"Unele lucruri nu prea functioneaza in noua democratie din Romania. Ceea ce functioneaza este coruptia.

O mafie a gunoiului, formata din primarul municipiului Timisoara, domnul Gheorghe Ciuhandu, ex-presedintele CJ Timis, domnul Sipos, care este si intreprinzator si doreste sa exploateze si depozitul de gunoi, precum si altii, ca de exemplu firma Tender SA, care reprezinta puterea politica si financiara din Banat, si-au propus construirea unei gropi de gunoi de 64 de hectare, in perimetrul localitatii Covaci. Acesti domni au cerut de la UE, bazandu-se pe afirmatii false, suma de 35 milioane euro", se spune in scrisoarea trimisa la Bruxelles.

DATELE PROBLEMEI. Reclamatia arata ca terenul pe care se va construi viitoarea groapa ecologica e proprietate privata. Cele 64 ha ar apartine unui numar de 46 de persoane, care locuiesc acum in Germania. Semnatarul documentului mai atrage atentia asupra urmatorului aspect: "La circa 2 km distanta de locatia selectata se afla Aeroportul International Timisoara.

Locatia se gaseste in coridorul de zbor si deponeurile atrag pasari…". Una peste alta, finalul scrisorii este apocaliptic: "Exista pericolul ca o parte din banii pusi la dispozitie de Uniunea Europeana sa dispara pe canale intunecate si sa nu fie folositi pentru scopul declarat". Finantatorul proiectului a informat Ministerul Integrarii Europene.

Cei de la Bucuresti au cerut celor din CJ Timis lamuriri asupra celor 46 de cetateni rezidenti in Germania. Pentru ca lista "proprietarilor" fusese atasata si la plangerea inaintata comisarilor de la Bruxelles, angajatii CJT au pornit la identificarea lor. Si au aflat de la Politie ca, in lipsa unor informatii suplimentare, "majoritatea celor 46 de persoane nu au putut fi identificate".

ALT PROIECT RATAT. Pana la acest scandal, exista un proiect pentru construirea unui deponeu ecologic in satul Covaci, la sapte kilometri de Timisoara. Coordonatorul investitiei era Consiliul Judetean, in colaborare cu Primaria. Finantarea este blocata insa la Bruxelles, intrucat este vorba de fonduri europene. In jurul proiectului s-a declansat, inca de la inceput, un imens scandal.

A existat o opozitie atat din partea societatii civile, cat si din mediul politic. S-au prezentat argumente pro si contra. Cert este ca Uniunea Europeana a blocat finantarea tocmai din cauza protestelor impotriva amplasamentului de la Covaci.

Din punct de vedere politic, PSD, PD si PPCD au sprijinit construirea deponeului in aceasta localitate, in timp ce PNL si UDMR s-au impotrivit, mergand pana la actiuni de strada, ca demonstratia din fata Palatului Administrativ.

In mod curios, proiectul pentru refacerea gropii de gunoi de la Parta a fost prezentat intr-o conferinta de presa comuna, de catre trei consilieri de la PNL, PD si PPCD, partide care s-au confruntat de mai multe ori in ultima vreme pe marginea initiativelor din Consiliul Local.

Toti cei trei alesi (Adriana Blaj – PNL, Horea Bacanu – PD, Valentin Moldovan – PPCD) s-au declarat favorabili noului proiect. Ei au mentionat totusi, cu o jumatate de gura, ca aceasta posibilitate nu exclude demersul de la Covaci. In privinta finantarii, cei trei consilieri au spus ca se bazeaza pe accesarea unor fonduri europene la capitolul ecologie.

TARICEANU A GARANTAT 23 DE MILIOANE. Costurile deponeului de la Covaci sunt estimate la aproape 33 milioane de euro. Pentru finantare se poarta de doi ani negocieri cu Uniunea Europeana, in vederea accesarii unui grant ISPA in valoare de 23 milioane de euro. Restul, de zece milioane, urmeaza sa fie contractat printr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii.

Termenul de rambursare a imprumutului este de 25 de ani. Comisia Europeana nu a dat nici acum un raspuns cert privind acordarea grantului ISPA. In luna aprilie, forul de la Bruxelles conditiona acordarea banilor de o scrisoare de garantie din partea Guvernului roman.

