SalvaEco

Ieri noapte, recordul national de temperatura negativa pentru aceasta perioada a anului a fost egalat: -31 grade Celsius la intorsura Buzaului. Specialistii estimeaza ca aceasta luna va fi una capricioasa, atat cu zile geroase, cat si cu zile frumoase de primavara. Fata de mediile multianuale ale temperaturilor maxime cuprinse intre 6 si 16 grade, in acest an, luna martie ne va putea aduce chiar valori de 24 de grade Celsius. Pentru mai multe informatii despre schimbarea vremii si a climei, ne-am adresat domnului Vladimir Ivanovici, director executiv-meteorologie la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).
– Cat de mult ne putem baza pe prognozele facute pentru intervalul martie-aprilie?
– Nu se pot furniza prognoze stiintifice pentru intervale mai mari de doua saptamani, ci numai estimari. in functie de detalierea dorita, la noi, ca si in intreaga lume, prognoza pe trei zile are un coeficient de indeplinire de peste 80 la suta, cea de pana la cinci zile scade sub acest nivel, iar prognoza pentru 10 zile are un coeficient de indeplinire in jurul a 70 la suta. Daca este vorba despre o perioada de peste doua saptamani, nu mai putem vorbi decat despre o estimare a unor caracteristici generale. Daca va mai amintiti, pe 25 februarie, INMH a lansat o avertizare privind racirea accentuata a vremii la mijlocul saptamanii urmatoare, mai precis marti-miercuri. Prognoza s-a indeplinit intocmai. Revenind, in luna martie vremea va avea un aspect variabil, capricios, lucru normal pentru aceasta perioada a anului. inceputul de luna foarte rece va fi urmat de un interval cald, dupa care vremea se va raci din nou, urmand ca, spre sfarsitul lunii, sa se incalzeasca din nou.
– Totusi, cu temperaturi de 24 de grade, nu inseamna ca a venit vara inca din martie?
– Aceste valori nu sunt o curiozitate, nefiind temperaturi deosebite pentru sfarsit de luna martie. in 1927, s-au inregistrat 29,5 grade Celsius la Drobeta-Turnu Severin, in 1940 au fost 29,8 grade la Targu Ocna, sapte ani mai tarziu statia meteorologica Bucuresti-Baneasa a inregistrat 29 grade, in ’52 au fost 32,8 grade la Odobesti, iar acum patru ani temperatura la Braila a fost de 29 grade.
– Nu este anormala actuala trecere rapida de la temperaturi ridicate la unele foarte scazute?
– Nu putem vorbi de un interval calduros in februarie. Au fost doar cateva zile in care s-a depasit temperatura medie multianuala, dar, in ansamblu, ne-am incadrat in mediile lunare. Ba chiar, in anumite zone, temperaturile au fost mai scazute. Alternanta cald-rece nu este un eveniment deosebit. Ce s-a intamplat la intorsura Buzaului este o egalare a unui record, nu o depasire, si se incadreaza in capriciile vremii. Sa nu uitam ca in Romania avem un climat temperat-continental cu nuante excesive, iar luna martie este caracterizata prin schimbari bruste si importante in starea vremii. De aceea, in popor a aparut traditia Babelor si a Mosilor. Lumea isi alege o zi dintr-un interval cunoscut pentru schimbarile rapide in starea vremii. Daca intervalul era unul calm din acest punct de vedere, traditia nu mai avea nici un sens.
– Publicul incepe sa vorbeasca despre o clima cu doua anotimpuri…
– Este o perceptie a publicului urban, fara suport in datele stiintifice. Nu sunt anormale aceste tranzitii rapide, in cadrul climatului temperat-continental cu nuante excesive de la noi. Trebuie sa ne amintim ca, in anul in care s-a spus ca s-a trecut de la frig la canicula, am avut un aprilie cu 10-12 grade si cu ploi. Vreme, intr-adevar urata, dar nu iarna. A fost o primavara mai rece si a trecut rapid, ce-i drept, in vara. Dar, a existat primavara.
– Care au fost recordurile de temperatura inregistrate in Romania?
– Pentru perioada verii, recordul a fost de 44,5 grade, iar pentru iarna, de -38,5 grade.
– Pot fi toate acestea semnele incalzirii globale?
– incalzirea globala a fost anuntata, din punct de vedere teoretic, inca de la inceputul secolului 20. Apoi, a revenit "la moda" in anii ’60, dar tot numai la nivelul teoretic. Abia in ultimii 10-15 ani, incalzirea globala a devenit o realitate masurabila. Nimeni nu poate nega ca acest fenomen exista si ca s-a intensificat, in ultima vreme. Calculele rezulta dintr-o medie a valorilor masurate pe tot Globul. incalzirea globala, insa, nu a afectat egal toate zonele si nu este lineara. Sunt zone in care, dupa o perioada mai calda vine una mai rece. Aceasta problema se va documenta mai bine in 20-30 de ani.
– Care sunt scenariile de evolutie a climei pe Glob?
– Aceste scenarii se bazeaza pe o ipoteza: dublarea concentratiei de dioxid de carbon. in acest sens, acordul de la Kyoto, care incearca sa diminueze una din cauzele incalzirii globale, si anume poluarea cu dioxid de carbon, s-ar putea sa schimbe total datele problemei, in sens pozitiv. Sunt si alte variante de actiune, cum ar fi oprirea despaduririlor sau a poluarii oceanelor, care absorb, la randul lor, dioxidul de carbon. Sa speram ca nu se va ajunge la cel mai rau scenariu posibil. Ca o varianta extrema, cu sanse mici de realizare, mai este vehiculat si scenariul glaciatiunii. Prin schimbarea salinitatii apei marine, se modifica densitatea, ceea ce anuleaza aportul de apa calda al Gulfstream-ului, ceea ce ar duce la extinderea ghetarilor din nordul spre centrul Europei.
– Cum se vede Romania in aceste scenarii?
– in tara noastra, s-a observat deja o usoara tendinta de crestere a temperaturilor, accentuata de efectele poluarii in zonele industriale, cum ar fi Bucuresti sau Baia Mare. De asemenea, s-a inregistrat o scadere a nivelului de precipitatii, indeosebi in zonele de munte, ceea ce ar putea duce la uscarea brazilor. Se pare ca aceasta tendinta va continua sa se manifeste si in viitor. Astfel, in Romania se va putea ajunge la o aridizare a unor suprafete, in conditiile in care precipitatiile se vor reduce cu 20-30 la suta. Consecintele pentru agricultura si pentru alimentarea cu apa pot fi importante, daca nu se vor face impaduriri si daca nu se vor gospodari mai bine rezervele hidrologice.