Trofeul Turistor editia a XIII

[b]Posibilitati de acces:[/b]
– cu masina personala, pe valea Bistritei, pana in localitatea Rusca (cota 780 m alt.), de unde pe un drum forestier in stare buna (practicabil si cu Dacia) se ajunge pana in curtea cabanei Giumalau (cota 1600 m alt.);
– cu autobuzul, dinspre Vatra Dornei sau dinspre Bicaz / Tg. Neamt, pana la Rusca, si cu piciorul pe drumul forestier pana la cabana Giumalau pe marcaj triunghi rosu, 4 ore; sau pana la Zugreni, si de aici cu piciorul pana la cabana Giumalau, pe marcaj punct albastru, 4 ore de mers, diferenta de nivel 1.112 m;
– cu trenul, pana in pasul Mestecanis, iar de aici cu piciorul pe marcaj banda rosie, 6 ore de mers pana la cabana Giumalau;

Cazarea se va face la Cabana Giumalau (150.000 lei pers./noapte in camere cu 2 – 6 paturi sau la priciuri) sau, pentru cei echipati corespunzator, la cort. Recomandam, pentru optiunea "cazare in cabana", sa aveti la purtator sacul de dormit. Cabana are incalzire pe lemne, nu are sursa de curent electric, doar instalatie de iluminat pe baza de gaz.

[b]Probele de concurs:[/b]
– proba de regularitate;
– proba tehnici speo-alpine;
– proba teoretica (zona, flora si fauna, sanitar, orientare, alpinism si speologie);
– proba orientare de noapte; proba culturala si proba surpriza (nu intra in clasamentul general);

[b]Programul manifestarilor:[/b]
In cursul zilei de vineri, 12 noiembrie 2004, la cabana Giumalau vor fi asteptati cu colac si sare participantii; cazarea si acomodarea cu imprejurimile; seara, prezentarea organizatiilor si a participantilor, sedinta tehnica (dezbaterea regulamentului si a traseului de concurs).

In ziua de sambata, 13 noiembrie 2004, se vor derula rand pe rand probele de concurs mentionate anterior, care dau posibilitatea formarii unei imagini de ansamblu asupra masivului Giumalau; ziua va lua sfarsit prin reuniunea participantilor la proba culturala (asta daca se vor intoarce toti din traseul de orientare de noapte).

Duminica dimineata se va face premierea, decazarea si spre pranz coborarea din munte.

Vor fi acorda premii simbolice ca valoare celor mai bine pregatite echipaje; va primi diploma de participare fiecare club sau/si fiecare membru inscris in competitie. Nu se percepe taxa de participare.

Estimativ, costul per total al turei se ridica la 700 – 800.000 lei (transport, masa, cazare).

[b]Bibliogarfie:[/b]
Walter Kargel, Alpinism, tehnica spoertului de munte;
P. Matusz, Primul ajutor in accidentele vacantei;
Al. Beldie, C. Pridvornic, Meteorologie fara formule;
C. Oancea, C Swizewski, Colectia Muntii Nostri, Rarau – Giumalau, ghid turistic;

Va rugam sa confirmati participarea si/sau sa soliciati alte detalii, telefonic la 0740.90.24.63 sau/si prin email la [email]platonpc@yahoo.com[/email] (Doru Platon).

Nota: Recomandam sa va interesati de conditiile meteo inainte de a urca spre munte si sa va echiapti corespunzator; sa nu lipseasca din rucsac lanterna, manusile, caciula, si celelalte accesorii specifice anotimpului rece, harta Rarau-Giumalau, busola si eventual parazapezile, betele de ski sau pioletul.

PS: Va rugam sa transmiteti aceasta inviatie si altor persoane/cluburi de munte posibil interesate de Trofeul TURISTOR.

Concurs de Educatie Ecologica Sol Lucet omnibus

concursul se va desfasura cu sprijinul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale precum si aportul financiar al Fondului Ecologic National fiind publicat in paginile revistei Noi incepand cu nr.10 din octombrie 2004.

Pentru cei mai inginiosi participanti sunt rezervate premii banesti si seturi de carti ecologice. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale va acorda scolilor cu cel mai mare numar de participari Cartea Rosie a Republicii Moldova.

