OBIECTIVE GENERALE:
Obiectivul principal al Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor este de a asigura atat asistenta tehnica cat si financiara autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea deseurilor in Regiunea Centru (regiunea 7) a Romaniei, in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva.

OBIECTIVE SPECIFICE:
– Sprijinirea Guvernului Romaniei in implementarea unei politici multi-anuale integrate de promovare a activitatilor de gestionare a deseurilor la nivel local, pentru perioada 2004-2006;
– Imbunatatirea capacitatii autoritatilor locale publice de a contribui la protectia mediului;
– Elaborarea si implementarea proiectelor locale in sectorul gestionarii deseurilor, proiecte ce vor ajuta la asigurarea reabilitarii si protectiei mediului in zonele in care vor fi implementate;
– Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;
– Imbunatatirea colectarii si transportului deseurilor in zone in care nu a existat un sistem public de salubrizare.
– Imbunatatirea metodelor eficiente si simple de tratare a deseurilor cu un raport cost-beneficiu satisfacator.

ACTIVITATI ELIGIBILE:
a) Constructia de statii de pre-tratare bio-mecanica a deseurilor menajere
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– lucrari de constructie;
– investitii privind achizitionarea unor echipamente de maruntire (tocatoare);
– investitii in instalatii de sortare;
– investitii in echipamente de aerare;
– investitii in mijloace de transport pentru transferul deseurilor.

b) Dezvoltarea/reabilitarea sistemelor de salubrizare din localitatile care nu dispun inca de un sistem de salubrizare, crearea unei infrastructuri de colectare, utilizarea unor spatii temporare de depozitare etc., inclusiv colectarea selectiva.
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– instalarea unor sisteme de colectare separata (e.x. containere, utilaje de compactare) pentru gospodarii cu scopul de a indeplini cerintele directivelor privind gropile de gunoi, referitoare la reducerea deseurilor biodegradabile;
– investitii aferente sistemelor de colectare selectiva;
– achizitia de utilaje de compactare a deseurilor;
– achizitia mijloacelor de transport pentru transferul deseurilor la gropile de gunoi.

c) Constructia unor platforme de compostare
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati: lucrari de constructie:
– investitia in sisteme de compostare;
– achizitia unor mijloace de transport pentru transportarea compostului in zone de deversare a deseurilor.

CINE POATE SOLICITA FINANTARE:
Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– sa fie o organizatie non-profit;
– sa fie autoritati publice locale, care vor fi responsabile cu gestionarea deseurilor, implementarea Proiectului si cu contractarea lucrarilor si serviciilor; Solicitantii pot fi Consilii Locale (CL), Primarii, Consilii Judetene (CJ);
– sa aiba sediul intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) din cadrul Regiunii Centru (Regiunea 7), Romania;
– sa fie direct responsabili cu pregatirea si managementul proiectului si sa nu actioneze ca intermediar;
– sa fie o autoritate publica locala aferenta unei localitati cu maxim 50.000 locuitori, localitate care va deveni proprietarul legal al lucratorilor care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite; (se va acorda prioritate asociatiilor de localitati cu maxim 50.000 locuitori fiecare, in vederea promovarii proiectelor colective);
– sa fie o autoritate publica care nu a beneficiat de asistenta (Phare sau LIFE etc.) pentru proiecte similare pe parcursul ultimelor12 luni premergatoare cererii de finantare;
– sa fie proprietarul legal al terenului si/sau cladirii unde vor fi amplasate structurile proiectului;
– sa se asigure ca solicitarea actuala nu se suprapune cu alte surse financiare sau alte programe de sustinere; proiectele nu vor fi eligibile pentru finantare ISPA sau Phare-CBC;
– sa identifice fondurile aferente contributiei proprii, in suma de minimum 10% din bugetul proiectului, in numerar;
– sa certifice co-finantarea printr-o decizie a Consiliului Local sau a Consiliului Judetean;
– detina resurse financiare stabile si suficiente pentru a asigura operarea si mentinerea structurii finantate, precum si pentru a mentine continuitatea organizarii pe parcursul desfasurarii proiectului si, daca este necesar, sa participe la finantarea acestuia;
– aiba experienta si sa poata demonstra capacitatea lor de a gestiona activitati de amploarea proiectului pentru care este ceruta finantarea nerambursabila;
-Sa fi elaborat un studiu de fezabilitate, efectuat de catre o echipa specializata si autorizata in conformitate cu reglementarile romane in domeniu, studiu care trebuie sa fie aprobat de catre autoritatea locala relevanta (consiliu local//judetetan); acest studiu ar trebui sa contina obiectivul(vele) proiectului, amplasamentul, descrierea calificata, estimari de costuri, aranjamente cu privire la supervizare, precum si un program de implementare. Studiul de fezabilitate trebuie sa demonstreze durabilitatea financiara a proiectului dupa terminarea ajutorului financiar venit din partea UE. Studiile de fezabilitate nu trebuie sa aiba o vechime de elaborare mai mare de un an, inaintea termenului limita aferent depunerii proiectului;
-Sa prezinte toate acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de legislatia romana pentru lucrarile care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite in cadrul proiectului.

