SalvaEco

The agreement came at a meeting of South Asian officials in the Bangladeshi capital, ahead of a Nov. 12-13 summit of regional leaders which aims to push a long-standing goal of economic integration to achieve higher growth.

The region has been victim of two of the world’s worst disasters in the past year — the Indian Ocean tsunami and the Kashmir earthquake — and authorities have been found ill-equipped to tackle the aftermath.

"Cooperation in disaster preparedness and disaster management is … a priority area for SAARC," India’s junior Foreign Minister, Edappakath Ahmed, said referring to the seven-nation South Asian Association for Regional Cooperation.

"India’s offer to host a SAARC regional centre for disaster management has been welcomed … and accepted in principle," he told a news conference.

"This is a recognition of India’s abundant experience and capabilities in this regard, which we are prepared to put at the disposal of SAARC member states."

SAARC, a 20-year-old economic groupin?, includes India, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Nepal, Bhutan and the Maldives.

While the tsunami killed 40,000 people in Sri Lanka and 16,000 in India, last month’s Kashmir earthquake killed over 73,000 on the Pakistani side of the disputed region and another 1,300 on the Indian side.

New Delhi is working on a plan to set up an early warning system for ocean disasters like tsunamis and a monitoring system costing $28 million is being built in the southern Indian city of Hyderabad.

India was also quick to rush to the assistance of Sri Lanka and sent help to distant Indonesia after the tsunami.

Efforts by India and Pakistan to work together to help victims of the Kashmir earthquake have, however, moved gingerly due to traditional rivalry between the neighbours over the disputed territory.

Romania va continua aplicarea programelor de protectie a Bazinului Dunarii si al Marii Negre prin proiecte realizate in comun cu tarile riverane si finantate prin Parteneriatul Strategic dintre Fondul Global de Mediu si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat miercuri, pentru Rompres, Florin Stadiu, secretar de stat in MMGA.

"Reuniunea donorilor GEF, UNDP si Banca Mondiala, care se desfasoara in prezent la Bucuresti, va evalua, pe de o parte, realizarea proiectelor pentru Dunare – Marea Neagra din etapa a doua de finantare, cat si posibilitatile de continuare a acestora intr-o etapa urmatoare. Reconstructia ecosistemelor Marii Negre este una dintre prioritatile pe care le vor studia expertii internationali reuniti pentru a stabili noile coordonate ale Strategiei Marine a UE – regiunea Dunarii si Marii Negre", a declarat Stadiu.

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este cel mai important instrument al Natiunilor Unite in cooperarea internationala pentru dezvoltare si este unul dintre programele de dezvoltare multilaterala cele mai importante din lume. In prezent, exista in jur de 5.000 de proiecte de dezvoltare finantate de PNUD in intreaga lume, resursele financiare totale alocate acestora fiind de aproximativ 7,5 miliarde dolari. PNUD asigura sprijinul guvernului in intarirea structurilor nationale pentru reducerea efectelor dezastrelor, o administratie eficienta a energiei, proiectele de dezvoltare la nivel regional si la scara nationala a politicii de protectie a mediului.

Programul, partial finantat de Fondul Global de Mediu /GEF/, este un instrument eficient de sprijin pentru tarile in curs de dezvoltare care dezvolta proiecte de protectie a mediului regionale si nationale. Fondul este gestionat in comun de Banca Mondiala, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare /UNDP/ si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu.

La reuniunea internationala de la Bucuresti, desfasurata in perioada 10 – 12 noiembrie, participa specialisti de la BM, UNDP, GEF, ai autoritatilor de mediu din Austria, Bulgaria, Germania, Ungaria, ai organizatiilor neguvernamentale de mediu.