EU Authorises Imports of GMO Maize for use in Feed

The maize, known by its code number 1507, is jointly made by Pioneer Hi-Bred International, a subsidiary of DuPont Co., and Dow AgroSciences unit Mycogen Seeds.

The maize, modified to resist certain insects and herbicides, will be used in animal feed. The authorisation is valid across the EU-25 for 10 years.

"Robust post-marketing rules will ensure that the product can be traced and monitored when put on the market," the Commissio? said in a statement.

"When put on the market, it will need to be clearly labelled as containing genetically modified maize. Its post-market monitoring will be assured through a unique identifier assigned to the maize to enable its traceability."

The EU decision is a rubberstamp procedure applied by the Commission. It is permitted under a legal default process that kicks in when ministers are unable to agree among themselves after a period of three months.

Despite last year’s lifting of an effective biotech moratorium using default procedures, EU countries have not managed to agree by themselves on a GMO approval since 1998.

Luxembourg, Greece and Austria consistently vote against GMO approvals. They are offset by countries like Britain, Finland and the Netherlands that almost always vote in favour. Others sit on the fence or vary their vote according to the product concerned.

Europe’s consumers have been far more reluctant than those in the United States to accept GMO products, which manufacturers insist are safe.

In late August the Commission rubberstamped a similar approval for a GMO rapeseed made by US biotech giant Monsanto, again for use in animal feed.

Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor, Programul Phare

OBIECTIVE GENERALE:
Obiectivul principal al Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor este de a asigura atat asistenta tehnica cat si financiara autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea deseurilor in Regiunea Centru (regiunea 7) a Romaniei, in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva.

OBIECTIVE SPECIFICE:
– Sprijinirea Guvernului Romaniei in implementarea unei politici multi-anuale integrate de promovare a activitatilor de gestionare a deseurilor la nivel local, pentru perioada 2004-2006;
– Imbunatatirea capacitatii autoritatilor locale publice de a contribui la protectia mediului;
– Elaborarea si implementarea proiectelor locale in sectorul gestionarii deseurilor, proiecte ce vor ajuta la asigurarea reabilitarii si protectiei mediului in zonele in care vor fi implementate;
– Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;
– Imbunatatirea colectarii si transportului deseurilor in zone in care nu a existat un sistem public de salubrizare.
– Imbunatatirea metodelor eficiente si simple de tratare a deseurilor cu un raport cost-beneficiu satisfacator.

ACTIVITATI ELIGIBILE:
a) Constructia de statii de pre-tratare bio-mecanica a deseurilor menajere
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– lucrari de constructie;
– investitii privind achizitionarea unor echipamente de maruntire (tocatoare);
– investitii in instalatii de sortare;
– investitii in echipamente de aerare;
– investitii in mijloace de transport pentru transferul deseurilor.

b) Dezvoltarea/reabilitarea sistemelor de salubrizare din localitatile care nu dispun inca de un sistem de salubrizare, crearea unei infrastructuri de colectare, utilizarea unor spatii temporare de depozitare etc., inclusiv colectarea selectiva.
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– instalarea unor sisteme de colectare separata (e.x. containere, utilaje de compactare) pentru gospodarii cu scopul de a indeplini cerintele directivelor privind gropile de gunoi, referitoare la reducerea deseurilor biodegradabile;
– investitii aferente sistemelor de colectare selectiva;
– achizitia de utilaje de compactare a deseurilor;
– achizitia mijloacelor de transport pentru transferul deseurilor la gropile de gunoi.

c) Constructia unor platforme de compostare
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati: lucrari de constructie:
– investitia in sisteme de compostare;
– achizitia unor mijloace de transport pentru transportarea compostului in zone de deversare a deseurilor.

