AUREL LOZAN este de părere că „Corupţia ecologică este un „virus” cu o nişă ecologică bine fundamentată”.
Specialist în cercetare şi dezvoltare al Centrului biologic din Cehia, dl Aurel Lozan a câştigat mai multe burse de cercetare în Europa, precum Marea Britanie, Olanda sau Polonia. A plecat în Cehia pentru cercetarea şi conservarea biodiversităţii în zonele umede. După schimbarea „puterii” silvice din ţară, Aurel Lozan, nu mai avea oportunităţi de lucru. Acum însă, crede că, corupţia din ecologie este un virus cu o nişă dezvoltată.
1. Dl, Aurel Lozan, aflandu-va in Cehia de ceva timp cred ca ati observat multe deosebiri, lucruri care fac sa ne diferintiem de cultura fata de mediu in general si fata de ceea ce inseamna „rezervatie stiintifica” in special a cehilor. Care au fost primele semne, indicii care v-au aratat ca sunteti intr-un alt context fata de cel pe care il stim cu totii in Republica Moldova?
Europa Centrala (Cehia este amplasata exact in centrul Europei) se deosebeste radical de Europa de est (inclusiv Moldova) in ce priveste nivelul general de cultura si felul de a privi si analiza lucrurile. Diferenta cea mai mare este atitudinea omului de rand vis-à-vis de mediul inconjurator si potentialul natural national. Se lupta mult in Cehia pentru protejarea naturii si atribuirea categoriilor/statutului de arii protejate sectoarelor ce merita conservare. Cehii au idee nationala, au scop, isi doresc ordine, au dorinta de a-si pastra traditiile si patrimoniul. Ceea ce lipseste in Moldova.
Cat priveste „rezervatiile stiintifice”, atribuirea statutului de „rezervatie stiintifica” animitor teritorii/arii/suprafete este o modalitate de a conserva natura si mentine procesele naturale intacte. Moldova are putine sectoare strict protejate, desi merita mai multe.
Lucrez in Cehia din 2001, incepand activitatea in Parcul National Sumava (=padurea Bohemiei) [Sumava National Park]. Imi place mult cum in Cehia este combinata conservarea diversitatii naturale si turismul. Sectoarele strict protejate ale Parcului (zone umede, turbarii, padure de molid+fag, care reprezinta, de-facto, “rezervatii stiintifice” amplasate in zona I de conservare, iar unele sub protectia UNESCO) sunt atat de bine amenajate pentru scopuri cognitive, incat devin foarte atractive pentru vizitatori, iar numerosi turisti au posibilitatea sa circule pe anuimite trasee (poteci din lemn) fara a pune un picior in afara traseului. Turismul si recreatia in sanul naturii este populara in toata Europa. Diversitatea biologica mare in aceste sectoare vorbeste despre calitatea inalta a acestor habitate, respectiv si despre strategia corecta a conservarii biodiversitatii. In Moldova nu se practica astefl de activitati. Nu trebuie sa ramanem in urma, practica altor tari este binevenita.
2. Republica Moldova are in prezent 5 importante rezervatii stiintifice: Codrii, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului si Padurea Domneasca, acumuland in total cca 19378 ha. Din acestea, „Prutul de Jos” este actualmente intr-un real pericol unde au disparut deja 30 specii de plante vasculare, iar altele 31 se afla în pericol de a disparea – drept consecinta a deteriorarii conditiilor de mediu ambiant. Totodata, rezervatia nu-si poate atinge obiectivele si din cauza ca în vecinatatea ei se extrag petrol si gaze naturale de SA „Redeco”. In acest sens, evident ca sunt contraindicate activitatile de acest fel în apropierea rezervatiei stiintifice „Prutul de Jos”. Ce actiuni concrete ar trebui sa intreprinda toate instantele de resort care gestioneaza rezervatia stiintifica?
In primul rand, pentru mentinerea acestor 4 rezervatii (“Iagorlac” in Transnistria) se lucreaza mult in Republica Moldova. Desi nu destul. Totusi, este bine ca avem cateva rezervatii, decat fara rezervatii stiintifice))
Disparitia speciilor este o problema globala. Disparitia locala, sau a populatilor unor specii in aspect local – este tipic pentru Republica Moldova. Acest process are loc cu o viteza “sporita”, in special odata cu intensificarea presiunii antropice asupra mediului inconjurator. In fine, statul poate pierde resursele naturale proprii.