Aproape 100 de tone de titei s-au scurs in retelele de canalizare ale municipiului Constanta, dintr-o instalatie artizanala montata pe conductele Conpet. Deversarea a fost sesizata de jandarmii care patrulau in zona liceului 8 din cartierul CET, in noaptea de 10 spre 11 noiembrie a.c. Un veritabil rau de combustibil a invadat sistemul de canalizare, punand in pericol siguranta zonei. Conducta Conpet din care a avut loc scurgerea accidentala are o capacitate de 14 toli, aceasta dimensiune permitand un debit de 300 de tone de titei pe ora la o presiune de 45 de atmosfere, potrivit unui responsabil Conpet. In conditiile in care prin conducta au fost pompate cateva mii de tone de hidrocarburi in noaptea de 10 spre 11 noiembrie, perspectiva unei poluari gigantice prinde contur. Mai mult, in contact cu atmosfera calda si umeda a canalizarii, produsul petrolier se volatilizeaza, astfel incat se creeaza pericolul unei explozii subterane.

[b]Explozii subterane evitate[/b]
Pe de alta parte, gazele rezultate au iesit la suprafata, in intreprinderile industriale, in subsolurile blocurilor sau prin gurile de canalizare de pe strazile din zona. Amploarea incidentului a determinat factorii responsabili sa actioneze potrivit codului de urgenta, pentru a preintampina un dezastru care ar fi putut capata proportii. In acest sens, Garda de Mediu Constanta a monitorizat atent evolutia in zona si a intervenit pentru indepartarea pericolului iminent. Potrivit comisarului-sef Constanta Buzea, incidentul este unul din cele mai grave care au avut loc in ultimii ani la Constanta. Datorita cantitatii imense de hidrocarburi deversate accidental in sistemul de canalizare, costurile reabilitarii ecologice ar putea fi foarte mari, apreciaza oficialul garzii de mediu. Deversari accidentale de produse petroliere au mai avut loc la Constanta in anii trecuti, insa nu intr-o cantitate atat de mare. Impactul asupra mediului si sanatatii umane nu a fost inca evaluat, astfel incat factorii de raspundere nu se pot pronunta deocamdata asupra acestui subiect. Exista insa opinii neoficiale cu privire la posibila patrundere a hidrocarburilor in panza freatica, in zone insuficient reabilitate ale retelei de canalizare. O asemenea eventualitate ar putea afecta si sanatatea umana sau cel putin planurile comerciale ale regiei locale de apa. Regia a renuntat recent la o parte din statiile de captare a apei din Canalul Dunare – Marea Neagra, preferand sa exploateze puturile de apa subterana, care au calitatea unei ape minerale plate. Problema cea mai arzatoare pe care o dezgroapa acest accident este insa cea a activitatii politiei si jandarmilor pe linia combaterii furturilor de produse petroliere din conducte.

[b]Incident similar si anul trecut[/b]
In data de 20 aprilie 2003, la aceeasi canalizare din zona CET a avut loc o poluare accidentala cu motorina. La acea data, produsul petrolier a tasnit in jet dintr-o instalatie artizanala mascata in canalizare, inundand trotuarul si o portiune din bulevardul Aurel Vlaicu. Inspectoratul Judetean de Politie a declansat o ancheta in cauza, insa nici dupa un an si jumatate nu au fost descoperiti hotii de combustibili. Din datele rezultate in urma investigatiilor reporterilor ZIUA de Constanta, a rezultat ca in zona parcau, aproape zilnic, camioane si masini de tonaj, care sub pretextul unor reparatii uzuale, isi faceau plinul cu motorina. Conducta Conpet era gaurita in trei locuri, iar hotii montasera trei instalatii artizanale cu robinet, canea si furtun de plastic. "Lucrarea" nu era insa opera unor "profesionisti" in domeniu, din moment ce, la o variatie de presiune pe conducta, instalatiile au cedat de la imbinare, astfel ca motorina s-a revarsat pe caldaram. Potrivit locuitorilor din cartierul CET, prezenta masinilor de tonaj in vecinatatea gurii de canal era o obisnuinta mai veche, datand de ani de zile. In toata aceasta perioada, prin zona s-au perindat sute de picioare de jandarmi, politisti si gardieni publici. Nimeni nu a observat nimic. De la incidentul in cauza, aceleasi organe de ordine au scapat de sub control zona si nici nu au bagat de seama ca "meseriasii" au gaurit de data aceasta conducta de titei. Politia s-a spalat pe mani, ca de fiecare data, desi, daca actiunea de combatere a furturilor din conducte ar fi fost coordonata cu interes si responsabilitate, poluarea accidentala a canalizarii, din noaptea de 10 spre 11 noiembrie, nu ar mai fi avut loc. Cat despre interesul citat, acesta este pus solid sub semnul intrebarii de un alt mega-furt ascuns opiniei publice de catre conducerea IPJ.