CINE POATE SOLICITA FINANTARE:
Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– sa fie o organizatie non-profit;
– sa fie autoritati publice locale, care vor fi responsabile cu gestionarea deseurilor, implementarea Proiectului si cu contractarea lucrarilor si serviciilor; Solicitantii pot fi Consilii Locale (CL), Primarii, Consilii Judetene (CJ);
– sa aiba sediul intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) din cadrul Regiunii Centru (Regiunea 7), Romania;
– sa fie direct responsabili cu pregatirea si managementul proiectului si sa nu actioneze ca intermediar;
– sa fie o autoritate publica locala aferenta unei localitati cu maxim 50.000 locuitori, localitate care va deveni proprietarul legal al lucratorilor care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite; (se va acorda prioritate asociatiilor de localitati cu maxim 50.000 locuitori fiecare, in vederea promovarii proiectelor colective);
– sa fie o autoritate publica care nu a beneficiat de asistenta (Phare sau LIFE etc.) pentru proiecte similare pe parcursul ultimelor12 luni premergatoare cererii de finantare;
– sa fie proprietarul legal al terenului si/sau cladirii unde vor fi amplasate structurile proiectului;
– sa se asigure ca solicitarea actuala nu se suprapune cu alte surse financiare sau alte programe de sustinere; proiectele nu vor fi eligibile pentru finantare ISPA sau Phare-CBC;
– sa identifice fondurile aferente contributiei proprii, in suma de minimum 10% din bugetul proiectului, in numerar;
– sa certifice co-finantarea printr-o decizie a Consiliului Local sau a Consiliului Judetean;
– detina resurse financiare stabile si suficiente pentru a asigura operarea si mentinerea structurii finantate, precum si pentru a mentine continuitatea organizarii pe parcursul desfasurarii proiectului si, daca este necesar, sa participe la finantarea acestuia;
– aiba experienta si sa poata demonstra capacitatea lor de a gestiona activitati de amploarea proiectului pentru care este ceruta finantarea nerambursabila;
-Sa fi elaborat un studiu de fezabilitate, efectuat de catre o echipa specializata si autorizata in conformitate cu reglementarile romane in domeniu, studiu care trebuie sa fie aprobat de catre autoritatea locala relevanta (consiliu local//judetetan); acest studiu ar trebui sa contina obiectivul(vele) proiectului, amplasamentul, descrierea calificata, estimari de costuri, aranjamente cu privire la supervizare, precum si un program de implementare. Studiul de fezabilitate trebuie sa demonstreze durabilitatea financiara a proiectului dupa terminarea ajutorului financiar venit din partea UE. Studiile de fezabilitate nu trebuie sa aiba o vechime de elaborare mai mare de un an, inaintea termenului limita aferent depunerii proiectului;
-Sa prezinte toate acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de legislatia romana pentru lucrarile care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite in cadrul proiectului.

DURATA PROIECTULUI:
Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni, dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2006.

CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET:

Solicitantii pot actiona individual sau asociati intr-un consortiu cu alte organizatii partenere.

Partenerii solicitantilor participa in proiectarea si implementarea proiectului iar costurile implicate de acestia sunt eligibile in aceeasi masura ca cele propuse de Beneficiarul finantarii.

Astfel, partenerii trebuie sa satisfaca aceleasi criterii de eligibilitate ca si solicitantii (vezi sectiunea 2.1.1.).
Activitatile trebuie sa se desfasoare intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) aflate in Regiunea 7 Centru (Regiunea 7). Aceasta a fost identificata ca fiind regiunea tinta care indeplineste cerintele prevazute de Fisa Standard de Programare Phare 2003 pentru Coeziune Economica si Sociala.

Sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile, aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului (valoarea totala a fondurilor publice: Phare + co-finantarea de la Bugetul de Stat), sunt urmatoarele:

-Suma minima: EUR 300.000
-Suma maxima: EUR 1.000.000

In plus, finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala a costurilor eligibile ale proiectului.

Fiecare beneficiar al finantarii nerambursabile trebuie sa contribuie cu un aport propriu de cel putin 10%, in numerar, din bugetul proiectului. Cntributia in natura nu este considerata ca fiind cost eligibil.

TERMEN LIMITA:
Termenul limita pentru primirea cererilor este 31 ianuarie 2005 la orele16.00.

