POP sunt substante chimice care:
* au calitati otravitoare, extrem de periculoase;
* au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator;
* pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie;
* pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor.
[b]Care sunt cei mai periculosi?[/b]
Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel:
* pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina;
* substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) – se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB);
* produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii.
[b]Prin ce sunt periculosi?[/b]
Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece:
* se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa;
* se transporta la distante mari de la surse;
* se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat;
* exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg.
[b]Care sunt consecintele principale?[/b]
Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici.
[b]Cum se deplaseaza POP?[/b]
Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala.
Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.
[b]Care este impactul asupra factorilor de mediu?[/b]
Impactul asupra aerului
Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera.
[b]Impactul asupra apelor[/b]
Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin.
[b]Impactul asupra solului[/b]
Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor.
[b]Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?[/b]
Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT.
O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele.
Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie.
[b]Care este impactul asupra regnului vegetal?[/b]
Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici.
[b]Care este impactul asupra lumii animale?[/b]
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala.
Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete.
[b]Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu?[/b]
Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor.
[b]Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:[/b]
* intreprinderile industriei chimice;
* depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse;
* stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate;
* instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate;
* locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane;
* fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice;
* fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive;
* intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie;
* transportul.
[b]Care este impactul asupra sanatatii umane?[/b]
Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut).
Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT.
S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc.
Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati.
Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase – 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice.
Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei.
[b]Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b]
Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele.
In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate.
Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara.
Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.
OR ORGANICI PERSISTENTI
Posted by Valeriu Tihai
POP sunt substante chimice care:
* au calitati otravitoare, extrem de periculoase;
* au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator;
* pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie;
* pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor.
[b]Care sunt cei mai periculosi?[/b]
Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel:
* pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina;
* substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) – se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB);
* produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii.
[b]Prin ce sunt periculosi?[/b]
Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece:
* se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa;
* se transporta la distante mari de la surse;
* se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat;
* exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg.
[b]Care sunt consecintele principale?[/b]
Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici.
[b]Cum se deplaseaza POP?[/b]
Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala.
Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.
[b]Care este impactul asupra factorilor de mediu?[/b]
Impactul asupra aerului
Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera.
[b]Impactul asupra apelor[/b]
Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin.
[b]Impactul asupra solului[/b]
Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor.
[b]Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?[/b]
Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT.
O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele.
Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie.
[b]Care este impactul asupra regnului vegetal?[/b]
Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici.
[b]Care este impactul asupra lumii animale?[/b]
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala.
Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete.
[b]Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu?[/b]
Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor.
[b]Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:[/b]
* intreprinderile industriei chimice;
* depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse;
* stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate;
* instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate;
* locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane;
* fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice;
* fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive;
* intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie;
* transportul.
[b]Care este impactul asupra sanatatii umane?[/b]
Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut).
Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT.
S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc.
Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati.
Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase – 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice.
Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei.
[b]Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b]
Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele.
In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate.
Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara.
Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.