[b]Rezervor de 48 de tone sub un pod[/b]
In urma cu o luna, IPJ Constanta a fost sesizat de un denuntator ca dintr-o hala aflata in zona podului de tramvai din cartierul constantean Km. 4-5 ieseau cu regularitate cisterne cu produse petroliere. Concomitent, noul director al Oil Terminal a semnalat politiei ca intre doua rezervoare ale societatii legate intre ele de o conducta, pe o distanta de cativa kilometri, se inregistreaza diferente intre iesirile si intrarile de combustibili. Pe fondul celor doua sesizari, politistii constanteni au descins la fata locului, unde au descoperit peste 10 instalatii artizanale. Sapte din acestea duceau in hala firmei Romcast, unde se gasea un rezervor metalic de 48 de tone, plasat intr-un bazin din beton. De la marea descoperire, IPJ Constanta nu a reusit sa descalceasca itele afacerii, deoarece hala in cauza era inchiriata si subinchiriata intre 3 societati. Surse din IPJ au declarat sub rezerva anonimatului pentru reporterii ZIUA ca firma catre care duceau toate suspiciunile este detinuta de un cetatean decedat si de catre un altul care figureaza in evidentele Politiei de Frontiera ca ar fi parasit Romania pentru o calatorie de 3 luni in Canada. In plus, marfa era plasata la alte firme care rulau sumele de bani prin 20 de conturi bancare, cu diversi titulari. O luna de zile nu a fost suficienta pentru politistii constanteni pentru a gasi vinovatii. Mai mult, IPJ a ascuns opiniei publice captura, desi in multe alte cazuri de furt din conducte, in special cele din zona localitatilor Basarabi si Poarta Alba, a declansat un spectacol mediatic de pomina. Mai mult, chiar prefectul judetului Constanta, Gheorghe Martin, a confirmat printr-un comunicat de presa remis publicitatii la inceputul acestei saptamani, ca furturile de combustibili au fost puse sub control total. Comunicatul citat mentioneaza, la deruta, ca in zona podului de tramvai de la km.4-5 a fost descoperita o singura instalatie artizanala nefunctionala. IPJ Constanta a precizat, ieri, intr-un comunicat referitor la acest subiect dezvaluit de reporterii ZIUA de Constanta, ca nu a facut publica actiunea sa, deoarece se afla in faza secreta a cercetarilor.

Adrian CARLESCU

Doru COPOT

ZIUA de Constanta

Conform programului de lucru participantii la manifestare au abordat problemele situatiei tinerilor cercetatori din Republica Moldova; oportunitatile de mobilitate ale tinerilor cercetatori; sursele informative pentru tinerii cercetatori, dupa care conferinta si-a continuat lucrarile in sectii. Un moment remarcabil al acestei intruniri il constituie lansarea Asociatiei Tinerilor Cercetatori din Moldova ?PRO-Stiinta?, care doreste sa formeze un mediu potrivit pentru promovarea si afirmarea celor care au ales stiinta ca domeniu de activitate. Obiectivele concrete pe care si le propune organizatia tin de crearea conditiilor favorabile pentru un dialog eficient intre tinerii cercetatori; sensibilizarea opiniei comunitatii stiintifice asupra problemelor din domeniul pregatirii cadrelor stiintifice; popularizarea stiintei, in special, in rindurile tineretului si altele.