DURATA PROIECTULUI:
Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni, dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2006.

CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET:

Solicitantii pot actiona individual sau asociati intr-un consortiu cu alte organizatii partenere.

Partenerii solicitantilor participa in proiectarea si implementarea proiectului iar costurile implicate de acestia sunt eligibile in aceeasi masura ca cele propuse de Beneficiarul finantarii.

Astfel, partenerii trebuie sa satisfaca aceleasi criterii de eligibilitate ca si solicitantii (vezi sectiunea 2.1.1.).
Activitatile trebuie sa se desfasoare intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) aflate in Regiunea 7 Centru (Regiunea 7). Aceasta a fost identificata ca fiind regiunea tinta care indeplineste cerintele prevazute de Fisa Standard de Programare Phare 2003 pentru Coeziune Economica si Sociala.

Sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile, aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului (valoarea totala a fondurilor publice: Phare + co-finantarea de la Bugetul de Stat), sunt urmatoarele:

-Suma minima: EUR 300.000
-Suma maxima: EUR 1.000.000

In plus, finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala a costurilor eligibile ale proiectului.

Fiecare beneficiar al finantarii nerambursabile trebuie sa contribuie cu un aport propriu de cel putin 10%, in numerar, din bugetul proiectului. Cntributia in natura nu este considerata ca fiind cost eligibil.

TERMEN LIMITA:
Termenul limita pentru primirea cererilor este 31 ianuarie 2005 la orele16.00.

UNDE SE DEPUN CERERILE DE FINANTARE:

Cererile de finantare nerambursabila trebuie trimise in plic sigilat, prin posta recomandata, mesagerie expresa sau inmanate personal (contra unei confirmari de primire cu data si semnatura) la adresa indicata mai jos:

Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR)
Regiunea Centru
Str. Decebal nr. 12
2500, Alba Iulia

Cererile de finantare trimise prin orice alte mijloace (ex: fax sau e-mail) sau trimise la alte adrese vor fi respinse.

Plicul trebuie sa poarte numarul de referinta CFP 2/2004 al anuntului publicitar pentru Licitatia Deschisa, numele complet al solicitantului, adresa organizatiei, titlul proiectului si mentiunea in romana: "A nu se deschide inainte de sesiunea de evaluare? si in engleza: "Not to be opened before the opening session".

DOCUMENTELE NECESARE:
Cererile de finantare (formularul de cerere, bugetul, matricea cadru logic si documentele suplimentare, Studiul de Fezabilitate) trebuie sa fie depuse in original, plus 3 (trei) copii, marcate corespunzator.

DETALII DE CONTACT :
Eventualele intrebari pot fi trimise prin e-mail sau prin fax nu mai tarziu de 21 de zile inainte de data finala a primirii propunerilor, la adresa de mai jos, indicand in mod clar numarul de referinta al Licitatiei Deschise:

Adresa E-mail:
[email]licitatie-mediu@dr.mie.ro[/email]

Acestia vor primi un raspuns nu mai tarziu de 11 zile inaintea expirarii termenului limita de primire/depunere al proiectelor.

Intrebarile care ar putea fi relevante pentru alti solicitanti, impreuna cu raspunsurile, vor fi publicate pe Internet la adresa web [url=http://www.mie.ro]www.mie.ro[/url] si [url=http://www.infoeuropa.ro]www.infoeuropa.ro[/url]

Licenta a fost acordata organizatiei Eco-Rom Ambalaje SA, pentru Romania, de catre Organizatia Europeana PRO Europe, care detine drepturile asupra marcii "Punctul Verde".

Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici care au obligatii de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje pot transfera, prin contract, responsabilitatea valorificarii si reciclarii deseurilor de ambalaje catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care incheie la randul sau parteneriate cu autoritatile locale, cu societatile de salubrizare si transport si cu firmele specializate in reciclare.

Agentii economici care adera la sistemul "Punctul Verde" vor putea insera simbolul "Punctul Verde" pe ambalajele produselor lor. Astfel, cumparatorul va sti ca firma producatoare sau importatoare a produselor respective este o companie responsabila din punct de vedere social, intrucat s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate.