In urma unei discutii pe care Ostaficiuc si Ciuhandu au avut-o cu premierul Calin Popescu Tariceanu, a fost indeplinita si aceasta conditie.

PARTA – BOMBA ECOLOGICA. Potrivit obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in negocierile cu Uniunea Europeana, la capitolul mediu este prevazuta inchiderea gropii de gunoi de la Parta, pana la 1 ianuarie 2008. Termenul de folosinta a expirat de mai bine de un deceniu, devenind in ultima perioada o adevarata bomba ecologica.

Orice zi de intarziere peste termenul-limita ar duce la penalizarea statului roman cu 100.000 de euro. Actuala directoare de la Agentia de Protectia Mediului, Cornelia Garboni, a declarat in mai multe randuri ca la 1 ianuarie 2008 va inchide groapa de la Parta, indiferent de consecinte, cum ar fi invadarea strazilor sau a canalului Bega cu gunoaie.

ACUZE
"Mafia gunoiului, formata din primarul municipiului Timisoara, domnul Gheorghe Ciuhandru, presedintele CJ Timis, domnul Sipos, care este si intreprinzator si doreste sa exploateze si depozitul de gunoi, precum si altii, ca de exemplu firma Tender SA, care reprezinta puterea politica si financiara din Banat (…) Acesti domni au cerut de la Uniunea Europeana, bazandu-se pe afirmatii false, suma de 35 milioane euro" – scrisoarea trimisa la Bruxelles

REPLICA
"Consider ca, prin aceasta scrisoare, a fost subminata economia judetului" – Dan Ioan Sipos, fostul presedintele CJT

SABOTAJ
Fostul sef al Consiliului Judetean Timis, Dan Ioan Sipos, a sustinut ca lista celor 46 de asa-zisi proprietari este un fals grosolan, iar faptul ca "reclamantul" nu a oferit alte date suplimentare privind identitatea cetatenilor germani nu este deloc intamplator.

Mai mult, pesedistul Sipos a declarat ca doar unul singur din toata lista a putut fi identificat de cei de la SEIP, iar restul sunt "fantome". "Consider ca, prin aceasta scrisoare, a fost subminata economia judetului", declara presedintele CJT. Istoria s-a repetat. Acum doi ani, in doua localitati timisene trebuia sa inceapa constructia a doua depozite-gigant.

Proiectul de peste 200 milioane euro a fost sistat tot din pricina unor reclamatii. Nu s-au confirmat, dar si-au atins scopul.

Am intrat in "fortareata medicamentelor" de la Iasi cu picioarele si capetele acoperite de un echipament special, curiosi sa descoperim cum se fac capsulele acelea jumate rosii- jumate galbene si cat de puternic miroase a Europa prin laboratoare. Hei-rup transpirat pentru UE – asta am desprins din ceea ce am vazut acolo. Din 1999, la Antibiotice au inceput pregatirile pentru integrare. Dupa ce s-a renuntat la comercializarea vrac si s-au infiintat sectiile de capsule si de comprimate, au urmat investitiile prin care societatea ar fi putut sa se racordeze la Farmacopeea Europeana. E vorba despre Directia Europeana de Calitate a Medicamentelor cu sediul la Strassbourg. Farmacopeea Europeana elaboreaza norme comune, obligatorii, care urmeaza sa fie aplicate in toate tarile membre. Antibiotice a fost primul producator de medicamente de la noi care a obtinut GMP-ul, adica OK-ul UE pentru standardele de productie. Asta presupune ca firma ieseana poate livra in orice tara a Uniunii Europene.

[b]PIATA EXTERNA[/b]
Investitiile de 20 de milioane de dolari facute dupa 1990 la Antibiotice au luat in calcul normele europene. De cinci ani, compania ieseana este acreditata de UNICEF sa furnizeze medicamente in diversele programe derulate de acest organism pe mai multe piete din lume. "Calitatea in UE e, insa, foarte dinamica si e un efort continuu sa tinem pasul", sustine directorul executiv de productie, Cornelia Moraru. Un alt aviz care a impins compania ieseana pe piata internationala de medicamente este cel dat de organismul federal american de control FDA (Food & Drug Administration). Astfel, Antibiotice a devenit furnizor de Nistatina pe pietele din SUA si Canada, ocupand treptat un sfert din piata mondiala a acestui medicament folosit in tratamentul bolnavilor seropozitivi. Si cu vitamina B12 Antibiotice a iesit pe pietele din Rusia, China, India si Malaiezia.