Membri ai Asociatiei Tinerilor Cercetatori ?PRO-Stiinta? pot deveni cercetatori stiintifici si doctoranzi cu virsta de pina la 35 de ani.

Russia and Norway, the world?s number two and three oil exporters respectively behind Saudi Arabia, are both looking north for new finds. By some US estimates, the Arctic could hold a quarter of the world’s undiscovered petroleum reserves.

"I am convinced that there will be a closer cooperation between the two countries in the energy sector," Russian Foreign Minister Sergei Lavrov said during talks with Nordic foreign ministers meeting in Harstad in the Arctic Circle.

He said the drive would not be derailed by ? dispute last month over a Russian trawler, accused by Norway of illegally fishing in the Arctic, and a long-running controversy over setting a maritime boundary between the two countries.

Cooperation could include both production of oil and gas and specialised equipment for work in the Barents Sea region, where costs are high because of factors including freezing cold, winter darkness and the risk of icebergs, he said.

Norwegian energy groups Statoil and Norsk Hydro are on a shortlist of five foreign companies, along with Chevron, ConocoPhillips and Total, to help Russia’s Gazprom develop the vast Shtokman natural gas field in the Arctic.

Norwegian Foreign Minister Jonas Gahr Stoere also said he wished for closer ties on oil and gas. But he said Norway hoped for common international standards for oil and gas exploitation in the Arctic to protect the fragile environment.

COMMON RULES

"It helps very little if we adopt very different rules and say we are taking care of the environment unless there really is a comprehensive approach," he said.

The nations at the talks — Russia, Sweden, Finland, Norway, Denmark and Iceland — separately agreed measures ranging from relaxing some visa requirements to promoting trade and protecting the environment.

A report by 250 scientists last year said the region was warming faster than the rest of the globe, apparently because of a build-up of heat-trapping gases from burning fossil fuels, and that the Arctic Ocean could be free of ice in summer by 2100.

"We have not done enough given the magnitude of the challenge," Finnish Foreign Minister Errki Tuomioja said.

Temperatures in Harstad, a port of 15,000 people, were a relatively balmy 7 Celsius (44.6 Fahrenheit) on Thursday. Snows have failed to fall as normal across large parts of the region in recent years, disrupting winter pastures for reindeer and birds’ migration patterns.

Nordic nations and Russia have been holding ministerial talks most years since 1993 to promote regional cooperation cut off by the East-West divide during the Cold War.

Before the 1917 Bolshevik revolution in Russia, six European nations had consulates in the village of Hammerfest on the Arctic tip of Norway to help promote trade with Russia in timber, minerals and fish.

Din cadrul programului va face parte Formatia ?Morozov & Bulotchniki?; prezentari si demonstratii ale ciclistilor, rollerilor si skatebordistilor; vizionarea unui amplu material video cu participarea sportivilor de extreeme profesionist.

Aceasta actiune se desfasoara cu scopul promovarii unui mod sanatos de viata, propagarea sporturilor extremale, mobilizarea si atragerea tinerilor la actiuni sportive si ecologice. Desigur e necesara crearea conditiilor pentru dezvoltarea si sustinerea tinerilor din aceste domenii.

anunta concursul

REFLECTAREA PROBLEMATICII DREPTURILOR OMULUI IN MASS-MEDIA.

