SalvaEco

Stimati colegi,
Organizatia neguvernamentala ecologista Mare Nostrum, din Constanta, va invita sa participati (cu maxim trei fotografii tematice) la a treia editie a Concursului National de Fotografie ?Viitorul Marii Negre?. Evenimentul este prilejuit de sarbatorirea Zilei Internationale a Marii Negre pe 31 octombrie.
Pentru aceasta editie a concursului propunem ca tema principala: ?Noi si marea noastra?. Aspectele pozitive si negative ale dezvoltarii zonei Marii Negre sub influenta antropica asteptam sa fie imortalizate in fotografia dumneavoastra, sa fie evidentiate frumusetea si unicitatea mediului local sau se pot critica prin imagini influentele negative si implicatiile lor asupra mediului marin si a zonei costiere romanesti.
Cele mai reusite fotografii vor fi expuse in cadrul unei expozitii a carei lansare va avea loc in data de 31 octombrie la Constanta, iar cele mai bune trei lucrari vor fi premiate in cadrul conferintei de presa.
Fotografiile pentru concurs se trimit in format 20×30 cm, alb-negru sau color, maxim 3 de autor, cu mentionarea numelui autorului, datelor de contact (adresa postala, numar de telefon, e-mail), denumirea lucrarilor si a locului unde au fost realizate, cu mentiunea ?Utilizarea libera pentru Mare Nostrum?.
Lucrarile trebuie trimise pana la data de 20 octombrie 2004 pe adresa organizatiei: OP 3 CP 308, Constanta, cu specificatia: ?Pentru concursul de fotografie – Viitorul Marii Negre?.
Asteptam cu interes lucrarile dumneavoastra si va uram mult succes!

Persoana de contact:
Steliana Zgura
Coordonator eveniment
Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati pe adresa de mail: [email]mare-nostrum@cier.ro[/email] sau tel: 0241/612422 sau 0241/831099.

Evenimentul a avut loc la Turnu Magurele, cu participarea populatiei locale, a unor specialisti in diferite domenii, a reprezentantilor administratiilor publice locale din zona si ai mass media, ai organizatiilor neguvernamentale, ai Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si bineinteles, ai autoritatilor bulgare.

Prezentarea proiectului a inceput in stil clasic, cu elemente tehnice, al caror efect este, in genere, intimidarea publicului neavizat. Persoanele care nu au inteles prea multe din limbajul tehnic al prezentarii si-au dat seama, totusi, ca ceva nu este in regula. Prezentarea a inclus numai aspectele pozitive ale proiectului, fara sa mentioneze nimic despre impactul transfrontier, emisii sau riscuri.

Dl. Ivan Ivanov, cercetator, cooptat ca expert extern pentru elaborarea studiului de impact asupra mediului a declarat: ?sunt aici pentru a demonstra ca nu exista un pericol real pentru mediul extern?. Mai apoi, in cursul dezbaterii, specialistul bulgar in deseuri nucleare din cadrul echipei de elaborare a studiului de impact mentiona ?in momentul in care respecti standardele si normele este absolut imposibil sa fii contaminat?.

Populatia locala a adus in discutie cresterea in zona centralei Kozloduy a numarului de bolnavi de leucemie si cancer, sau a cazurilor de vitei cu doua capete, miei sau purcei nascuti cu toracele deschis etc. Bulgarii sustin insa ca au fost efectuate studii ce arata ca radioactivitatea in zona centralei este mai mica decat in Sofia.

Persoanele prezente la dezbatere au sesizat ca reprezentantii bulgari au facut o serie de afirmatii contradictorii. Initial, ei au sustinut ca nu exista in Bulgaria opozitie din partea guvernului sau a organizatiilor neguvernamentele. Se spunea ca intreaga populatie din orasul Svishtov, din apropiere de Belene, doreste constructia centralei, apoi ca in acest oras exista un grup pro si unul contra proiectului Belene. Se spunea, de asemenea, ca nu exista organizatii neguvernamentale bulgare de protectie a mediului care sa se opuna proiectului. Ulterior, insa, reprezentantii bulgari au recunoscut ca exista totusi ONG-uri care se opun, au nominalizat doua dintre ele si au spus ca mai sunt alte cateva, iar, mai tarziu, au completat ca, bineinteles, acestea sunt ?mica mafie ecologica?.