"Organizatia Eco-Rom Ambalaje SA aduce in Romania, prin sistemul "Punctul Verde", experienta bazata pe cele mai bune practici internationale in domeniul reciclarii si valorificarii deseurilor de ambalaje. Obtinerea licentei pentru "Punctul Verde" va permite implementarea, in Romania, a unei scheme acceptate si verificate in Uniunea Europeana pentru valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje. Producatori, municipalitati, autoritati responsabile si cetateni, cu totii avem o responsabilitate comuna, iar rezultatele eforturilor noastre se vor vedea in orase mai curate si intr-o protectie mai buna a mediului in general", a declarat presedintele Consiliului de Administratie al Eco-Rom Ambalaje S.A., Mugurel Radulescu.

Romania trebuie sa implementeze un sistem credibil, transparent si eficient de gestionare a deseurilor de ambalaje. Existenta unui astfel de sistem de gestionare a deseurilor de ambalaje este o conditie pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Organizatia Eco-Rom Ambalaje SA functioneaza conform legislatiei romane si europene si isi propune sa gestioneze toate resursele sale in scopul atingerii obiectivelor legate de implementarea in Romania a Directivei Europene nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje.

Eco-Rom Ambalaje SA promoveaza solutii eficiente de gestionare a deseurilor de ambalaje. La sfarsitul anului 2003, in Romania s-a constituit aceasta organizatie de recuperare a deseurilor de ambalaje similara celor din statele membre in Uniunea Europeana: Eco – Emballages in Franta, Fost Plus din Belgia, ARA – Austria, Duales System Deutchland in Germania. Eco-Rom Ambalaje SA, ca si aceste organizatii, nu este orientata catre obtinerea de profit, ci catre promovarea unei solutii eficiente si durabile pentru procesul de gestionare a ambalajelor.

in prezent nimeni nu mai stie cine a initiat procesele de poluare cu POPs, nimeni nu ne poate determina cu o probabilitate cat de mica sau mare e, care tari sau regiuni au contribuit cel mai mult la acumularea POPs in cantitatile atestate astazi si la raspandirea lor cu mult in afara arealului initial de actiune a substantelor respective. Prin urmare, e imposibil de a gasi vinovatul si de a cere ca el sa corecteze greseala.

Calea cea mai buna este de a cere de la toti membrii societatii o contributie rezonabila intru abordarea chestiunii in cauza. Totusi, si aceasta cale este putin promitatoare din motivul ca nu prea exista o motivatie clara pentru intreprinderea de actiuni cardinale in domeniul vizat. Nici un proprietar de uzina nu va primi careva beneficii din faptul ca ar moficia tehnologiile la intreprinderea sa cu scopul diminuarii poluarii cu POPs, indeosebi intr-o tara ca Moldova in care din lipsa de fonduri nici executarea legilor nu poate fi urmarita destul de eficient. Nici un sofer aflat la volanul unui vehicol care polueaza aerul cu POPs nu se va simti incurajat sa-si sporeasca cheltuielile pentru a evita poluarea din moment ce poate liber sa nu o faca, iar pericolul de a fi macar amendat e destul de mic.

in opinia mea, exista posibilitati destul de interesante in acest sens in educatie si constientizare. Vom afirma ca la etapa actuala poluarea nu se considera de catre societate ca un mare flagel. Iata daca inginerul-sef al unei intreprinderi industriale care admite poluarea rauletului din localitate, ar fi prins in magazin furand o pereche de pantofi, probabil ca ar fi foarte indispus. Daca insa, se afla ca el a incurajat lucratorii sa mai "scape" ceva substante nocive in mediu pentru a diminua cheltuielile de purificare, nu se considera ceva pentru care nu va putea dormi noaptea.

Fiind parinti, noi asteptam cu ingrijorare momentul in care copilul va incerca sa "sterpeleasca" ceva ce nu-i apartine, ca sa-i facem educatia necesara pentru toata viata. Cred ca aceasta este calea si pentru problema poluarii cu POPs. Daca am putea educa in societate ideea ca poluarea mediului (cu POPs sau alte substante chmice periculoase) este un fapt cel putin la fel de rusinos ca furtul, probabil, ca fiecare proprietar sau sef de intrepridere, fiecare factor de decizie si fiecare cetatean cu posibilitati de poluare a mediului ar gasi cai creatoare pentru evitarea poluarii.

Desigur, educatia si sensibilizarea nu sunt o panacee si vor fi necesare si legi perfectionate, si masuri punitive, si precedente de schimbare a tehnologiilor. Totusi, din moment ce poluarea o admite anume omul, de la om si trebuie sa incepem atunci cand avem intentia de a gasi solutiile unei probleme atat de complicate precum POPs.

