistii din Soroca au dus mai multe tratative cu guvernele de la Kiev si Chisinau, dar pana in prezent n-a fost luata nici o decizie constructiva. Desi o organizatie ecologica internationala si-a anuntat disponibilitatea de a acorda sorocenilor un grant in valoare de 300 mii de lei, acesti bani ajung doar pentru a schimba 250 m de tevi. Iar ca statia de epurare sa poata functiona, mai este nevoie de inca 1 mln. 100 mii de lei. Astfel, oameni din Chisinau si din cateva orase ale Ucrainei continua sa bea apa poluata care poate sa contina concentratii amenintatoare de diferite bacterii, virusuri, inclusiv ai hepatitei virale, dizenteriei, vibrioni de holera.

?Zilnic, in rau nimeresc 2,5 tone de deseuri care nu trec prin instalatiile de epurare. Aceasta problema trebuie sa fie solutionata de conducerea tarii, care nu intreprinde nimic pentru a-i proteja pe chisinauieni impotriva eventualelor boli si a riscului de a ramane fara apa?, a spus Serafim Urecheanu, primarul general al Chisinaului. Şi instalatiile de epurare din Chisinau au nevoie de reconstructie. Echipamentul este uzat in proportie de 90%, iar unitatile sunt exploatate la jumatate de capacitate. Instalatiile de epurare din Chisinau au fost construite in anii 1968-1984. Mirosul urat raspandit prin oras este ?un produs? al tehnologiilor uzate fizic si moral. Deseurile sunt aruncate pe un teren de 32 ha si se usuca acolo pentru a fi tratate ulterior. Constantin Becciev, directorul intreprinderii ?Apa-Canal?, a spus ca in anul 2004 pentru reparatia instalatiilor de epurare s-au investit 12 mln. de lei, ceea ce e foarte putin. ?Noi am incheiat, reparatia aerotancului care iesise din functiune. ?Apa-Canal? cauta eventuale cai de solutionare a problemei. Ca exemplu demn de urmat serveste statia de epurare din Iasi, unde, acum cativa ani, situatia privind asigurarea cu apa potabila era cu mult mai proasta decat cea in care s-a pomenit Chisinaul. Cu investitii de 60 mln. de euro, orasul Iasi si-a reconstruit sistemul de epurare a apei.

Precum informeaza agentia INFOTAG, el a mentionat ca deseurile de la sistemul de canalizare orasenesc se scurg direct in Nistru, din care sint alimentati cu apa chisinauenii.

"Zilnic, in riu nimeresc 2040 de tone de deseuri care nu trec prin instalatiile de epurare. Aceasta problema trebuie sa fie solutionata de conducerea tarii, care nu intreprinde nimic pentru a-i proteja pe chisinaueni impotriva eventualelor boli si riscului de a ramine fara apa", considera Urechean. El a recunoscut ca si instalatiile de epurare din capitala au nevoie de reconstructie. Echipamentul este uzat in proportie de 90%, unitatile sint exploatate la jumatate de capacitate.

Constantin Becciev, directorul intreprinderii "Apa-canal", a relevat ca in anul 2004 pentru reparatia instalatiilor de epurare s-au investit 12 mln. de lei, insa aceasta este insuficient.

"Noi am incheiat, practic, reparatia aerotancului, care a iesit din functiune. "Apa-canal" cauta eventuale cai de solutionare a problemei. Acum citiva ani, la Iasi, situatia in ceea ce priveste instalatiile de epurare era cu mult mai proasta decit este astazi la Chisinau. insa orasul a reusit sa gaseasca investitii de 60 mln. de euro si sa reconstruiasca sistemul", a spus Becciev.

INFOTAG precizeaza: Instalatiile de epurare din Chisinau au fost construite in anii 1968-1984. Mirosul specific raspindit in oras se datoreaza tehnologiei invechite de tratare a deseurilor, care sint aruncate pe un teren de 32 ha si se usuca acolo pentru a fi tratate ulterior.

In cadrul strategiei de aparare impotriva calamitatilor, Guvernul Romaniei a obtinut sprijinul Bancii Mondiale pentru finantarea proiectului mentionat in scopul reducerii impactului pe plan social, financiar, economic si asupra mediului pe care l-ar putea avea producerea unor eventuale calamitati naturale si poluarea accidentala a apelor, generata de activitati miniere.

Costul total al proiectului este de 203, 657 milioane dolari SUA si va fi finantat dupa cum urmeaza: imprumut BIRD-150 mil. USD, asistenta financiara nerambursabila FGM – 7 mil. USD si Guvernul Romaniei ? finantare de la bugetul de stat 46,657 mil. USD.