S-a pus acccentul foarte mult pe faptul ca centrala de la Belene nu poate fi asemanata cu centrala de la Cernobil, ca nu este aceeasi tehnologie, ca stiinta a avansat si ca aproape nu mai poate fi vorba de eroarea umana.

Traducerea a fost foarte slaba, lucru evident si pentru cei nefamiliarizati cu limbi slavice.

Populatia locala si-a exprimat foarte clar opozitia fata de proiect, poate nu la fel de spectaculos ca in tarile vestice, unde a fost adoptat un moratoriu privind constructia de noi centrale nucleare. Totusi, participarea impreuna, la dezbatere, a autoritatilor publice si a reprezentantilor societatii civile este imbucuratoare.

First and foremost is green car technology. Some 200,000 hybrid cars have been sold in the U.S. since 1999, and automakers will add as many as eight new gas-electric models in the coming year to the six already on the market.

Next is green buildings, with more than 200 new commercial and public structures in the last five years meeting or exceeding rigorous standards for energy efficiency, use of recycled materials, water conservation and other practices set by the U.S. Green Building Council. Also, almost 10 percent of new-home construction in some of the nation’s top housing markets meets Environmental Protection Agency Energy Star standards for high levels of energy efficiency.

Plant-covered green rooftops–which reduce storm-water runoff, air pollution, energy bills and the urban "heat island" effect–is another area where Americans are making strides, according to Lowy. Several major U.S. cities are adding thousands of acres of green roofs through various incentive programs.

Americans are also more and more inclined to purchase green energy. Lowy is especially intrigued by the prospects for wind energy, which has been growing 25 percent annually for each of the past five years, and which promises significantly increased production capacity over the next decade with the construction of ever-larger offshore wind farms.

Lastly, Lowy lauds efforts by chemical manufacturers to green up their product lines in the face of mounting pressure from environmentalists. Indeed, chemists have been working feverishly in recent years to develop chemicals that solve problems without adding to America’s pollution burden.

All in all, Lowy remains optimistic that these green trends bode well for America’s environmental future moving forward, despite the threats trumpeted by the skeptics.

Reporting by Roddy Scheer

Marti, 7 septembrie, Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu" organizeaza o actiune de salubrizare pe o portiune a bratului Sf. Gheorghe din zona localitatii Murighiol. Operatiunea "Cu bratele curate" isi propune sa traga un semnal de alarma fata de pericolul pe care gunoaiele lasate de turisti il reprezinta pentru Delta Dunarii.

Alaturi de voluntarii coordonati de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, vor participa la actiunea de curatenie d-na Speranta Maria IANCULESCU, Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor si d-nele Cristiana COPOS, Dana DEAC, Mihaela GEOANA, Mona MUSCA si Daciana SIRBU.

Gunoaiele pe care turistii inconstienti le arunca in fiecare an risca sa sufoce Delta Dunarii. Pungile si sticlele de plastic, ca si cutiile de aluminiu, se biodegradeaza in zeci, sute si chiar mii de ani. Chiar si cele mai banale pungi de magazin au nevoie de cel putin 20-30 de ani ca sa se biodegradeze complet. Timpul de biodegradare al plasticului creste daca este aruncat in apa, iar ecologistii estimeaza ca in fiecare an in intreaga lume 1 milion de pasari mor din cauza deseurilor din plastic deversate in apa. In Delta Dunarii, numai anul acesta, intre aprilie si iunie, au fost colectati 1000 de saci umpluti doar cu PET-uri, informeaza guvernatorul Virgil Munteanu.

Operatiunea "Cu bratele curate" este organizata de Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu", impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu Administratia Rezervatiei Delta Dunarii si este sponsorizata de Romtelecom si Petrom. Companiile Carrefour si Viroti sprijina operatiunea cu o donatie de saci si manusi de plastic.

