Cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inhaleaza zilnic peste patru tone de
plumb, produse de gazele de esapament ale celor aproape 1,5 milioane de automobile care
circula in fiecare zi prin Capitala, potrivit unui raport realizat de organizatia Eco-Europa.
Statisticile spun ca un automobil scoate pe teava de esapament un kilogram de plumb anual, iar Bucurestiul detine primul loc pe tara la capitolul numar de masini pe cap de locuitor. Aceasta
substanta este deosebit de nociva pentru organism, deoarece genereaza saturnism (o boala
cauzata de intoxicarea cu plumb), distruge calciul din oase, iar femeile gravide care
inhaleaza o contitate prea mare pot naste copii anemici, cu un intelect scazut. Din cauza
poluarii cu plumb, oxizi si alte gaze, 50% dintre precipitatiile care s-au abatut asupra
Bucurestiului in ultimii ani au fost acide. Defrisarile si constructiile au inmultit tonele de praf
Cele 273 de tone de praf care se depoziteaza, lunar, in Capitala, provin de la betoniere, de
la constructii si de la periferia orasului. Astfel ca bucurestenii inhaleaza zilnic in jur de
noua tone de praf. Specialistii spun ca vintul, din fenomen salvator, a devenit un factor
nociv in Bucuresti, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor din
ce in ce mai inalte a condus la aparitia efectului ?de canion?, adica la blocarea agentilor
toxici la nivelul la care respiram. La periferie, vintul nu face altceva decit sa aduca in
oras tone de praf, din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de
jur imprejurul Capitalei. Ecologistii afirma ca cea mai grava problema o reprezinta nordul
Bucurestiului, Baneasa si Pipera, unde copacii au fost defrisati haotic, iar constructiile au
rasarit ca ciupercile dupa ploaie.
Poluarea cu plumb si praful respirat din atmosfera au facut ca, in ultimii 10 ani, numarul de
decese in rindul bucurestenilor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator sa creasca de
la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori, iar cele cauzate de boli ale sistemului
digestiv sa cunoasca un salt de la 1,7 la 6,9 la 100.000 de persoane.
Doar cartierul Primaverii nu e poluat
Potrivit statisticilor, aproximativ 65% dintre bucuresteni se supun zilnic unor concentratii
mai mari decit maximumul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb si monoxid de
carbon. Ecologistii au identificat opt zone in Capitala in care poluarea atinge cote
alarmante: 1) Bd. Drumul Taberei – Bd. Timisoara – Bd. Iuliu Maniu; 2) Platforma Dudesti –
Liviu Rebreanu – Dristor – Baba Novac; 3) Piata Unirii – George Cosbuc – Soseaua Alexandriei;
4) Timpuri Noi – Splaiul Independentei – Calea Vacaresti; 5) Piata Victoriei – Doctor Felix –
Bd. Ion Mihalache – Bd. Kiseleff; 6) Stefan cel Mare – Tunari – Doamna Ghica; 7) Soseaua
Pantelimon – Gara de Est – Electronicii; 8) Calea Floreasca – Platforma Aviatiei – Poligrafiei
– Romaero – Casa Presei Libere – Sofitel.
Cartierul Primaverii este unicat in Bucuresti, deoarece doar el indeplineste parametrii de
minima poluare si de spatiu verde pe cap de locuitor. Strazile acestui cartier sint circulate
doar de riverani, iar zona e populata doar de vile.
20 de milioane de metri patrati de spatiu verde au disparut
Dragos Stan, presedintele Eco-Europa, spune ca in ultimii 15 ani au disparut din Bucuresti in
jur de 20 de milioane de metri patrati de spatiu verde, informatiile sale bazindu-se pe
statistici ale Ministerului Mediului. ?Au disparut zeci de mii de copaci, zeci de hectare de
verdeata din parcuri si din ultimele doua pepiniere dendro-floricole bucurestene. Spatiile
verzi sint supuse incontinuu unui adevarat macel, prin amplasarea ilegala pe suprafata
acestora a mii de garaje, tarabe pentru comertul stradal, terase sau restaurante, masini
parcate haotic etc. Mai nou, pe suprafete intinse de spatii verzi s-au construit centre
comerciale, hoteluri, sedii de companii sau birouri, vile etc.?, afirma Dragos Stan.
0,6 mp spatiu verde – ratia unui bucurestean din Cringasi
Potrivit statisticilor, unui bucurestean ii revin 2,5 metri patrati de spatiu verde, adica un
sfert din normele minime internationale ale lumii civilizate. In Stockholm, raportul e de 82
de metri patrati/locuitor, in Viena e de 70, iar in Varsovia – 31 de metri patrati.