[b]DESEURI NEEUROPENE[/b]
In planul de conformare la normele UE, Antibiotice ar trebui sa apara cu propria instalatie de incinerare. Deocamdata, deseurile sunt stocate si transportate anual la incineratoare din Suceava si Constanta. "E drept ca problema deseurilor e destul de incomoda, acum sunt trimise in alte judete. A avea un incinerator propriu inseamna si sa te conformezi cerintelor emise de Agentia pentru Protectia Mediului. Pentru companie ar insemna scadere de cheltuieli", spune directorul executiv cercetare, Minodor Cojocaru. Costul transportului unui kilogram de deseuri ajunge pana la 10 euro.

[b]PRIVATIZARE ASTEPTATA[/b]
Intarzierea privatizarii la Antibiotice franeaza strategiile de dezvoltare. In urma cu doi ani au existat mai multe propuneri de privatizare, dar s-au decis pastrarea pachetului de actiuni si dezvoltarea fabricii. "Faptul ca Antibiotice SA nu este inca privatizata integral implica unele neajunsuri. Este vorba de un grad mai redus de flexibilitate in luarea deciziilor si de imposibilitatea aplicarii unui sistem competitiv de motivare a resurselor umane", comenteaza directorul Ioan Nani. Cat despre pretul medicamentelor in masura in care se vor alinia la criteriile Uniunii, conducerea fabricii iesene crede ca vor creste de aproape patru ori. "Consider ca in perioada de preaderare, la acele medicamente care au o tehnologie de fabricatie mai complexa vor fi unele influente ce pot determina cresterea preturilor. Printre acestea se pot numara cresterea tarifelor la gaz, energie electrica si combustibili in general si, de asemenea, tendinta de crestere, graduala, a salariului mediu tarifar in Romania, care, in 2010, ar trebui sa ajunga la 650-700 de euro", completeaza Nani. Aderarea e vazuta de producatorul iesean ca o continua modernizare a tehnologiei, caci batalia brandurilor de medicamente va fi mult mai puternica pe piata. La plecare, ne-am scos sosonii fosnitori, halatele si beretele de plastic. I-am lasat cu gandul ca cei 1.700 de ieseni angajati acolo pareau ca se dueleaza tacit cu masinariile acelea sofisticate din laboratoare, care sunt mai pricepute decat mainile lor.

[b]INGRASAMANT ECOLOGIC[/b]
Antibiotice este singurul producator din Romania care fabrica un produs de ingrasamant ecologic pe baza de biosinteza. Azotul fertil este folosit ca ingrasamant ecologic in mai multe tari din Uniunea Europeana pentru culturile mari si pentru legumicultura. Costurile folosirii acestei substante sunt mai reduse comparativ cu cele ale ingrasamintelor chimice. Proprietarii de terenuri autohtoni, care plateau aproape trei milioane de lei la un hectar pe ingrasaminte chimice, dau pe ingrasamantul produs la firma de medicamente cam 500.000 de lei. Antibiotice furnizeaza anual in jur 400 de tone de astfel de substante. Proprietarii de terenuri care au folosit pana acum ingrasamantul ecologic spun ca si-au crescut productia cu aproape un sfert. Agricultorii se ingramadesc sa-si ia ingrasamantul de la distribuitori dupa cum ii tine buzunarul: la ambalaje de 20 de ori de 200 de litri.

Desi manifestatia se inscria in linia evenimentelor de Ziua Pamanului organizate de ONG-urile de mediu impreuna cu primaria municipiului, jandarmii au blocat camionul cu gunoaie, nepermitand voluntarilor sa-l descarce. Mica problema de comunicare nu i-a impiedicat pe activistii Greenpeace sa transmita clujenilor: ?Mesajul nostru este unul foarte simplu Clujeni, v-am adus gunoaiele inapoi! Voi sunteti singurii in masura sa pastrati Clujul curat! Zonele identificate si igienizate repezinta adevarate focare de infectie pentru locuitorii Clujului. De acum incolo Greenpeace CEE va mai organiza evenimente de returnare a deseurilor catre cei care le uita pe diverse rampe clandestine, periclitand astfel sanatatea cetatenilor si poluand mediul inconjurator.?, declara Bodgan Bindea, Greenpeace CEE in Romania. ?