[img]"%%dir[1]%%viitorul_verde_salvaeco.gif" border="0" alt="Viitorul Verde & SalvaEco" name="image" align="center" width="642" height="100" /[/img]

<div align="center">ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ ?VIITORUL VERDE?
Organizatia Ecologica de Tineret ?SalvaEco?

Comunicat de presa

18 noiembrie 2004 or. Chisinau</div>

[b]?inchiderea sezonului sportiv al skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor?[/b]

Asociatia obsteasca ?Viitorul Verde? desfasoara actiunea cultural sportiva ?inchiderea sezonului sportiv al skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor? care va avea loc in clubul ?Yellow Submarine? pe data de 21 noiembrie 2004 cu incepere la ora 19.00.

Aceasta actiune are drept scop de promovare a sportului ecologic in randul tinerilor in special a skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor trial, crearea conditiilor pentru dezvoltarea acestor directii de sport, promovarea unui mod sanatos de viata.

in cadrul programului va fi prezentata formatia ?Morozov i Bulocinichi?, prezentarea skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor, precum si vizionarea materialului video a campionilor mondiali.

Participantii la actiunile desfasurate de Asociatie cum ar fi: Festivalul Ecologic ?Ziua Pamantului 2004?, ?in oras fara automobilul meu? vor fi premiati de sponsorii: ?X-STYLE? si ?AUTHOR?.

Va asteptam, duminica 21 noiembrie 2004 in clubul[b] ?Yellow Submarine?, la ora 19.00, intrarea gratis.[/b]

Precum informeaza agentia INFOTAG, CNFA va acorda intreprinderilor din Republica Moldova, timp de cinci ani, granturi orientate spre dezvoltarea relatiilor de export, consolidarea si sporirea potentialului de export, implementarea unor noi tehnologii si produse performante, precum si pentru sporirea volumului de productie si imbunatatirea calitatii produselor.

Proiectul de dezvoltare a agrobusinessului este o noua initiativa a CNFA, orientata spre ridicarea competitivitatii agriculturii din Moldova, care aduce venituri mari, si spre sporirea potentialului ei comercial si de export.

Granturile, care prevad o contributie egala a partenerilor autohtoni, constituie o componenta-cheie a sprijinului acordat de Proiectul de dezvoltare a agrobusinessului. Asistenta in cadrul Programului va fi acordata in conditii de transparenta, precum si in baza unor criterii stricte de selectie.

Pot miza pe granturi gospodariile mici, orientate spre comercializarea propriilor produse cu un inalt potential de valoare adaugata (fructe, legume, struguri de masa); intreprinderile agricole cu un potential considerabil de export de legume, fructe si struguri de masa; exportatorii/angrosistii – achizitorii/comerciantii de fructe, legume, struguri de masa; asociatiile de producatori, intreprinderile agricole si exportatorii agricoli.

Partenerii TNFA sint Agentia de consultanta si instruire in agricultura (ACSA) si Uniunea republicana a producatorilor agricoli (UniAgroProtect), care vor acorda asistenta intreprinderilor in procesul de depunere a cererilor de participare la Programul de acordare a granturilor.

INFOTAG precizeaza: CNFA este o organizatie americana non-profit, care sustine cresterea economica si dezvoltarea sectorului privat in tarile cu economia in tranzitie. Din anul 1996, CNFA realizeaza in Republica Moldova programe de atragere a investitiilor straine, de implementare a noilor tehnologii, dezvoltare a antreprenoriatului si a pietelor de desfacere. Puteti obtine relatii despre proiect pe site-ul [url=http://www.cnfa.md]www.cnfa.md[/url] si la telefoanele 577-930, 577-933.

mare parte a tarii, ingreuneaza accesul in parchete, la nivelul tuturor directiilor silvice, pentru exploatarea eficienta a masei lemnoase, informeaza un comunicat al Regiei Nationale a Padurilor (RNP).

Potrivit RNP, au fost luate masuri suplimentare de urmarire si monitorizare permanenta a derularii contractelor incheiate cu agentii economici beneficiari ai masei lemnoase, pentru utilizarea la maximum a intervalelor de timp favorabil si respectarea esalonarii la exploatare a lemnului.

Totodata, directiile silvice sunt pregatite ca, in cazul incapacitatii agentilor economici de a exploata la timp masa lemnoasa, sa faca uz de toate mijloacele legale si sa intervina cu fortele proprii de exploatare sau cu prestatori, astfel incat sa nu se puna in pericol obiectivul urmarit, respectiv recoltarea integrala a masei lemnoase in acest an.