Opinia mea – sa extindem, in pofida extragerii perolului si gazului, aria protejata a Prutului de Jos. Ecosistemele umede ale zonei Prutului Inferior, ca un paradis pentru o enorma diversitate biologica si un pilon de stabilitate pentru echilibrul ecologic din zona, trebuie protejate intr-o amploare mai mare, atribuindu-se o categorie net superioara celei existente. Atitudinea omului fata de protejarea propriilor resurse trebuie schimbata, iar compomisul dintre necesitatea protejarii si necesitatile localnicilor trebuie gasit.
Trebuie sa mentionam, ca cataclismele de ultima ora, asa-numita schimbare a climei (global warming), isi au impactul sau asupra mediului inconjurator. Acestea, impreuna cu managementul prost al baltilor Prutului inferior (asanarea baltilor in favoarea unei “agriculturi sporite”, care a dat iesec in cele din urma) aduc la precese ireversibile. Trebuie sa pastram, fie si la un “pret” mare, aceasta zona umeda. Sa nu uitam, ca Moldova este amplasata in zona de risc al desertificarii. Baltile Prutului sunt o oaza pentru diversitatea biologica si o sursa de existenta pentru comunitatea locala.
3. Intr-un interviu acordat revistei „Mediul ambiant”, Gheorghe Postolache, seful laboratorului silvicultura si geobotanica, Gradina Botanica (Institut) a Academiei de Stiinte a Moldovei spune ca sunt necesare anumite cercetari pentru a ameliora situatia in protectia biodiversitatii. Cum are loc, in Cehia, cercetarea diversitatii floristice si fitocenotice, necesare tarii noastre pentru a fi posibil de elaborat noi recomandari de optimizare a conservarii biodiversitatii.
Daca e sa vorbim despre diversitatea floristica si fitocenotica, dupa cum este intrebarea, in Moldova avem specialisti excelenti in domeniul diversitatii floristice care cunosc foarte bine subtilitatile problematicii. Il cuniosc foarte bine pe Dl Postolache, am si lucrat impreuna, e un specialist-botanist de valoare. Cat priveste ameliorarea situatiei de protejare si optimizare a biodiversitatii atat animale cat si vegetale, raspunsul este scurt – protejare eficienta la timp. In termeni tehnici – marirea suprafetelor naturale protejate, management integrat si respectarea integritatii naturii. Fara suportul comunitatilor locale nu avem sanse. In termeni de “politica” ecologica – coexistenta rationala, folosirea rationala a resurselor naturale, responsabilitate, conlucrearea sectoarelor (academic, autoritati locale, business, ONGs, mass-media).
Cehia este o tara comparativ bogata in resurse naturale. Sunt tara ciupercilor, respectiv si a padurilor. Conservarea si optimizarea diversitatii biologice in Moldova este problema Moldovei, care trebuie realizata in comun, de la mic la mare.
4. Legea privind fondul ariilor protejate de stat, a fost o etapa importanta in reglementarea statutului ariilor protejate de stat, dar fara nicio argumentare plauzibila, rezervatiile stiintifice au fost atribuite rezervatiilor naturale. Specialistii au criticat aceasta problema. Care este pozitia dvs fata de necesitatea perfectarii legislatiei?
Nu am vazut textul legii noi privind ariile protejate din Republica Moldova. Stiu doar de aceasta lege (modificare a legii existente), privind careia suprafata ariilor protejate de stat a crescut in 2007 pana la 4.65% (in 1996 era doar 1.96%) din suprafata totala a tarii [Pentru comparatie, in Europa, in mediu, suprafata ariilor protejate de stat este de 12%]. Aceasta mai mult decat dublare (de la 1.96 la 4.65%) se datoreaza crearii a trei zone zone Ramsar (=zone umede de importanta internationala privind conservarea diversitatii naturale) in Republica Moldova. Doua pe raul Nistru, una pe raul Prut (in zona Prutului de Jos, inclusiv lacul Beleu care sta la baza rezervatiei Prutul de Jos). Este un lucru extrem de poizitiv pentru Moldova, un pas corect spre ceea ce numim optimizare si conservare a biodiversitatii. Totodata, ciudat este ca unele arii naturale (rezervatie peisagistica, sectoare de lunca, trupuri de padure) nu au fost incluse in zona Ramsar nr 1500 Unguri-Holosnita din zona Nistrului de Mijloc? In cadrul unui proiect din partea RSG (Marea Britanie), in cooperare cu Ave-Natura, noi conclucram cu autoritatile locale din zona Nistrului de Mijloc, iar la intrebarea catre unii primari si conducatori ai administratiilor locale din zona – raspunsul a fost negativ, niciunul nu stia despre zona Ramsar nr 1500, cu atat mai mult ce este aceasta zona Ramsar si care-i scopul? Putem doar concluziona, ca nu se lucreaza la nivel local si nu se tine cont de comunitatea locala.