?Aceasta este ultima ecologizare pe care organizatiile de mediu din Cluj-Napoca o fac. Responsabilitatea pentru un oras mai curat apartine in primul rand cetatenilor care trebuie sa constientizeze faptul ca orice impact negativ in mediul inconjurator se intoarce impotriva noastra. Actiunea de astazi reprezinta un inceput pentru campaniile noastre viitoare? declara Korosfoy Sandor, presedintele Asociatiei Ecologiste ?Floarea de Colt?.

?Sprijinim actiunea Greenpeace, mesajul transmis este chiar prea fin pentru situatia dezastruoasa a deseurilor in acest moment? declara Luminita Dejeu, MindBomb, referindu-se la posterul ?O, brad frumos!? pus la dispozitie de MindBomb. ?Nu privi inapoi, aduce ghinion! Ai mancat micu?, ai beut berea, te-ai cacat in padure, ti-ai pus palma-n cur si-ai plecat?N-ai uitat nimic?? este scris pe poster cu referire la muntii de gunoaie care ramand in fiecare zi dupa cei ce se relaxeaza la iarba verde.

Pentru detalii suplimentare:
Bogdan Bindea 0745 820 816
Sorana Olaru Zainescu 0745 188 444

Ordonanta rablelor creeaza mari batai de cap atit autoritatilor, din cauza lipsei de comunicare, cit si societatilor de dezmembrari auto care nu stiu daca se mai ?califica? in acest program sau nu. Parerile sint impartite intre Ministerul Mediului (MAPPM), Ministerul Economiei (MEC), Administratia Fondului de Mediu (AFM) si Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor. Toti au pareri diferite in ceea ce priveste lista firmelor de dezmembrari auto. Astfel, AFM sustine ca lista s-a facut deja publica inca din 1 martie in mai multe cotidiane si chiar pe site-urile MAPPM si MEC, dupa cum spune Adrian Pais, angajat al Biroului de Relatii cu publicul al AFM. Lucru infirmat insa de seful Biroului de Presa al MAPPM, Ion Marginaru, care afirma ca aceasta va fi data publicitatii o data cu lista de producatori validati, adica in jurul datei de 28 aprilie. ?Lista aparuta in presa, cit si pe site-urile MEC si MAPPM, de unde am scos-o deja, nu este valabila. In plus, nu numai REMAT-urile sint in masura sa colecteze aceste masini, ci toate societatile care vor intruni termenii legali?, spune Marginaru. Si MEC are o varianta. Oficialii de aici sustin ca lista publicata a fost aprobata de MAPPM, dar recunosc ca a fost publicata pe baza ordonantei vechi, adica inainte ca aceasta sa fie modificata. Deci nu mai este de actualitate.
Firmele de dezmembrari mai au o sansa

Pe de alta parte, directorul Comisiei de reciclare, Manda Porumb, spune ca lista data de MEC este valida. ?Chiar daca se va mai face o lista, si aceasta este valida avind in vedere ca societatile sint autorizate de Comisia de reciclare?, spune Manda Porumb. Potrivit Simonei Hodus, purtator de cuvint al MAPPM, adevarul este altul – lista cu firmele de dezmembrari auto nu avea cum sa fie data din moment ce nici macar nu s-a inceput depunerea dosarelor pentru validarea acestora. ?Orice firma de dezmembrari auto, nu numai societatile REMAT, poate sa-si depuna oferta in perioada 17-20 aprilie 2005, urmind ca, in termen de maximum zece zile, sa se afiseze lista valida. Actuala lista nu e oficiala, deci nu trebuie luata in considerare?, a explicat Simona Hodus. Amintim ca orice masina mai veche de 12 ani poate fi dusa la un centru de reciclare, iar proprietarul primeste 30 de milioane de lei, avans pentru cumpararea unei masini noi.