De asemenea, s-au intensificat actiunile de supraveghere teritoriala pentru identificarea imediata a unor eventuale doboraturi sau rupturi de arbori, care necesita a fi exploatate cu prioritate.

Conform Hotararii Guvernului nr. 1063/2003, cantitatea de masa lemnoasa aprobata pentru recoltare in 2004 se ridica la 8,6 milioane mc de masa lemnoasa.

In perioada sezonului de vegetatie exploatarile forestiere sunt restrictionate, aceasta activitate desfasurandu-se doar in intervalul 15 septembrie – 15 aprilie

Chisinau, 17 noiembrie, INTERLIC. Astazi in Moldova la ora 13:31 a fost inregistrat un cutremur de pamint avind o magnitudine de de 4,5 grade. Dupa cum a transmis pentru agentia INTERLIC directorul general al Institutului de Geofizica si Geologie Vasile Alcaz , epicentrul s-a aflat la 220 km de Chisinau la adincimea de 100 km in muntii Carpati de pe teritoriul Romaniei, regiunea Vrancea.

La Chisinau a fost inregistrat un seism cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter, iar in diverse regiuni ale republicii intensitatea lui a oscilat intre 3 si 4 grade pe scara Richter. Conform datelor furnizate de Departamentul Starilor Exceptionale din Moldova, date despre victime si daune nu au fost inregistrate deocamdata. Acesta este al patrulea cutremul cu o magnitudine care depaseste 4 grade, inregistrat in republica in toamna aceasta.

Specialistii au prognozat probabilitatea repetarii cutremurilor, dat fiind faptul ca Moldova se afla intro regiune cu activitate seismica intensa.

Un cutremur de pamant cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter a fost resimtit ieri la Chisinau. Potrivit directorului centrului de seismologie, Ion Ilies, acesta s-a produs la ora 13.31 in muntii Vrancea. Epicentrul cutremului s-a aflat la o adancime de 100 de kilometri. Potrivit lui Ilies, in acest an se inregistreaza o intensificare a activitatii seismice in zona Vrancea. Directorul centrului de cercetare de la Chisinau afirma ca procesul va continua in urmatorii ani, si va culmina cu un cutremur de inalta magnitudine. La 27 octombrie, in Moldova a fost inregistrat cel mai puternic cutremur din ultimii 17 ani, cu o magnitudine de 5,8 grade pe scara Richter.

Arad – revarsarea raului Crisul Alb in zona joasa a dus la inundarea a 75 hectare de teren agricol din localitatea Almas.

Arges – revarsarea raurilor Arges, Bratia, Doamnei, Targului, Topolog, Valsan si a unor paraie locale a afectat 18 localitati.

Bistrita Nasaud – ca urmare a intensificarilor de vant au fost afectate 30 posturi de transformare, 10 localitati au ramas energie electrica, in municipiul Bistrita; sapte acoperisuri de case au fost avariate; au fost avariate mai multe anexe gospodaresti din comuna Sieu.

Buzau – ca urmare a intensificarilor de vant de luni (94 km/h la Buzau), au fost afectate retele electrice, trei localitati ramanand fara energie electrica.

Caras-Severin – ploile abundente de duminica si luni au determinat revarsarea raului Nera, afectand in localitatea Prigor 50 ha teren agricol, un podet si peste 2,5 km de drumuri.

Gorj – ca urmare a ploilor si a revarsarii raurilor Bistrita, Gilort, Jales, Jiu, Motru, Oltet, Tismana, a unor paraie locale, a baltirilor si a scurgerilor de pe versanti, au fost afectate 17 localitati.

Hunedoara – ploile care au cazut incepand de sambata, revarsarea raului Jiul de Vest si scurgerile de pe versanti au afectat localitatile Aninoasa, Vulcan, zona mun. Petrosani, zona Petrila-Jiet

Salaj – ploile si revarsarea raului Barcau si a paraului Mortauta au afectat localitatile Crasna si Marca.

Suceava – precipitatiile sub forma de lapovita si ninsoare cazute duminica si luni, insotite de intensificari ale vantului, au afectate cinci retele electrice, 258 posturi de transformare, iar 45 de localitati au ramas fara energie electrica.

Teleorman – acumularile de pe raul Olt sunt in faza a II-a de aparare, avand debite cuprinse intre 900-1200 mc/s si care au determinat erodarea rapida a malului din zona Islaz-Moldoveni pana in corpul digului.

Valcea – revarsarea raului Topolog, a paraielor Bistrita, Luncavat, Oltet si scurgerile de pe versanti au afectat municipiul Rm. Valcea, orasele Olanesti Bai, Brezoi, Horezu si 10 comune.