De asemenea, aceeasi problema a accesului dificil apare si pentru asezarile izolate, de exemplu Delta Dunarii. Conform bazei de date realizate de Institutul de Cercetare si Ingineria Mediului (ICIM), in Romania exista 265 de depozite de deseuri municipale, dar numai 14 dintre acestea corespund legislatiei europene.

Gestionarea deseurilor potrivit Directivelor Comisiei Europene referitoare la colectarea, sortarea si transportul gunoiului pana la depozitul amenajat ecologic sau pana la statia de transfer depind, in mare masura, de existenta si calitatea drumurilor.

Sunt multe localitati in aceasta tara in care abia circula caruta; greu de imaginat ca pe acolo ar patrunde ditamai masina care sa colecteze gunoiul. Pentru aceste situatii speciale, administratia locala trebuie sa gaseasca solutii. Oricum, daca vrem sa fim o tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa ne facem temele, adica sa fim civilizati, sa nu mai aruncam gunoaiele pe unde nimerim.

Primarii trebuie, la randul lor, sa raspunda in fata electoratului, dar si in fata institutiilor europene. Trebuie sa construim depozite de gunoi dupa modelul celor existente in tarile membre ale UE. Suntem obligati sa le lichidam pe cele care polueaza grav mediul inconjurator.

Costurile estimate pentru inchiderea depozitelor neconforme si realizarea altor capacitati de depozitare se ridica la minimum 1,5 miliarde de euro.

La intrebarea ?aveti prin apropiere containere de gunoi?, 97,7 % a raspuns afirmativ. Dintre cei 20,3 % care nu au containere prin apropierea domiciliului circa 57,7 % isi duc deseurile la gunoisti; 17 % – le ard; 13,5 % – le plaseaza intr-un loc special; 11,8 % – in gradina. in acelasi context, la intrebarea ?Daca containerele cu gunoi sunt regulat transportate?, 40,3 % dintre respondenti au raspuns afirmativ; 54,3 % au raspuns negativ la intrebarea respectiva, iar 5,4 % au declarat ca deseurile nu sunt transportate regulat.
De remarcat atitudinea persoanelor cu privire la implicarea statului in problemele ecologice din comunitate. Astfel, 34,7 % sunt de parere ca statul se implica activ in rezolvarea acestei probleme; 47,7 % considera ca statul nu joaca nici un rol; altii 9,3 % nu stiu despre actiunile intreprinse de stat, iar 8,3 % considera ca institutiile statale se implica partial in rezolvarea acestei probleme.
Necesitatea amplasarii containerelor pentru colectare separata a deseurilor a divizat opinia celor chestionati in 3 categorii: 82,3 % – da; 12 %- nu; 5,7 ? nu stiu, motivand prin: circa 22,3 % deseurile pot fi reciclate; 14,3 % – va fi ordine; 10% – nu va fi miros urat; 7,3 % economii financiare; 6,7 % – nu se va respecta pentru ca este dificil; 6% – poate servi ca materie prima; 11,7% – nu stiu; 21,7 % – altele ( va fi mai simplu de prelucrat, va fi mai convinabil, prelucrarea ieftina, ca in tarile civilizate, etc.).
La capitolul informarea populatiei cu privire la tipurile de deseuri care pot fi reciclate, de mentionat ca: 78 % au afirmat ca hartia poate fi reciclata; 29,7 % – plasticul; 42,7 % – sticla; 30,7 % – metalele; 8,3 % – altele ( lemnul, polietilena, cauciucul, hainele); 6,3 % – nu stiu; 0,7 % – nu este posibil.

?Pasiunea mea pentru arta a inceput inca din primii ani de viata. Colectionam tot felul de nimicuri, scoici, pietre de rau, pictam ferestre, ma exprimam foarte bine prin desen. Imi amintesc ca mama zugravise proaspat casa. Cand totul a fost gata, am luat un carbune de la soba si am desenat o casa pe peretele din sufragerie. Eram tare mandra de desenul meu, atat de reusit mi se parea incat am chemat-o pe mama sa-l vada. Spre marea mea mirare in loc sa ma laude mi-a tras o mama de bataie. Mult timp nu am inteles cum de nu i-a placut desenul meu?, ne povesteste vesela Dana Marinescu.