UNDE SE DEPUN CERERILE DE FINANTARE:

Cererile de finantare nerambursabila trebuie trimise in plic sigilat, prin posta recomandata, mesagerie expresa sau inmanate personal (contra unei confirmari de primire cu data si semnatura) la adresa indicata mai jos:

Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR)
Regiunea Centru
Str. Decebal nr. 12
2500, Alba Iulia

Cererile de finantare trimise prin orice alte mijloace (ex: fax sau e-mail) sau trimise la alte adrese vor fi respinse.

Plicul trebuie sa poarte numarul de referinta CFP 2/2004 al anuntului publicitar pentru Licitatia Deschisa, numele complet al solicitantului, adresa organizatiei, titlul proiectului si mentiunea in romana: "A nu se deschide inainte de sesiunea de evaluare? si in engleza: "Not to be opened before the opening session".

DOCUMENTELE NECESARE:
Cererile de finantare (formularul de cerere, bugetul, matricea cadru logic si documentele suplimentare, Studiul de Fezabilitate) trebuie sa fie depuse in original, plus 3 (trei) copii, marcate corespunzator.

DETALII DE CONTACT :
Eventualele intrebari pot fi trimise prin e-mail sau prin fax nu mai tarziu de 21 de zile inainte de data finala a primirii propunerilor, la adresa de mai jos, indicand in mod clar numarul de referinta al Licitatiei Deschise:

Adresa E-mail:
[email]licitatie-mediu@dr.mie.ro[/email]

Acestia vor primi un raspuns nu mai tarziu de 11 zile inaintea expirarii termenului limita de primire/depunere al proiectelor.

Intrebarile care ar putea fi relevante pentru alti solicitanti, impreuna cu raspunsurile, vor fi publicate pe Internet la adresa web [url=http://www.mie.ro]www.mie.ro[/url] si [url=http://www.infoeuropa.ro]www.infoeuropa.ro[/url]

?Cu cine votam pentru un mediu curat?

Discutiile se vor concentra si asupra pozitiilor oficiale ale partidelor cu privire la principalele probleme de mediului la nivel national precum: canalul Ucrainean Bastroe, autostrada Brasov – Bors, proiectul minier Rosia Montana, centrala nuclear electrica Cernavoda s.a. Evenimentul se bucura de prezenta reprezentantilor de mediu a zece partide. Aceasta dezbatere face parte din proiectul ?Cu cine votam pentru un mediu curat si dezvoltare durabila? al TERRA Mileniul III, finantat de Ambasada Statelor Unite. Contact: tel/fax: 021 312 68 70.

Siemens buys German Wind Power Firm AN Windenergie

Bremen-based AN has 1,300 wind power systems with a combined capacity of around 1,300 megawatts and employs some 200 people, Siemens said in a statement.

AN’s capacity represents around 8 percent of the total in Germany, the world’s biggest wind market by installed capacity.

The company is a close partner of Bonus Energy, the Danish wind-energy firm Siemens bought last year.

"With the acquisition of this company we want to further expand our market share in Germany," Siemens Power Generation unit head Andreas Nauen said in the statement.

The global wind power market is seen growing by around 17 percent annually on average in the coming years as governments increasingly rely on an expansion of wind energy to curb greenhouse gas emissions, which are blamed for global warning.

Siemens said it already had approval from German anti- trust authorities and could close the deal by the end of the year.

ATENTIE ! – Forumul Urban National –

In cadrul forumului vor fi deasemenea prezentate: Conceptul Dezvoltarii Urbane Durabile a Republicii Moldova (+ conceptul "orase – poli de crestere"), lansate cateva editii de carte (Manual de Management si Guvernanta Urbana, Ghidul Oraselor din Moldova), prezentat portalul Web dedicat problemei oraselor si dezvoltarii urbane in Moldova, etc. Deasemenea, este preconizata semnarea declaratiilor de constituire a Asociatiei Oraselor din Moldova si Aliantei "Pentru Orase prospere" (membri: institutiii de cercetare, ONG, donatori, experti individuali) care activeaza in domeniul dezvoltarii urbane. In plus vor fi lansate oficial activitatile de elaborare a PUG Chisinau. Totodata, agenda este deschisa si pentru alte evenimente care ar prezenta interes.