nici o tara dunareana neav?nd dreptul sa atenteze la integritatea, frumusetea si bogatia acestui colt de paradis natural. Proiectul guvernantilor ucraineni de a construi un canal prin inima rezervatiei contravine flagrant normelor dreptului international si a Conventiilor internationale ratificate de Ucraina, pun?nd ?n pericol de degradare si distrugere totala a celui mai valoros ecosistem deltaic din Europa. Ca reprezentant oficial al Centrului ?Naturopa? al Consiliului Europei si ca punct focal national al Forumului de Mediu al Dunarii, Miscarea Ecologista din Moldova se pronunta categoric ?mpotriva construirii canalului B?stroe si solicita autoritatilor ucrainene respectarea cu strictete a statutului juridic al Deltei Dunarii ca rezervatie biosferica mondiala protejata de UNESCO si de un sir de Conventii Internationale ratificate de Ucraina. +n acelas context, Miscarea Ecologista din Moldova subscrie si adera la toate declaratiile si avertismentele organismelor internationale, a Consiliului Europei, Comisiei Internationale pentru protectia fluviului Dunarea si Departamentului de stat al SUA, sustine protestele legitime ale ecologistilor ucraineni, se solidarizeaza cu ei si este deschisa sa participe cu ecologistii ucraineni la un Program comun de actiuni si de dialog pentru a convinge autoritatile ucrainene sa renunte la distrugerea rezervatiei biosferice mondiale ?Delta Dunarii?. Miscarea Ecologista din Moldova face apel catre societatea civila si catre institutiile statului abilitate din R. Moldova sa intervina cu argumentele de rigoare pe cai diplomatice catre omologii lor din Ucraina pentru a respecta Conventiile Internationale ce protejeaza Delta Dunarii, bazinele dunarean si al Marii Negre.

3 septembrie 2004, Chisinau

The figure is the second highest on record, 6% higher than the previous 12 months.

Deforestation was worst in the state of Mato Grosso where vast swathes of land have been cleared to grow crops.

Greenhouse threat

The loss of 26,000 sq km means almost a fifth of the entire Amazon has now been chopped down.
On this occasion, just under half of the deforestation occurred in Mato Grosso, where trees have been replaced with soya fields.

Last year exports of soya, mostly to China and Europe, propelled Brazil to a record trade surplus.

But campaigners say exports are being put ahead of the environment.

In a statement, Greenpeace called the governor of Mato Grosso the "king of deforestation".

He himself is one of the world’s largest soya producers.

Responding to the figures, the government points out that it has increased satellite surveillance of threatened areas and created some of the largest environmental reserves in Brazilian history, but so far there is little to show for it.

The broader fear among environmentalists is that a shrinking Amazon will soon become a net polluter of greenhouse gases like carbon dioxide as its absorbing properties are reduced and more and more felled trees are burned.

