Fertilizarea solului in regim controlat

Cercetarile agrochimice ale solurilor se efectueaza de catre Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie ?Nicolae Dimo?, Serviciul Agrochimic de Stat, laboratoarele agrochimice private. Prin cartarea agrochimica de baza se determina continutul de humus, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele mobile (Cu, Mn, Mo, Zn etc.). Rezultatele cartarii agrochimice de baza permit elaborarea si punerea la dispozitia beneficiarului a urmatoarelor documente: studiul si pasaportul agrochimic pentru fiecare camp (parcela), hartile agrochimice, necesarul de ingrasaminte fermierului si gospodariei agricole, sistemul de aplicare a fertilizantilor pentru urmatorii 5-6 ani. Cercetarea agrochimica operativa se efectueaza anual, primavara devreme. Se determina rezervele de azot mineral in stratul de 0-100 cm, cantitatea de umiditate in stratul de 0-160 cm, starea culturilor de toamna la iesirea din iarna. Cartarea respectiva permite optimizarea nutritiei plantelor cu azot in perioada primavara-vara, pentru obtinerea recoltelor preconizate de inalta calitate. In baza rezultatelor se calculeaza doza de azot, se determina perioadele si procedeele de aplicare.

Pentru obtinerea unui profit maxim de pe o unitate de teren agricol si diminuarea poluarii mediului cu nutrienti, detinatorii de terenuri agricole, specialistii din agricultura trebuie sa detina urmatoarea informatie:
– ce fel de nutrienti trebuie aplicati in sol sau la cultivarea culturii agricole concrete;
– dozele optime de nutrienti;
– tipurile de ingrasaminte pentru sporirea fertilitatii solului in functie de tipul si subtipul de sol, particularitatile culturii, conditiile agrometeorologice;
– perioadele cele mai potrivite pentru aplicare;
– tehnologiile si procedeele de aplicare a ingrasamintelor pentru majorarea coeficientului de utilizare a elementelor nutritive la culturile agricole.
Informatia respectiva poate fi gasita la institutiile de cercetari si proiectari, Serviciul Agrochimic de Stat ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare al R. Moldova, fiind reflectata in recomandari, instructiuni metodice, manuale, informatii-expres, informatii de sinteza, culegeri de lucrari stiintifico-practice etc.

Pentru diminuarea poluarii solului si apei cu nutrienti e necesar ca fiecare fermier, gospodarie agricola sa dispuna de: platforme individuale si comunale pentru acumularea gunoiului de grajd si producerea composturilor; depozite pentru pastrarea ingrasamintelor chimice; tehnica agricola pentru aplicarea fertilizantilor in sol cu apa de irigatie si fertilizarea de stimulare a plantelor concomitent cu lucrarile de protectie a plantelor; planul de aplicare a ingrasamintelor in asolamente; cartea istoriei campurilor cu inregistrarea dozelor si termenelor de aplicare a ingrasamintelor pentru fiecare camp.

In cadrul Proiectului Controlul Poluarii din Agricultura, care se implementeaza in prezent sub conducerea doctorului in stiinte A. Jolondcovschi in aria pilot din comunele raioanelor Hancesti si Leova, se construiesc platforme individuale si comunale pentru managementul gunoiului de grajd. Concomitent vor fi testate/demonstrate un sir de practici agricole prietenoase mediului, care vor permite diminuarea poluarii apelor si solului cu nutrienti, ameliorarea solurilor degradate, precum si sporirea productivitatii culturilor agricole.

Conform Programului complex de valorificare a terenurilor noi si sporirea fertilitatii solurilor, aprobat prin Hotararea Guvernului R. Moldova nr.841 din 26 iulie 2004, se prevede a efectua anual cartarea agrochimica pe 150-60 mii ha. Institutul nostru in ultimii ani a efectuat cartarea agrochimica pe o suprafata de circa 35 mii ha, inclusiv in gospodariile agricole: SA ?Boris Glavan? pe 5300 ha si SRL ?Accesoriu-Agro? – 4300 ha, ambele din r-nul Drochia, SA ?Cereale Flor? din r-nul Floresti – 7200 ha, SRL ?Iri-Carmen? din r-nul Cahul – 2300 ha s.a. In gospodariile agricole sus-numite fertilizantii se aplica in baza rezultatelor cartarii agrochimice, obtinandu-se recolte inalte. De exemplu, in anul agricol 2004 in SA ?Boris Glavan? recolta porumbului pentru boabe cultivat pe 2640 ha a constituit 69,8 q/ha, inclusiv de pe 600 ha s-a obtinut de la 80 pana la 100,3 q/ha de boabe. In SA ?Cereale-Flor? de pe 2248 ha s-a obtinut in medie cate 60,3 q/ha de boabe, iar de pe alte 288 ha recolta a constituit de la 80 pana la 118 q/ha de boabe. In SRL ?Accesoriu-Agro? de pe 620 ha au fost recoltate in medie cate 450 q/ha sfecla de zahar, porumbul pentru boabe a fost cultivat pe 351 ha, obtinandu-se cate 60,0 q/ha boabe, inclusiv de pe 40 ha recolta a fost mai mare de 80 q/ha. In ?Iri-Carmen? de pe 480 ha au fost obtinute cate 72,0 q/ha de struguri, inclusiv de pe 150 ha recolta fiind mai mare de 100 q/ha. Aplicarea ingrasamintelor minerale si locale in regim controlat prezinta o necesitate vitala pentru sporirea fertilitatii solului si diminuarea poluarii apelor cu nutrienti.