Proiectul este deschisj in acest sens sa coopereze cu toti cei interesati. Va rugam, in cazul in care organizatia Dvstra ori Dvstra personal sunteti interesati sa participati ca parteneri in organizarea Forumului mentionat, sa ne contactati pentru a initia discutiile privind rolul si locul Dvstra in Comitetul organzatoric. Mentionam aici ca toate costurile financiare aferente forumului vor fi suportate de Proiectul PNUD "Moldova Fermecatoare".

In speranta unei colaborari,

OMT semnaleaza o crestere spectaculoasa a turismului mondial in primele opt luni ale anului

Potrivit acestei cifre prezentate de OMT, al carei sediu se afla in Spania, la Madrid, pana in august 2004 se inregistrau cu 58 milioane de turisti mai multi ca in 2003.

Este adevarat ca aceasta comparatie nu este tocmai cea mai potrivita, deoarece anul trecut turismul a scazut cu 1,2 la suta din cauza razboiului din Irak, a epidemiei de SRAG /Sindromul Respirator Acut Grav/ si a problemelor economiei mondiale.

Comparand insa rezultatul din acest an cu cel din 2002, se observa o crestere importanta, de noua la suta /41 milioane de turisti mai mult/.

Turismul a inregistrat rezultate pozitive in toate lunile anului, in primele patru luni cresterea fiind de 13 la suta, in mai de 23 la suta, in iunie de 12 la suta, in iulie de zece la suta, in august de sase la suta, in aceasta luna sosirile internationale atingand pentru prima data cifra de 90 milioane.

Potrivit OMT, dupa o perioada dominata de teama de a calatori, a revenit increderea si, desi mai exista o serie de amenintari, acestea nu mai au un impact atat de puternic asupra turismului, ca in ultimii trei ani.

Cresterea cea mai importanta inregistrata in primele opt luni a avut loc in Asia-Pacific /plus 37 la suta/, in timp ce America de Nord a inregistrat o crestere de 12 la suta, primul rezultat pozitiv din ultimii trei ani.

Statele Unite au inregistrat pana in iulie o crestere de 15 la suta in ceea ce priveste sosirile de turisti, in timp ce, de revenirea sa ca tara exportatoare de turisti a beneficiat Mexicul, unde cresterea a fost de 11 la suta.

In America Centrala si America de Sud numarul de sosiri turisti straini a crescut cu 19 la suta, respectiv, 15 la suta.

S-au evidentiat Guatemala, cu o crestere de 34 la suta; Panama – 20 la suta; Nicaragua -16 la suta; Argentina – 11 la suta; Uruguay -29 la suta; Chile -17 la suta si Paraguay – 15 la suta.

In ceea ce priveste Europa, sosirile de turisti straini au crescut cu sase la suta si destinatiile mediteraneene, precum Italia, Franta, Spania si Portugalia s-au mentinut la un nivel similar cu cel de anul trecut, desi consolidarea monedei europene a deviat turistii de la pietele traditionale inspre Caraibe, Mexic si Brazilia.

tarile central-europene si cele din est au inregistrat o crestere de 16 la suta, iar cele din nord de opt la suta, evidentiindu-se cresterea de 13 la suta din Marea Britanie.

tarile mediteraneene au inregistrat o crestere a turismului de patru la suta, in conditiile in care in Italia si Portugalia turismul a scazut cu 0,1 la suta, respectiv trei la suta, iar in Franta a crescut cu 0,1 la suta si in Spania cu doi la suta, ceea ce a fost in folosul unor tari precum Turcia, unde turismul a crescut cu 29 la suta, si Croatia, care, la fel ca Slovenia, a inregistrat o crestere de sase la suta.

De asemenea, au avut de castigat o serie de tari din nordul Africii si Orientul Mijlociu, precum Egipt /plus 49 la suta/, Maroc /plus 17 la suta/ si Tunisia /plus 19 la suta/.

Potrivit OMT, rezultatul pozitiv obtinut de turismul european a influentat revenirea traficului pe distante lungi, din SUA si Japonia.