Scopul concursului este incurajarea participarii jurnalistilor in promovarea drepturilor omului in mass-media nationala si locala. Acest concurs include patru sectiuni – ciclu de publicatii in presa; ciclu de emisiuni televizate; ciclu de emisiuni radio; ciclu de materiale informationale publicate in presa, difuzate de posturile TV si radio – unde participantii sunt incurajati si depuna materialele publicate in presa nationala si locala, in agentiile de presa, materialele difuzate pe posturile TV sau la radio pe parcursul anului 2004. Materialele prezentate vor fi examinate de un juriu, membrii caruia sunt specialisti in domeniul jurnalismului si in domeniul drepturilor omului, in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

1 Profesionalismul si modul de abordare a problemei
2 Profunzimea analizei si originalitatea expunerii
3 Exactitatea faptelor si veridicitatea surselor
4 Numarul de materiale publicate de participanti pe parcursul anului

Materialele (articole in presa – cel putin 3, materiale informative – cel putin 10, emisiuni TV sau radio – cel putin 2) , precum si Curriculum Vitae ale autorilor urmeaza a fi prezentate pana la 15 noiembrie 2004, la adresa: Proiectul ?Sustinere in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova, str. Sfatul Tarii, 16, of. 2, MD-2012 Chisinau.

Concursul prevede decernarea urmatoarelor premii pentru fiecare categorie: locul I – $100, locul II – $75, locul III – $50, premii de incurajare – $25.CEREMONIA DE DECERNARE A PREMIILOR VA AVEA LOC LA 10 DECEMBRIE 2004, ZIUA INTERNATIONALA A DREPTURILOR OMULUI.

The requirement will lead t? a 20-fold increase in biofuels use, which currently stands at about 0.25 percent of all road fuel sales, and the announcement received a largely positive response from the farming and renewable energy sectors.

"I’m very positive (about the announcement). It is unusually unambigous and that is a great step forward," said Andrew Owens, chief executive officer of UK biofuels supplier Greenergy.

The measure, known as the Renewable Transport Fuels Obligation, should save around one million tonnes of carbon dioxide emissions in 2010, the equivalent of taking a million cars off the road, Darling said in a statement.

"I think it (five percent) is realistic. We’re delighted," said Malcolm Shepherd, managing director of biofuels company Green Spirit Fuels Plc.

Biofuels use in the UK has been growing during the past few months, with supermarket giant Tesco Plc among those expanding sales at its forecourts.

"This is a big step forward in the UK’s effort to combat climate change," Clare Wenner, head of biofuels at the Renewable Power Association, said.

The RPA, however, expressed disappointment at the five percent requirement, which is a volume target and is the equivalent of 3.5 percent on energy content.

The European Union biofuels directive released in 2003 calls for a target of 5.75 percent on the basis of energy content.

DISAPPOINTMENT

"It is disappointing that the government has gone only as far as five percent. Still, we are confident the figure will increase over time so that motorists can do more to save carbon in the future," Wenner said.

Oil companies that sell more than the five percent obligation will be able to sell credits to other companies.

Greenergy’s Owens said that was an important feature of the measure as it would be impossible to ensure all areas reached the five percent level.

The UK government also proposed a scheme requiring companies to supply details on the level of carbon savings achieved.

Owens said that requirement might be challenging for some palm oil suppliers but it was not clear how much generally it would benefit domestic producers at the expense of imported supplies as producers such as Brazil could produce bioethanol often with huge carbon savings.

The UK relies heavily on Brazilian bioethanol to meet its current use of biofuels.

British crops such as wheat, sugar beet and rapeseed could be used to supply biofuels.

"We have been pushing government for a while now to introduce a meaningful target for biofuel use and we are delighted they have now done so," National Farmers Union Scotland vice-president Bob Howat said in a statement.

"Whilst a five per cent target sits just below the EU- recommended level, this is still an extremely significant move," he added.

Ploile din aceasta perioada au facut prima victima – Antonie Valceanu, de 56 de ani, din comuna Lelesti, sat Frateni, judetul Gorj, se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Potrivit Mediafax, lipsa lui Anton Valceanu a fost remarcata marti seara de Elena Carlig, o femeie cu care barbatul isi impartea viata de cativa ani si care a inceput sa il caute pe acesta peste tot prin sat. Cativa oameni care adunau, ieri, lemne aduse de Susita in aval au observat, la un moment dat, ca in apa se afla corpul unui barbat. Acestia au anuntat imediat autoritatile si, ulterior, rudele lui Anton Valceanu, care au ajutat la identificarea cadavrului. Trupul neinsufletit al barbatului a fost dus la morga pentru efectuarea necropsiei. Satenii sustin ca Valceanu a cazut in apele Susitei de pe o punte si, din cauza debitului mare al raului, nu a mai putut sa ajunga la mal pentru a se salva.