In afara celor de acum prea bine stiute, gen "pastrati curatenia!", "nu faceti zgomot!" ori "nu faceti focul in padure!", excursionistii afla si ca accesul auto in Parc este interzis, cum interzisa este si utilizarea traseelor nemarcate. In total contrast cu aceste reguli aparent stricte, ghinionistii care au ales ca poarta de intrare sudul masivului, dinspre comuna Dambovicioara si Cabana Brusturet, vor gasi un peisaj de cosmar. Drumul, teoretic inchis circulatiei, e strabatut in fiecare zi de zeci de tractoare si camioane, care l-au transformat intr-o adevarata mlastina mirosind a motorina, ulei si a gaze de esapament. Adio liniste, adio aer curat! Iar mai sus, spre Grind, e chiar si mai urat: padurea este pur si simplu rasa, iar lucrarile nu afecteaza numai animalele pe care le gazduia efectiv portiunea taiata, ci si pe cele de pe o raza de cativa kilometri. Caci pana acolo se aud fierastraiele, motoarele utilajelor si strigatele muncitorilor. In plus, dupa cum afirma Andrei Blumer, presedintele Asociatiei pentru Ecoturism din Romania, padurea taiata era una "cu o valoare estetica mare". "Era o portiune neatinsa de 50-60 de ani, cu copaci cazuti. In plus, o data cu padurea a disparut si traseul turistic marcat din zona", explica el. Normal ca prima reactie a oricarui iubitor al naturii este sa se intrebe cine le da voie taietorilor sa defriseze o bucata buna a unui parc national. Luati la rost, muncitorii spun ca ei sunt angajatii unor firme private si ca nu-si fac decat meseria. "Padurea pe care o taiem e a unor particulari din Dambovicioara, iar o parte chiar a Primariei Dambovicioara. Scoatem 200 de metri cubi pe zi", ne-a explicat unul dintre ei. Spre edificare, un hectar de padure contine, in medie, 220 de metri cubi de lemn. Mai exact, numai in exploatarea de la Grind se taie cam un hectar pe zi. In plus, conform unor surse din cadrul Regiei Nationale a Padurilor, in spatele exploatarilor forestiere s-ar afla nume mari din cadrul organizatiei Arges a partidului de guvernamant. Horatiu Hanganu, seful PNPC, spune ca, potrivit Hotararii de Guvern nr. 552/2003, "se pot efectua taieri in interiorul Parcului, dar cu o intensitate mai redusa si numai in afara zonei de conservare speciala". "Zona Grind se afla in afara zonei de conservare speciala. De altfel, la nivelul Parcului nu exista nici un caz in care sa se fi taiat arbori situati in aceasta zona", explica el. Hanganu spune, totusi, ca nu in toate situatiile taierile se desfasoara conform legii. "Administratia Parcului a sesizat de nenumarate ori autoritatile competente cu privire la taieri rase pe suprafete peste limita legala de trei hectare, taierea de arbori nemarcati ori necuratirea parchetului de resturi de exploatare, aplicandu-se amenzi", afirma el. Dar taierea fara socoteala a copacilor nu este singura problema pentru zona Piatra Craiului. La adapostul aceleiasi hotarari de guvern, mii de oi si vaci isi fac veacul pe pasunile din Parc, chiar si pe cele din zona de conservare speciala. Legea spune ca pajistile si pasunile trebuie utilizate "rational" si doar in anumite conditii, dar, in practica, controlul acestei activitati este destul de dificil. O firma privata face presiuni asupra autoritatilor din Zarnesti pentru deschiderea unei cariere de piatra in imediata apropiere a masivului. Din fericire, intr-o sedinta recenta a Consiliului local, doar sase din cei 19 consilieri au votat in favoarea proiectului. "S-au desteptat alesii locali. Au inteles, in sfarsit, ca o astfel de investitie ar ingropa toata dezvoltarea turistica a orasului", spune Marin Teleleu, consilier in Zarnesti. In plus, aceiasi alesi au un cuvant greu de spus in ceea ce priveste stoparea extinderii zonei construite spre Plaiul Foii, in plin parc national. Din 1993 si pana in prezent, in masivul Piatra Craiului s-au investit peste cinci milioane de dolari, in cadrul a doua proiecte finantate in mare parte de institutii externe (Banca Mondiala, Uniunea Europeana, WWF). "Managementul conservarii biodiversitatii" si "Protectia carnivorelor mari" vizeaza, lesne de inchipuit, apararea speciilor din PNPC, unele dintre ele unice in lume, in fata agresiunii civilizatiei. "Daca aici, unde s-au bagat atatia bani si exista atatia martori, se procedeaza astfel, va dati seama cum stau lucrurile in alte zone ale tarii", rezuma situatia reprezentantul unei organizatii ecologiste care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

CE DISTRUG TAIETORII DE LEMNE

* Rezervatia Naturala Piatra Craiului a fost infiintata in 1938, pe 440 de hectare. In 1990, a fost transformata in Parc National, cu o suprafata de 14.800 de hectare.
* In Parc au fost identificate 1.118 specii si subspecii de plante, 181 dintre acestea fiind rare sau vulnerabile.
* In Piatra Craiului traiesc sute de specii de animale (dintre acestea, 40 de specii de mamifere si 109 de pasari).
* Doua proiecte, finantate in special de organizatii externe, actioneaza pentru conservarea faunei si florei din masiv din 1993, respectiv 1999.

PADURILE ROMANIEI IN CIFRE

* In Romania existau, la sfarsitul lui 2003, 6,4 milioane de hectare de fond forestier, adica 0,27 hectare pe cap de locuitor.
* Spre comparatie, proportia in Germania este de 0,1 ha, in Ungaria 0,2 ha, in Franta 0,3 ha, in Austria 0,5 ha, in Bosnia 0,8 ha, iar in Rusia 5,2 ha pe cap de locuitor.
* 4,4 milioane de hectare din padurile Romaniei erau proprietate publica, restul fiind retrocedate dupa 1990 fostilor proprietari.
* 30% sunt paduri de rasinoase, iar 70% de foioase, predominant de fag si stejar