Citeste mai mult in Cotidianul

distanta fata de sursa de materiale compostabile si fata de parcelele cultivate;

Pentru a reduce cheltuielile cu forta de munca si de transport, este bine ca gramada de compost sa fie aproape atat de sursa de materiale organice, cat si de terenul fermei.

distanta fata de locuinte si adaposturi de animale; Intrucat in compost isi gasesc adapost numeroase rozatoare (soareci, sobolani) si rapitori (dihori), este bine ca gramada de compost sa fie amplasata departe de locuinte si de adaposturile de animale.

distanta fata de sursele de apa potabila (ape curgatoare si fantani);

Pentru a elimina orice suspiciune privind poluarea cu must de compost, platforma de compostare trebuie amplasata la cel putin 35 m de cursurile de apa si 50 m de fantani si alte captari de apa potabila.

spatiul disponibil;

Un teren mai mare de 2-3 ori decat marimea initiala a gramezii de compost este suficient pentru a efectua orice lucrare impusa de procesul de compostare, iar o astfel de gramada are forma paralelipipedica cu varf, mai mult sau mai putin bombat si urmatoarele dimensiuni: inaltime – 1.0-2.0 m, latime – 1.5-3.0 m si lungime minim 1 m. De asemenea, pentru a asigura aerul necesar procesului de compostare, gramada de compost nu trebuie amplasata langa ziduri, garduri betonate sau alte obstacole asemanatoare.

clima zonei;

Gramada de compost trebuie protejata, in zonele secetoase, sa nu piarda apa prin evaporare, iar in cele umede, impotriva excesului de umiditate. De aceea, in zonele secetoase gramada de compost se amplaseaza in locuri umbroase, la adapost de vant si in apropierea sursei de apa, iar in cele umede, pe terenuri inalte, cu drenaj bun. Sub copaci sau pomi, gramada de compost este, de asemenea, protejata de precipitatiile abundente.

metoda de compostare;

In practica, gramada de compost se pune, de obicei, pe sol, in sol sau o parte pe sol si restul in sol. Compostarea la suprafata solului se recomanda in cazul metodelor aerobe si in zonele si sezoanele umede, iar compostarea in sol, cand se produce compost prin metode anaerobe si in perioade de timp si sezoane secetoase.

"Capitolul 22 Mediu de integrare in U.E. a fost incheiat, insa noi acum suntem in perioada cea mai grea, de implementare a acestor masuri si de demonstrare ca ne putem respecta angajamentele luate. Referitor la managementul deseurilor, avem un angajament foarte clar cu U.E. si in acest sens au fost transmise catre administratia locala obligatiile tuturor, pentru a respecta aceste masuri si de a ne respecta angajamentele. Este o actiune care nu depinde numai de Ministerul Mediului, ministerul face strategiile, politicile, dar implementarea programului de management al gunoaielor depinde de toti actorii implicati. Politica de mediu este o politica ce intervine sectorial pe toate domeniile si se intersecteaza cu celelalte domenii. Daca nu vom merge umar la umar si nu ne vom respecta angajamentele riscam in 2007 sa nu putem sa ne integram", considera ministrul mediului.

Sulfina Barbu a mai adaugat ca de cand este ministru a transmis circulare in teritoriu la Agentiile de Mediu din tara si celor de la SGA in care a cerut un bilant al activitatii, stadiul in care se afla institutiile respective din punct de vedere al capacitatilor institutionale, acest capitol fiind negociat direct cu UE.

"Vrem sa vedem cum au fost emise acordurile si autorizatiile de mediu. Nu va ascund ca exista situatii in care agentiile locale de mediu sunt extrem de ingaduitoare in acordarea acestor autorizatii si acorduri, iar in alte situatii sunt extrem de vigilente. Daca voi constata ca nu s-a respectat procedura care este aliniata acum la legislatia UE in emiterea acestor acte, daca s-a intarziat nejustificat emiterea unui astfel de act, directorii institutiilor respective vor suporta consecintele. Acelasi lucru se va intampla si daca, in calitatea de functionari publici, s-au implicat in politica sau in campania electorala. Acei directori vor plati, vor trebui sa plece sa se implice doar in politica", a mai precizat ministrul. ROMPRES