[b]Apele au acoperit sudul tarii[/b]
De altfel, precipitatiile din ultimele zile au provocat inundatii care au afectat mai multe judete din sudul tarii, pompierii si Protectia civila intervenind in sprijinul locuitorilor, dupa ce apele au intrat in case si au acoperit mai multe drumuri si terenuri agricole. In Gorj, revarsarea raului Bistrita a dus la inundarea a 136 de gospodarii, 4 podete, aproximativ 300 ha de teren agricol si de lunca, precum si un drum care traverseaza orasul Tismana si comunele Pestisani, Balesti, Bumbesti-Pitic.

In judetul Arges, 3 case, 16 anexe gospodaresti, aproape 8 km de drumuri comunale din localitatile Albestii de Arges, Musetesti, Cepari si Ciofrangeni au fost afectate de revarsarea raului Topolog. Raurile Bratia si Doamnei au produs stricaciuni in comuna Berevoiesti, unde au fost afectate 3 poduri si podete, 0,5 km de drumuri, retele electrice, la care se adauga alte 4 poduri si podete in comuna Corbi. In comuna Albestii de Arges, echipe formate din pompieri si angajati ai Protectiei Civile au intervenit pentru scoaterea apei din gospodariile inundate.

In Hunedoara, 22 de case si 19 blocuri, o scoala, doua constructii hidrotehnice, 178 de anexe gospodaresti, precum si mai multe drumuri nationale, judetene si comunale din orasele Uricani, Vulcan si Lupeni au fost afectate de revarsarea raului Jiu si a afluentilor lui. In Uricani si Vulcan, autoritatile au intervenit pentru asigurarea circulatiei pe DN 66 si pentru a scoate apa din gospodarii.

In judetul Valcea, drumul judetean Slatioara-Cerna a fost afectat de revarsarea raului Cerna, iar sase gospodarii au fost izolate. Ca urmare a cresterii debitelor pe paraul Olanesti, in zona localitatii Olanesti sat, pe paraul Cheia, in zona localitatii Valea Cheii, si pe paraul Debradet, in zona localitatii Pausesti-Maglas, au fost afectate 0,03 km de drum judetean, un pod, o constructie hidrotehnica si au fost activate eroziuni de mal care pot pune in pericol unele gospodarii si obiective sociale.

In Olt, Directia Judeteana a Apelor a dispus luarea unor masuri hidrotehnice in zona raului Lotru, iar in localitatea Brezoi, jandarmii au intervenit pentru a scoate din rau copacii cazuti. Patru localitati din zonele Targu Jiu si Slatina, afectate de ploile si rafelele de vant de la inceputul saptamanii, erau ieri, in continuare, fara electricitate.

