Programul de conformare din autorizatia de mediu a societatii cuprindea 14 masuri din care s-au realizat, dupa privatizarea combinatului in 1998, 8 lucrari – trei integral si cinci partial.
Conform contractului de privatizare grupul grec Mytilineos care a preluat combinatul ar fi trebui sa investeasca suma de 15,4 milioane dolari in lucrari de protectie a mediului.
"Noi nu am putut sa facem aceste investitii de mediu in totalitate pentru ca sumele pe care ar fi trebuit sa le investim au fost realocate pentru acoperirea datoriilor societatii, mult mai mari decat cele inscrise in caietul de sarcini pentru privatizare si din acest motiv ne aflam in litigiu cu statul roman", a declarat directorul adjunct al SC Sometra SA, Dimitris Samaras.
Dupa expirarea autorizatiei de mediu, Agentia Regionala de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu a cerut in vederea reautorizarii elaborarea unui bilant de mediu de nivel doi si a unui studiu de risc in vederea luarii unei decizii privind autorizarea.
Solicitarea de reautorizare si programul de conformare vor fi inaintate la ARPM Sibiu dupa finalizarea negocierii capitolului de mediu (capitolul 22) pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si dupa primirea unui raspuns privind cererea pentru o perioada de tranzitie pana in 2012 inaintata de Sometra autoritatilor europene.
Cererea reprezentantilor Sometra SA a fost justificata de acestia in contextul scaderii accentuate a pretului zincului la bursa metalelor din Londra si de cresterea pretului cocsului metalurgic la aceeasi bursa acesta reprezentand materia prima principala.
Investitiile totale pentru conformare pe care Sometra le estimeaza pentru alinierea totala la standardele de mediu europene se cifreaza la aproximativ 20 milioane dolari. Se vor finaliza astfel toate programele prevazute in contractul de privatizare si va construi o fabrica de acid sulfuric, costul acesteia fiind de aproximativ 14 milioane dolari.
Masurile vor viza reducerea valorilor medii anuale de bioxid de sulf, a pulberilor in suspensie, a continutului de plumb si cadmiu, dar si pentru reducerea poluarii raului Tarnava Mare si a locuitorilor din Copsa Mica.
Intr-un raport al ARPM Sibiu se arata ca in ciuda unei ameliorari privind poluarea orasului si a raului Tarnava Mare, Copsa Mica ramane principala sursa de poluare din Sibiu si unul din cei mai mari poluatori din tara. Neaprobarea cereri de tranzitie depusa de Sometra si nerezolvarea pana in 2007 a unor probleme ce afecteaza viata locuitorilor si a mediului din Copsa Mica, ar putea avea efecte negative asupra efortului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.