In Asia, China a devenit o tara "exportatoare" de turisti mai puternica decat cea Japonia, cu 20,2 milioane de plecari in strainatate /plus 82 la suta pana in mai/, de turistii chinezi beneficiind pietele din Hong Kong si Macao, care au inregistrat pana in septembrie cresteri de 58 la suta, respectiv de 36 la suta.

In Coreea, numarul de turisti a crescut cu 28 la suta si incasarile din turism cu 21 la suta. In Japonia, atat sosirile cat si veniturile s-au majorat cu 24 la suta.

In Africa si Orientul Mijlociu a continuat sa creasca traficul interregional, tari precum Liban si Iordania inregistrand cresteri de 42 la suta si, respectiv, 18 la suta.

INTERVIEW – GMO Chickens may Help to Lessen Bird Flu Threat

If successful the experiment could lessen the threat of future outbreaks sparking widespread slaughter of flocks and even developing into a human pandemic.

Laurence Tiley, professor of molecular virology at Cambridge University, said in an interview it may be possible in about six years to replace the whole world chicken population of about 35 billion with flu-resistant birds.

That would be too late to impact the current outbreak of the deadly H5N1 strain which has so far led to the slaughter of millions of birds and killed more than 60 people in Asia.

But it may help prevent a future pandemic.

?There would be no point (doing the research) if it was just against this particular virus (H5N1). The strategies we’ve chosen should apply to all avian flu strains," he said.

The research team is led by Tiley and Helen Sang of the Roslin Institute near Edinburgh.

Tiley said the research had a good chance of success and could change attitudes towards genetic modifications.

"I wouldn’t be doing the research if I didn’t think it had a good chance of working," he said.

There has been strong opposition to the use of GMOs in food crops but the clear benefits in this case could help change public opinion, he added.

"The UK is really quite hostile towards GM. I think we could get people to reappraise what GM could offer them," he said, noting initial reaction to his work had been positive.

Tiley said he still, however, expected some opposition and regulatory approvals would be required, a hurdle that has proved difficult to clear for some gene-altered products in the European Union.

Delays could open the door for China, a country with much to gain from eradicating bird flu, to take the lead.

"If we don’t get a move on, I can guarantee that China will just do this. China is extremely pro-GM. They are probably working on it as we speak," Tiley added.

Incasarile valutare din turism ale Romaniei s-au dublat in 2003 fata de anul 2000

, potrivit bilantului activitatii din ultimii patru ani a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului /MTCT/, prezentat, joi, in Guvern, de ministrul de resort Miron Mitrea.

Romania s-a situat in 2003 pe locul doi in Europa din punct de vedere al cresterii turismului, dupa cum arata raportul Organizatiei Mondiale a Turismului.

Romania are o promovare agresiva, fiind prezenta pe principalele canale TV din lume cu un spot de tara, sustinut de spoturi specifice, in contextul unei strategii globale a interesului turistic.

De asemenea, Au fost atrasi tour-operatori consacrati (TUI, Thomas Cook, ITS Reisen), s-a realizat site-ul oficial de promovare turistica, primul ghid turistic din seria "Guide Bleu Evasion", editura Hachette, s-au deschis trei noi birouri de promovare turistica la Beijing, Varsovia si Budapesta, a fost obtinut statutul de destinatie turistica aprobata (ADS) pentru Romania in China.

Programele turistice cu caracter social au atras in perioada 2001-2004 un numar foarte mare de romani – "Litoralul pentru toti", "1 Mai la mare", "O saptamana de refacere in statiunile balneare", ‘Vacanta la tara". Au fost lansate totodata o serie de programe: "Superschi in Carpati", "Croaziere pe Dunare", programul national "Salvamont" de asigurare a securitatii turistilor si salvare in munti, programul "Infoturism", "Romania – tara Vinurilor", programul "Steagul Albastru – "Blue Flag", programul de crestere a calitatii serviciilor turistice hoteliere "Sigla Q".

Pentru prima oara in Romania, au fost identificate si promovate ecoturismul si Delta Dunarii ca doua programe speciale pentru Romania. Intr-un timp foarte scurt, dupa o campanie de promovare de numai cateva luni, turismul in Delta Dunarii a inregistrat o crestere de 50 la suta.