Stiu de existenta unor “opinii” privind modul de gestionare si protejare a resurselor naturale in Moldova, inclusiv rezervatiile stiintifice. Deseori apar idei chiar caraghioase, ceea ce indica asupra faptului ca societatea este la fel de diversificata in opinii si intentii. Trebuie insa sa alegem calea rationala, calea progresiva. Trebuie sa mergem spre marirea suprafetelor ariilor protejate de stat, la baza carora sa stea zonele de categoria I de conservare (= rezervatii stiintifice, zone intacte), dar nu spre minimalizarea sau metamorfozarea lor. In acelasi timp, gestionarea si exploatrea partiala a resurselor naturale in anumite zone incluse in ariile protejate de stat este inevitabila. Ca exemplu, crearea zonelor Ramsar in Moldova nu a adus la abandonarea exploatarii si utilizarii resurselor naturale?
Experineta tarilor europene, unde suprafata ariilor protejate de stat este mai mare, calitatea mediului este net superioara in comparatie cu tarile cu o retea scunda de arii protejate.
In conditiile Moldovei, ar trebuie sa gasim modalitarea reala de conservare si exploatare, dar in favoarea pastrarii patrimoniului natural national.
5. In art. 26 din Legea cu privire la fondul ariilor protejate adoptata de Parlamentul RM, nr.1538-XIII la 25 februarie 1998, se stipuleaza ca este interzisa orice exploatare de zacaminte pe teritoriul rezervatiilor stiintifice. „Prutul de Jos” are statut de rezervatie stiintifica, dar guvernantii nostri au efectuat, cu acceptul sau poate la initiativa Ministerului Ecologiei, unele modificari in legislatie si acelasi articol interzice orice activitati in rezervatie, cu exceptia arderii zacamintelor de gaze si petrol. Este un paradox. Cum l-ati explica?
Nu chiar optimistic, dar exploatarea resurselor naturale de petrol si gaz, in conditiile cand aceste resurse sunt nerecuperabile/limitate si timpul cand ele vor deseca se limiteaza la decenii (in tarile detinatoare de resurse enrome se limiteaza si la zeci de decenii), problema extragerii petrolului si gazului in sudul Moldovei devine o problema mai mult politico-economica, decat de protejare si/sau conservare a naturii. Este o dilema – protejam natura si diversitatea biologica din zona Prutului de Jos, sau extragem petrol si gaz, resurse care vor fi folosite la incalzirea locuintelor, crearea comoditatilor de trai etc. Resursele de petrol/gaz si proiectele legate de exploatarea lor din sudul Moldovei sunt incomparabile cu resursele si proiectele de amloare gigantica care pot (si for fi) derulate in SUA (Alaska) si Rusia (Polul Nord) in timpul apropiat, dupa cum arata tenditele politice si economcie mondiale. Nu cred, ca extragerea petrolului si gazului mai pot fi stopate in sudul Moldovei. Sa fim realisti. Doar daca nu vom fi aprovizionati din alat parte, ceea ce inseamna extragerea in alta parte a planetei, adica crearea situatilor ecologice nefavorabile undeva. Traim cu totii doar pe o singura planta, Terra. Trebuie sa gandim global si sa actionam local intru conservarea naturii.
Mai exista o solutie. Surse alternative de energie, calea aleasa de Europa, unde resursele naturale (in special petrol si gaz) sunt limitate (40% din resursele de gaz in Europa vin din Rusia). Exista deja proiecte-pilot, implementate in diverse colturi ale lumii, de folosire a tehnologiilor prietenoase natruii si eficiente omului de rand. In Marea Britanie, tara insula cu una din cele mai dezoltate economii din lume, sursele alternative (altele decat exploatarea resurselor nerecuperabile) de energie si refolosirea unor materiale (energetice, manajeriale etc.) este deja o norma a societatii, chiar daca se confrunta cu numeroase probleme. In acest aspect, Republica Moldova are un drum lung de parcurs, iar investirea in domeniul biotehnologic ar fi potrivit tendintelor mondiale.
Daca nu reusim sa solutionam problema energiei alternative si avand in vedere experienta altor tari, cred ca necesitatile si interesele economice in domenilul extragerii petrolului si gazului vor fi prea puternice in comparatie cu izolarea totala a anumitor zone intru scopuri de conservare, din pacate.