[b]Drumuri acoperite de pietre[/b]
Circulatia rutiera pe doua drumuri nationale din judetele Buzau si Valcea a fost blocata ieri, in urma caderilor de pietre, pe alte artere circulandu-se cu dificultate dupa ce terasamentul s-a lasat, in urma infiltratiilor si ploilor din ultimele doua zile. Astfel, DN 10 a fost blocat, intre Brasov si Buzau, la Gura Siriului (judetul Buzau), pe o distanta de 800 de metri, infiltratiile ducand la prabusirea peste sosea a unor blocuri masive din piatra cazute de pe munte. Pentru ca bolovanii au pana la 20 de tone greutate, indepartarea lor este o operatiune extrem de dificila. Specialistii de la Drumuri Nationale si cei ai Protectiei Civile nu exclud solutia dinamitarii acestora. Circulatia dinspre Buzau spre Brasov se poate face pe o ruta ocolitoare, prin Cislau-Valenii de Munte-Cheia-Sacele-Brasov. Dinspre Brasov catre Buzau, soferii pot ocoli prin Teliu-Sacele-Cheia-Valenii de Munte-Buzau. Probleme cu circulatia rutiera au fost semnalate si in localitatea buzoiana Catina, unde urmare a ploii o bucata din drumul judetean s-a colmatat. Soseaua dintre Calimanesti si Caciulata (DN 7) era si ea blocata din cauza caderilor de pietre, circulatia fiind deviata pe centura orasului Calimanesti. De asemenea, o parte din terasament s-a surpat, pe DN12A, in apropiere de Targu Ocna.

[b]17 judete avertizate [/b]
MMGA avertizeaza ca, in perioada urmatoare, debitele raurilor vor continua sa creasca din cauza ploilor, in aceasta situatie fiind mai ales raurile Jiu, Olt, Arges si Ialomita, afluentii lor si anumite portiuni ale Dunarii. Comisia Centrala de Aparare Impotriva Inundatiilor a transmis avertizari hidrologice Guvernului, Ministerului Administratiei Publice si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, Protectiei Civile, precum si unui numar de 17 prefec-turi. (C.P., L.M.)

[b]O oaza ecologica pe harta Timisoarei[/b]
Cartierul ecologic va fi ridicat, incepind de anul viitor, in colaborare cu autoritatile italiene din Faenza. Casele vor fi construite din materiale naturale si vor fi alimentate cu energie de la panouri solare. Viitorii locatari nu vor fi deranjati de claxoane sau gaze de esapament, pentru ca masinile vor fi parcate de jur imprejurul zonei.

[img]"%%dir[1]%%polution.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="200" height="174" /[/img] Primul cartier ecologic din tara va fi construit la Timisoara in zona ?Ovidiu Balea?. Ideea le-a venit edililor timisoreni dupa o vizita la Faenza, in Italia, unde s-a deplasat primarul Gheorghe Ciuhandu, viceprimarul Adrian Orza si alti specialisti din cadrul Directiei de Urbanism a Primariei. Acestia au discutat cu autoritatile locale din orasul italian infratit despre continuarea parteneriatului existent. Intre altele, este vorba si de realizarea unui proiect de urbanism ecologic, prin construirea de locuinte din materiale traditionale si alimentate din surse de energie alternativa, nepoluanta, dupa cum ne-a declarat viceprimarul Orza. Reprezentantii municipalitatii sustin ca noul cartier va fi o premiera europeana, in care inclusiv dispunerea locuintelor este o inovatie, acestea fiind aranjate dupa un plan circular. Intreg ansamblul va fi construit exclusiv din lemn si piatra, iar energia va fi captata de panouri solare, a precizat primarul Ciuhandu.

Carmen Falnita, de la Departamentul de Urbanism, ne-a mai dezvaluit ca micro-cartierul va avea o suprafata de aproximativ 10 hectare si va fi dotat cu primele parcari la standard european. Acestea vor fi amenajate astfel incit sa nu impiedice aerisirea solului si libera circulatie a apei. ?Va fi o zona aerisita, cu locuinte intinse pe orizontala, de maxim doua etaje, cu multe spatii verzi. Apa va fi reciclata, iar pentru captarea energiei vor fi montate panouri solare. Practic, vom avea un cartier fara circulatie auto, cu mare deschidere pietonala. Masinile vor fi parcate de jur imprejur. Pentru amenajarea locuintelor se vor folosi numai materiale naturale, precum lemn, caramida sau ceramica?, spune Carmen Falnita. Reprezentantul Direct iei de Urbanism afirma ca proiectul cartierului ecologic trebuie demarat anul viitor si se va incheia probabil inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

[i]Georgeta Petrovici[/i]