Este pentru prima data in istoria UE cand drepturile celor peste 76 milioane de copii care traiesc in Europa se bucura de recunoasterea pe care o merita. Constitutia Europeana face referire la ?protectia drepturilor copilului? in actiunile interne si externe ale Uniunii (art. 3.3 si 3.4). Aceasta asigura faptul ca drepturile copilului vor fi luate in considerare in toate statele in care UE poate promulga legi si adopta politici. ?Respectarea stricta a legislatiei internationale? in ceea ce priveste relatiile externe ale UE (art. 3.4) garanteaza ca si Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului va fi inclusa in aceste demersuri. Constitutia Europeana include si referiri concrete la anumite drepturi ale copilului. Acestea sunt mentionate in capitolul ?Cooperarea juridica? in domeniile traficului de copii si abuzului sexual asupra copilului. De asemenea, Carta UE cu privire la Drepturile Fundamentale cuprinde un articol special, care face referire la drepturile copilului. Membrii EURONET (Reteaua Europeana a Drepturilor Copilului), printre care se numara si Salvati Copiii Romania, au considerat procesul de redactare si finalizare a Constitutiei Europene drept o oportunitate importanta pentru a ridica problema reprezentarii slabe a problematicii copiilor in Tratatele Uniunii Europene. Reteaua EURONET, impreuna cu copii si tineri europeni si alte organizatii partenere, s-au implicat activ in actiuni de advocacy pentru includerea drepturilor copilului in Constitutia Europeana, asigurandu-se astfel ca acestea vor fi luate in considerare in toate politicile, initiativele legislative si programele UE.

The core of the event is the international politics simulation, somewhat similar to a Model UN, but, arguably, much more dynamic. Lectures, workshops, and panel discussions provide further opportunities for participants to get in touch with prominent leaders, both from Bulgaria and abroad. We also organize a special excursion to Sofia?your chance to visit the Bulgarian Parliament and meet the real parliamentarians there!

The participation fee of 90 Euro (~120 US) includes all accommodation, food, a trip to Sofia, and all of the conference materials. We are able to provide financial assistance in the form of fee reductions and/or limited travel funding to qualified participants.

[img]"%%dir[1]%%bastroe1.jpg" border="0" alt="solidaritate pentru Delta Dunarii" name="image" align="left" width="244" height="300" /[/img] La acest protest s-au solidarizat oameni de stiinta: ecologisti, economisti, istorici de asemenea au venit reprezentanti a numeroaselor ONG de mediu din intreaga Moldova: SalvaEco, Lupii, Rural 21, Muza, Generatia Pro, Renasterea, EcouriNistrene, Noua Generatie, Marinimie, Familie Sanatoasa etc., studenti a diverselor institutii de invatamant numarul carora a atins 250 persoane.
Toti au zis un NU categoric constructiei canalului Bastroe. Vorbitorii au adus la cunostinta publicului larg informatii privind importanta Deltei Dunarii si efectul distrugator al canalului Bastroe asupra mediului inconjurator.
Pe parcursul desfasurarii protestului presedintele MEM (Miscarea Ecologista din Moldova) Alecu Renita si Dl. Bobeica Valentin, membru MEM au fost invitati la convorbire cu reprezentantii ambasadei Ucrainei in Moldova. Ambasadorul Ucrainei a facut referii la un set de documente ce autorizeaza constructia canalului Bastroe printre care a fost mentionata si expertiza Academiei de Ştiinte a Ucrainei, fapt ce motiveaza Guvernul Ucrainei de a continua lucrarile de constructie.
Delta Dunarii este o rezervatie biosferica luata sub patrimoniul UNESCO. Aici se intalnesc cele mai mari colonii de pasari acvatice dintre care unele sunt incluse in Cartea Rosie Europeana, sunt expusi pericolului pestii din Delta ce vin in apele Dunarii in fiecare primavara pentru a depune icre.
Prin aceste actiuni autoritatile Ucrainene nu doar distrug mediul dar si incalca un sir de conventii Europene la care Ucraina face parte, printre care Conventia Ramsar privind protectia zonelor umede, Conventia Aarhus participarea publicului la luarea deciziilor etc.
Acest proiect se va rasfrange si asupra Republicii Moldova ducand la scaderea resurselor acvatice din sudul Moldovei.
Indiferent de amplasarea geografica un dezastru ecologic se rasfrange asupra intregului ecosistem planetar ? PENTRU MEDIU NU EXISTA HOTARE
Prin acest protest comunitatea ecologica din R.Moldova s-a solidarizat cu actiunile de protest ce se desfasoara in intreaga Europa, mottoul fiind ?Solidaritate pentru Delta Dunarii?

Presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova dl. Alecu Renita a incheiat pichetarea Ambasadei Ucrainei cu urmatorul mesaj: ?Noi nu asteptam nici o medalie din partea Guvernului Ucrainei, noi asteptam doar stoparea constructiei canalului Bastroe ?