Repartizat pe sectoare, spatiul verde este mai abundent in sectorul 1, unde un locuitor de
acolo beneficiaza de 11 metri patrati. In celelalte sectoare, situatia este grava, cel mai
negru raport inregistrindu-se in sectorul 6, unde unui locuitor din Cringasi ii revin 0,6
metri patrati de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decit necesarul minim admis. Situatia ar
fi fost si mai dramatica, daca autoritatile nu luau in calcul si spatiul verde din cele 14
cimitire bucurestene, care insumeaza 131,3 hectare. Acesta a scapat macelului, datorita
faptului ca in cimitire nu se pot amplasa terase, baruri sau buticuri.
Corigenti la protectia mediului
?In Bucuresti, se mai folosesc inca metodele clasice, in care deseurile sint ingropate si apoi
li se da foc in aer liber, unde se elimina emisii de dioxina. Aceasta este una dintre cele mai
toxice substante cunoscute pina in prezent. Prin arderea plasticului si a cauciucurilor se
elimina substante care produc boli de plamini, iar in timp pot fi afectate ficatul, rinichii
si singele. Solutia problemei e simpla: crearea urgenta a unui sistem public de colectare
separata a deseurilor, in vederea reciclarii?, spune Dragos Stan. Statisticile europene
clasifica Romania pe un loc codas la capitolul tari care nu au un sistem public de reciclare a
deseurilor. Ecologistii cer schimbarea legislatiei de mediu.
20% din gunoiul Capitalei ramine necolectat
Intr-o singura zi, bucurestenii produc in jur de 2.000 de tone de gunoi: sticle goale de suc
si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta,
fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hirtie, jucarii rupte etc. Dragos
Stan afirma ca doar 80% din toate acestea sint strinse de catre firmele de salubritate, restul
raminind necolectate pe spatiile verzi, pe terenurile virane, pe malurile lacurilor ori la
periferie. Ecologistii estimeaza ca fiecare sector al Capitalei are in jur de 60-70 de halde
de gunoi in spatele blocurilor, in piete, in parcuri sau pe marginea si in interiorul
lacurilor in care se scalda unii copii. ?Situatia cu gunoiul necolectat se agraveaza vara,
cind respectivele deseuri incep sa intre in putrefactie, iar in jurul acestora se aduna roiuri
de muste si tintari. Daca cineva are curiozitatea sa scarme in acele gunoaie, va vedea ca
jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalajele din plastic, care nu sint
biodegradabile?, precizeaza Dragos Stan.
Baia Mare, poluata de metalurgie
In Baia Mare, calitatea aerului este afectata, in principal, de activitatea de metalurgie
neferoasa, din cauza emisiilor de dioxid de sulf si pulberi in suspensie cu continut de plumb
si cadmiu. Starea de sanatate a populatiei este inrautatita in raport cu alte asezari umane
din cauza acestor emisii. Astfel, bolile de metabolism cauzate de existenta plumbului sint mai
frecvente cu 40-60% decit in alte locuri. In Constanta, poluarea energetica are la baza
emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si oxizi de carbon. Impactul a fost redus prin
renuntarea la combustibilul solid (carbunele), utilizat in trecut la CT Ovidiu si prin
inlocuirea partiala a combustibilului lichid (pacura) la CET Palas, cu gaze naturale. In
sezonul estival, cind populatia judetului creste, se dubleaza si emisiile din trafic.
In centrul Clujului, poluare mai mare
In Cluj, desi valorile indicatorilor de poluare a aerului se mentin in limite medii,
problemele apar in zonele centrale, in preajma trecerilor de pietoni, unde in timpul
stationarii, autovehiculele produc o poluare, care depaseste de citeva ori limitele admise,
fenomen amplificat la orele de virf. Probleme de poluare mai sint si in ceea ce priveste
solul, in zona rampei de gunoi de la Pata Rit.
Potrivit statisticilor, capitala Moldovei se numara printre cei mai mari generatori de deseuri
si substante poluante din Romania. Principala unitate poluanta din Iasi este Centrala
Electro-Termica (CET) Iasi care, conform masuratorilor genereaza pentru lunile de iarna peste
50 de tone de poluanti zilnic. Inchiderea combinatului chimic Solventul a insemnat oprirea
celui mai mare factor de risc din punct de vedere al poluarii in Timisoara. Poluarea
industriala masiva a fost inlocuita cu poluarea provocata de traficul intens. Cea mai grava
situatie de mediu a orasului este considerata groapa de gunoi de la Parta, etichetata de ani
de zile ca fiind o ?bomba ecologica?. (C.-O.M., M.B.)