Imediat dupa absolvirea facultatii pasiunea pentru arta a Danei Marinescu a trecut prin mai multe etape. La inceput a facut picturi pe sticla, in care a ilustrat scene din viata de zi cu zi, scene de teatru, diferite teme laice si nu religioase cum ?facea toata lumea?. Dupa aceasta etapa s-a ocupat de designul vestimentar, cu destul succes dupa cum singura spune artista. La un moment dat insa arta miniaturala a atras-o ca un magnet. De peste 15 ani face adevarate opere de arta din obiecte pe care multi oameni le-ar arunca direct la cosul de gunoi.

?Am facut sculpturi din cele mai banale obiecte; pietre de rau, scoici, cani metalice, sticlute de parfum, ibrice vechi etc. Eu le modelez si le transform in arta. In anul 2004 am avut ultima expozitie personala ce continea 69 de lucrari de arta obiectuala, care a avut un impact extraordinar asupra publicului. Aceste obiecte care le fac sunt de fapt colaje la care adaug parti metalice, argintez, auresc dupa cum e cazul. Niste obiecte fara nici un fel de valoare devin adevarate obiecte de arta. De exemplu, din 3 sifoane vechi am facut Familia Regala (Regele, Regina si Printul), sau din 3 sticlute de parfum l-am facut pe Adam cu doua Eve. Ideea asta cu Adam cu doua Eve ne spune de fapt ca a doua Eva, a doua femeie, este de fapt intriga, raul si sarpele?, ne declara artista.

[b]Casa Danei, un muzeu al miniaturii[/b]
Peretii casei in care locuieste artista au devenit neincapatori pentru zecile de lucrari facute de-a lungul timpului. Ai senzatia ca esti intr-un muzeu al miniaturilor, al obiectelor de arta. Totul in jur iti inspira ideea de ?obiect vechi, unic, valoros?.

O alta lucrare sugestiva troneaza chiar pe peretele din holul casei, la intrare. E intitulata ?Timpul care zboara?, sunt cateva ceasuri vechi transformate in gaze a caror inima ticaie – asemenea ceasului – ideea timpului care zboara.

?Toate aceste obiecte le primesc de la prieteni si vecini sau diferite cunostinte care stiu cu ce ma ocup si strang tot ce au prin casa uzat sau stricat si mi le aduc sa le lucrez. Stau si cateva ore cu un obiect, de exemplu o cana cu toarta rupta, pana gasesc ce forma sa-i dau. O lucrare poate sa dureze si cateva luni, depinde de ce vreau sa fac, daca nu imi iese din prima reiau totul de la capat?, ne mai spune artista.

[i]"Pot costa mii de euro"[/i]

Lucrarile Danei Marinescu sunt frumoase si destul de scumpe. ?Aceste obiecte se vand, dar mai greu pentru ca lumea nu e familiarizata cu asa ceva. Lucrarile mele pot decora si o casa moderna, si una burgheza. Am vandut un obiect de arta facut de mine si cu cateva mii de euro?, ne precizeaza Dana Marinescu.

Evenimentul de sambata, 19 noiembrie, va intruni reprezentanti ai administratiei publice locale Hancesti si Leova, ai Serviciilor ecologic, epidemiologic si Comisariatelor de politie din aceste raioane, primari din toate satele situate in bazinul raului Lapusnita, fermieri care administreaza platforme individuale , specialisti implicati in componentele PCPA. De asemenea, la seminar vor asista reprezentantii misiunii Bancii Mondiale (BM), care se afla in R. Moldova in perioada 16-23 noiembrie, dl. Alexandru Nacev, administrator PCPA din partea BM si dl John Cole, consultant BM.
Dupa ce Alexandru Jolondcovschi, managerul PCPA, va face prezentarea proiectului, Alecu Renita va vorbi despre Programul de Constientizare Publica, iar Ion Raileanu va sustine comunicarea "Managementul deseurilor organice", participantii la seminar vor intreprinde o vizita la platformele comunala si individuale din satul Negrea, unde la finele anului 2004 s-a dat in folosinta prima platforma comunala de stocare a deseului de grajd si unde 150 de fermieri gestioneaza platforme individuale construite in cadrul PCPA.

Duminica, 20 noiembrie, in comunele Carpineni si Lapusna, vor fi date in exploatare urmatoarele doua platforme comunale si cate 150 individuale in fiecare comuna. La eveniment vor asista primarii din zona pilot Lapusnita, populatia din Carpinei si Lapusna, care vor putea sa participe si la concursuri cu premii organizat de Programul de Constientizare Publica. De asemenea, tuturor participantilor li se vor distribui gratuit materiale editate in cadrul PCPA de catre Programul de Constientizare Publica.