6. Fiind vorba legislatie, in Legea privind protectia mediului inconjurator este prevazut ca rezervatiile naturale sunt gestionate de organul central de mediu din tara, adica de Ministerul Ecologiei, Astazi rezervatia este gestionata de Agentia de Stat pentru Silvicultura „Moldsilva”. Ce au in comun zonele umede cu silvicultura?
Intrebare “dureroasa” pentru autoritatile nationale de mediu si cele de gestionare a resurselor forestiere. Exista parca o dualitate in managementul resurselor forestiere in Moldova. Cred ca lupta pentru un monopol aspura resurselor naturale nu are acea valoare in comparatie cu lupta pentru imbunatatirea conditiilor mediului inconjurator si sanatatii oamenilor.
Daca sa vorbim despre Republica Ceha, rezervatiile stiintifice si alte arii de categoria I de conservare (din cadrul Parcurilor Naturale, Rezervatiilor Biosferice) au un regim special de zone intacte – unde nu se permite nici o activiatete, cu exceptia cercetarilor stiintifice sub permisiune speciala din partea autoritatilor respective. Aceste rezervatii stiintifice, deci, nu sunt gestionate deoarece sunt intacte, iar procesele naturale in aceste arii decurg in mod firesc fara interventia omului. Aceste teritorii apartin Ministerului Mediului din Republica Ceha. Dar, pentru petrecerea anumitor lucrari silvice, in caz de necesitate, este atrasa autoritatea silvice centrala. Cat priveste ariile protejate de stat din fondul forestier national al Cehiei, cu exceptia rezervatiilor stiintifice (zonelor strict protejate), majoritatea lucrarilor sunt efectuatre de catrea Regia Padurilor a Republicii Cehe. Ca 65% din fondul forestier national al Cehiei, inclusiv o parte din ariile protejate de stat, sunt gospodarite de Regia Padurilor. Restul de ca 35% din fondul forstier national al Cehiei este gospodarit de agenti privati, publici (primarii) etc.
In perioada 1999-2001, inainte de a pleca in Cehia, am lucrat in cadrul Serviciului Silvic de Stat (actuala Agentie de Stat pentru Silvicultura “Moldsilva”) din Moldova. Pe acele timpuri, in cadrul SSS activau doua gospodarii silvo-cinegetice (gospodarii silvice de vanatoare), una din care in zona Prutului inferior (zona lacului Manta), care aveau ca obiectiv si exploatarea rationala a vanatului, inclusiv pe apa si balta. In acea situatie, silvicultura avea comun ceva cu zonele umede – padurile de lunca si vanatul din balta Prutului inferior.
Problema gestionarii resurselor forestiere nationale este extrem de dificila, doar din simplul motiv ca aceste resurse sunt limitate (pentru comparatie, suprafata totala a fondului forestier national al Republicii Moldova echivaleaza cu suprafata totala a fondului forestier al judetului Caras-Severin din zona Banat a Romaniei). Respectiv, responsabilitatea este extrem de mare. Cred ca finantarea sectorului silvic, fie din sursele statului sau extra, nu este la nivelul dorit. Porblema impaduririi si extinderii fondului forestier national ramane inca nesolutionata.
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale al Republicii Moldova este organul central de administrare publica in domeniul ecologiei si resurselor naturale in Republica Moldova. MERN este responsabilul de orice situatie legata de administrare pe teritoriul tarii. Cred ca dualismul in managementul resurselor forestiere in Moldova este o faza provizorie, pana nu se gaseste o solutie. Nu trebuie sa uitam, ca silvicii lucreaza si activeaza zi de zi in padure. Putinele resurse forestiere nationale necesita si o atitudine gospodareasca. In opinia mea, (I) trebuie extinsa suprafata padurilor inclusa in ariile protejate de stat (chiar daca aceste paduri nu corespund momentan starii de candva, exista doar modalitati de refacere ecologica si alte tehnologii de reabilitare si ameliorare) si (II) trebuie extinse suprafetele de paduri comerciale avand ca obiectiv cultivarea speciilor productive in scopul aprovizionarii populatiei cu lemne de foc etc. Nu trebuie sa avem frica de agentii economici dornici de a gestiona resursele naturale, toata Europa este o retea de agenti economici implicati in problemele ecologice. Trebuie doar control din partea statului si atitudine grijulie a agentului economic fata de resursele naturale pe care le gestioneaza. Respectiv, penalitati ridicate in caz de incalcare a regulamentului silvic si a legislatiei ecologice.