Amintim ca Proiectul Controlul Poluarii in Agricultura este sustinut de Fondul Ecologic Global (GEF) si Banca Mondiala si este realizat in R. Moldova cu scopul de a reduce poluarea fluviului Dunarea si Marea Neagra cu nutrienti (azot si fosfor) proveniti din sursele agricole de pe teritoriul republicii.

Proiectul Controlul Poluarii in Agricultura se inscrie perfect in Directiva Comisiei Europene cu privire la nitrati si este unic pentru R. Moldova prin faptul ca se va crea o zona pilot demonstrativa pentru intreaga tara ? raul Lapusnita din fostul judet Lapusna, ce cuprinde localitati din raioanele Hancesti si Leova. Experienta acumulata in bazinul raului Lapusnita, prin realizarea componentelor majore ale PCPA, va putea fi transferata spre orice raulet din cele circa 3 mii care alcatuiesc reteaua hidrografica a R. Moldova. PCPA va crea un nou model de administrare non-poluanta a apelor mici din Moldova si va deschide perspectiva de a transforma satele noastre in localitati curate, lipsite de deseuri organice.

In municipiul Chisinau au avut loc raiduri ecologice ale inspectorilor in comun cu colaboratorii Preturilor, Comisariatelor de Politie si OT Chisinau a MEM. Au fost depistate gunoisti neautorizate in sectoarele:

a)Ciocana
– com. Colonita ? 3 gunoisti din deseuri complexe
– SA ?Set-Service?- 1 gunoiste din deseuri de constructie
– SRL ?Gelemcom? – 1 gunoiste din deseuri menajere
Au fost intocmite 3 acte de control si 5 procese verbale.

b) Botanica
– au fost lichidate 4 gunoisti de pe strazile: Dacia 73/1,Valea Crucii 10, Causeni 1 si Cetatea Alba, constituite din deseuri complexe.
– au fost depistate gunoisti, care inca nu sunt lichidate pe strazile: Burebista36/2, Minsk 1, Frumusica 10.
In total s-au intocmit 11 procese-verbale.

c) Buiucani
La Pretura sectorului au avut loc sedinte cu agentii economici referitor la evacuarea deseurilor. In rezultatul controalelor s-au depistat gunoisti din deseuri menajere si de constructii pe str: or. Durlesti – Gh. Ureche 10a, Testemiteanu 20, Gribov 5, Chimistilor 11. In or. Chisinau pe str: Alba Iulia 206, 20, Deleanu16, N. Costin 65.
Au fost intocmite 2 acte de control si 1 proces-verbal.

d) Centru
– s-au lichidat 6 gunoisti, 4 din teritoriul primariei Codru din strazile: Potirnichii, Livadarilor, IP ?Vierul?, Cimpului. 2 gunoisti in oras de pe strazile Arborilor si Docuceaev.

e) Riscani
Au fost depistate gunoisti in localitatile: Cricova din str. Miorita, Ciorescu din str. Frunze, s. Goieni, com. Gratiesti, com. Stauceni(garaje). In urma indicatiilor, date de inspectori au fost lichidate 2 gunoisti (Cricova, Ciorescu).

In raioanele subordonate agentiei s-au efectuat urmatoarele:

a) Nisporeni
Intocmirea a 4 acte de control in primariile: Valea-Tresteni, Grozesti, Barboeni, Nisporeni. A fost prescris termen de 15 zile pentru lichidarea gunoistilor depistate.

b) Anenii Noi
A fost organizat un seminar cu primarii comunelor, unde l-i s-au dat indicatii de lichidare a gunoistilor neautorizate din teritoriul subordonat in termen de 10 zile.

c) Hincesti
S-au efectuat controale si depistat gunoisti neautorizate in localitatile: Caracui, Poganesti, Ciuciuleni, Lapusna, Ivanovca, Hincesti. Au fost intocmite 12 procese-verbale.

d) Causeni
S-a efectuat controlul a 13 agenti economici privind lichidarea gunoistilor neautorizate in primariile: Causeni, Cainari, Taraclia, Cirnatenii-Noi. Au fost intocmite 4 acte de control si 9 procese-verbale.

e) Straseni
Au fost intocmite 5 procese-verbale persoanelor de raspundere de la Serviciul comunal raional si Directia Apa-canal. In comunele Vorniceni, Lozova s-au intocmit 2 procese-verbale persoanelor fizice.

f) Calarasi
Au fost controlate primariile: Sadova, Hirjauca, Hirova, Tibirica. S-au intocmit 6 procese-verbale privind lichidarea gunoistilor neautorizate.

j) Dubasari
S-au efectuat controale in localitatile Cosnita, Pirita, Ustia, unde persoanele de raspundere au fost avertizate referitor la lichidarea gunoistilor neautorizate in termen de 15 zile.

i) Stefan-Voda
Au fost lichidate : O gunoiste in com. Palanca si o gunoiste in com. Talmaza pe o suprafata de 2 hectare.

In raioanele Orhei, Cimislia, Ialoveni, Ungheni si Criuleni se efectueaza raiduri comune cu colaboratorii Politiei, organelor de medicina preventiva. Se depisteaza si se inregistreaza gunoistile nesanctionate iar autoritatile administratiei publice locale sunt avertizate referitor la lichidarea acestor gunoisti in termeni stabiliti de 10-15 zile cu efectuarea masurilor de prevenire a formarii noilor gunoisti si mentinerea terenurilor in stare salubra.

Agentia Ecologica Centru, reiesind din rezultatele inspectarii in teritoriul municipiului Chisinau, constata un nivel insuficient de organizare a gestiunii deseurilor. Actiunile intreprinse sunt inadecvate cerintelor legislatiei in vigoare: Legea Republicii Moldova nr.123?XV din 18.03.2003, privind administratia publica locala (art.10-11); Legea nr.1515?XII din 16.06.93, privind protectia mediului inconjurator (art.9 si art.69) cu modificarile si completarile Legii nr.1539?XIII din 25.02.98; Legea nr.787?XIII din 26.03.96 cu privire la resursele materiale secundare (MO nr.31, art.320, a.1996); Legea nr.1347?XIII din 09.10.97, privind deseurile de productie si menajere (art.6?8); Legea nr.1236-XIII din 03.07.97, cu privire la regimul produselor si substantelor nocive si Hotararea Guvernului nr.606 din 28.06.2000, cu privire la aprobarea Programului National de Valorificare a Deseurilor de productie si menajere (MO nr.78-80, din 08.07.2000).

Aceasta situatie rezulta din lipsa delimitarii reale a competentei si obligatiilor intreprinderilor municipale si altor servicii ale Primariei, abilitate in domeniul gestionarii deseurilor (inclusiv deseului de constructie si rocilor de excavatie) cat si lipsa unui mecanism real de realizare a prevederilor legislative in domeniul mentionat. Prin urmare, se perinda inadmisibila stare a lucrurilor.

Deseurile nu sunt colectate si evacuate sortat. Predarea, receptia lor nu este confirmata prin acte, care sunt strict necesare, pentru ca persoanele fizice ori juridice sa posede dovezi despre evacuarea corecta a deseurilor. La platourile autorizate pentru deseuri nu este mentinuta evidenta stricta a volumelor receptionate. Lipsesc punctele de receptie, registrele de stricta evidenta si paza permanenta cu orarul 24/24. Prin urmare, din lipsa evidentei miscarii volumelor de deseuri de la formare pana la depozitare finala ori predare, prin act de confirmare, agentilor economici licentiati in domeniul utilizarii ? prelucrarii, nu pot fi create dovezile pentru despagubire, atunci cand deseurile sunt aruncate in afara platourilor autorizate. Deseurile materie prima secundara totalmente raman in afara preocuparilor administratiei publice locale. Faptul, ca unele deseuri, materie prima secundara sunt colectate si predate de catre persoane nevoiase, nu poate fi acceptat drept actiune de administrare a acestora.

Din aceleasi motive, deseurile vegetale din municipiu, pentru care a fost autorizata depozitarea in cadrul carierei ?Purcel? a CMC ?Macon?, in majoritatea lor nu ajung la acest poligon. Diverse volume a acestuia sunt incarcate in urnele menajere, incinerate (arse) la locul ingramadirii, ori aruncate in cadrul spatiilor verzi si alte terenuri publice. Modalitatea de administrare a acestui deseu necesita a fi stabilita printr-un regulament, care ar permite si utilizarea acestuia pentru compostare. In scop de comoditate, economie si ecologie ar fi posibil de-a amenaja inca un platou pentru frunzis in sectorul Buiucani, insa asemenea necesitate n-a fost argumentata de catre Primaria mun. Chisinau.

Lucrarile de reconstruire si reparatie a cladirilor si locuintelor, unde se formeaza volume enorme de deseuri de constructii, in majoritatea cazurilor decurg in lipsa autorizarii speciale a unei instante, care pana-n prezent nu este nominalizata, obligata sa impuna beneficiarilor si administrarea deseurilor de la momentul formarii si pana la depozitarea finala. Astfel, deseurile in cauza, in cel mai bun caz, sunt aruncate in lazile pentru deseul menajer. In rest, acesta este aruncat in spatiile proprietate publica. Transportarea lui are loc cu mijloace proprii, ori prin intermediul parcului de autobasculante din sectorul particular. Aceste autobasculante sunt principalul partas si faptas al situatiei de poluare a terenurilor cu deseuri de constructie. Existenta acestui autoparc clandestin este o problema aparte, multilaterala, care nu mai poate fi amanata intru solutionare.