Dialogul si valoarea responsabilitatii fata de resursele naturale nationale trebuie sa domine aspura emotiilor. Scopul nostru este bunastarea mediului inconjurator.
7. Imaginati-va pe moment ca sunteti specialist in Ministerul Mediul al Republicii Moldova. Ati ajuns intr-un moment in care informarea populaţiei cu privire la importanţa biodiversităţii este la un nivel scăzut şi nu corespunde cerinţelor stipulate în diferite convenţii şi acorduri internaţionale din domeniu. Ce veti face?
Specialist in Ministerul Mediului al RM??!!))) Sunt deja specialsit in cercetare si dezvoltare al Centrului Biologic v.v.i. din Ceske Budejovice (Republica Ceha)))) A lucrat cu silvicii, dar nicodata nu am avut oferte din partea MERN al R. Moldova 🙂
Dar la general, sunt multe lucruri de facut in domeniul informatizarii populatiei privind conservarea biodiversitatii. Pe scurt si in termeni generali:
• lucrul cu populatia locala si autoritatile locale, care au fost delasate. Fara suportul tuturor grupurilor sociale, nu exista perspective de conservare si dezvoltare a patrimoniului natural national.
• atragerea comunitatilor locale la extinderea conservarii transfrontaliere cu Romania si Ucraina. Numai in cooperare, si nu izolare, vom putea beneficia de un mediu sanatos. Mediul – este probloema comuna.
• cooperarea inter-sectoriala la nivel republican, local, dar si regional.
• cooperarea internationala si extinderea programelor de schimb de experienta si chiar studii. Deschidem perspectiva de cooperare si atragere a benficiilor pentru mediul inconjurator national si regional.
8. Cheltuielile anuale pentru conservarea biodiversităţii din toate sursele de finanţare se cifrează în jurul a 29 mln lei (6,3 mln $ SUA), ceea ce constituie, cu excepţia finanţării străine, 0,3% din PIB. Considerati ca aceasta suma a fost utilizata corect, acolo unde trebuie?
Nu cred, la general, ca sumele atribuite pentru conservarea biodiversitatii destineaza scopul preconizat. Exeprienta mondiala arata ca coruptia ecologica este un “virus” cu o nisa ecologica bine fundamentata. Dar, la particular, cunosc si stiu ca exista grupuri si echipe care isi fac lucrul onest in domeniul conservarii speciilor si habitatelor. Exista granturi/proiecte mari cu impact minimal si exista granturi/proiecte mici cu impact mare. Este responsabilitatea tarii/statului care gestioneaza aceste surse financiare, eventual aceste surse sunt “investite” in viitorul tarii si al mediului inconjurator. Fara un mediu sanatos nu putem fi nici scietate sanatoasa.
9. Ce trebuie sa invete autoritatile Moldovei de la Cehia in ceea ce priveste politica naţională de mediu raportat la economia de piata, managementul ecologic si securitatea ecologica a populatiei?
• sa protejeze mediul precum isi protejeaza propriul patrimoniu;
• sa respecte natura si legitatile naturale;
• sa minimalizeze impactul negativ asupra mediului;
• o problema au devenit deseurile, care afecteaza sanatatea oamenilor si imaginea turistica a tarii.
10. Schimbările socioeconomice care au loc in Republica Moldova au consecinţe negative asupra realizării programelor de cercetare pentru starea si protectia biodiversitatii. A fost asta unul din motivele pentru care ati plecat in Cehia?
O comparatie dintre programele de cercetrae din Moldova si Cehia o pot face insasi specialistii moldoveni care au lucrat peste hotare… Europa a plecat departe in acest aspect!
Am lucrat in cadrul unor porgrame din Europa, precum Marea Britanie (BMNH Londra, Synthesys 2006-2008), Olanda (ESF 2007), Polonia (Syntesys 2007) si cunosc situatia.
Am plecat in Cehia fiindca am castigat o bursa la NATO Science Fellowship Programme in 2001 pentru cercetarea si conservarea biodiversitatii in zonele umede (wetlands) ale Parcului National Sumava (Republica Ceha). Plus, in acea perioada, s-a schimbat “puterea” silvica a autoritatii silvice centrale si nu aveam oportunitati de lucru. Aditional, cu Institutul de Zoologie al ASM nu existau perspective, mai ales financiare.
Interviu realizat de Eugeniu Frunza