Existenta modalitate de autorizare a noilor constructii, care admite inceperea lucrarilor de fundatie si edificare a obiectivelor in lipsa avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat pentru proiectul de executie, are ca rezultat nimicirea solului fertil si spatiului verde din aria santierului. Ulterior decurge poluarea terenurilor publice si agricole, respectiv nimicirea solului fertil din aceste arii prin descarcarea samavolnica (ilicita) a rocilor de excavatie de la respectivele santiere. Ca regula, lucrarile de initiere a constructiilor in municipiu, sunt cu incepere de vineri seara.

Sectoarele de locuinte particulare ale municipiului, reiesind din starea lucrurilor din teritoriu, par a fi totalmente in afara programelor edilitare si de salubrizare ale Primariei municipiului Chisinau. Din lipsa sistemului de canalizare, apele reziduale sunt descarcate in subterana prin haznale fara amenajare tehnica, astfel are loc poluarea masiva a apelor subterane, concomitent fiind agravat pericolul de alunecare a zonelor de panta. Deseurile sunt aruncate in spatiile de folosinta comuna ori arse. Gospodariile comunale capabile sa gestioneze deseurile in volumele real formate, nu sunt nici in una din localitatile suburbiei municipiului. De asemenea, lipseste mecanismul de impunere a contractelor de salubrizare pentru persoanele fizice din acest sector. Situatie analogica se creeaza si la Asociatiile de Proprietari ai Locuintelor Privatizate.

La insistenta Agentiei si sub controlul ei sistematic, cu incepere de la a. 1994, a fost relansat procesul de colectare si prelucrare a deseului asfalt?betonic, insa, din lipsa strictei evidente a procesului de formare-predare, eficienta lucrarilor este minima. Totodata, aceasta situatie lipseste organele controlului de Stat pentru ecologie de posibilitatea stabilirii contravenientilor si efectuarea calculelor de prejudiciu adus mediului. Prin urmare, o parte considerabila a deseului nominalizat este aruncat in terenurile de folosinta comuna iar responsabilitatea pentru aceasta stare a lucrurilor ar trebui sa revina gestionarilor – Inspectoratul Tehnic al Directiei Transport Public si Cai de Comunicatie si trustului ?Edilitate? S.A.

Agentia a coordonat un program de masuri la domeniul vizat, prezentat de Directia Socio?Ecologica a Primariei mun. Chisinau, insa care n-au fost stabilite in proces de realizare.
In scop de redresare a situatiei din domeniul deseurilor, este necesara asigurarea masurilor urgente de imbunatatire a starii ecologico ? sanitare a municipiului. De asemenea, este stricta necesitate de a elabora un Regulament de gestionare a tuturor formelor de deseuri, prin care se va stabili competenta si modul de conlucrare pe verticala si orizontala a organele abilitate in domeniul vizat.

Agentia Ecologica Centru, repetat, la data de 10.09.05, a examinat starea lucrurilor la depozitul pentru produsele chimice de protectie a plantelor din com. Gratiesti mun. Chisinau si va comunica urmatoarele:

– pesticidele inutilizabile si interzise din cadrul acestui depozit semidistrus au fost evacuate la depozitul ASP ?Porumbeni?. Actul de predare – receptie, semnat la data de 18.04.05, confirma predarea a 55000 kg de asemenea deseu toxic solid. In acest proces de redepozitare pesticidele lichide, care, prin controlul din a. 1998, au fost stabilite prezente in depozitul dat, in volum de 20 butelii, metal negru, cu capacitatea de 100 litri fiecare, n-au fost incluse, si au fost lasate la voia intamplarii. Motivele nu sunt cunoscute, cu toate ca, agentia, prin actul de control din 19.05.05, a cerut Primariei Gratiesti explicatiile de rigoare si masuri urgente de depozitare normativa a acestor pesticidelor delasate,

– la moment s-a constatat prezenta a doar sapte butelii cu pesticid si opt butelii goale. Pe podea sint pesticide varsate, care cu precipitatiile atmosferice se spala in mediul ambiant si se infiltreaza in rocile din arealul amplasamentului.

Primariei Gratiesti, pe parcursul anilor 1998 ? 2005, repetat (20 acte de control si procese verbale la art. 85 prim al. 1) i-au fost inmanate dispozitiile agentiei de-a repara depozitul si redepozita pesticidele, insa aceste cerinte legale au fost ignorate.