SalvaEco

De obicei, oficialul european care intocmeste un astfel de document se multumeste sa faca recomandari. Platvoet foloseste insa, in raportul sau, un verb mult mai dur in contextul limbajului diplomatic: Ucraina este somata sa inceteze lucrarile la Canalul Bistroe. In plus, raportul dezminte fatis afirmatiile autoritatilor ucrainene, care au sustinut sus si tare ca acest canal nu va afecta ecosistemul Deltei. Platvoet isi exprima neincrederea fata de studiile stiintifice elaborate de partea ucraineana si cere o evaluare a impactului ecologic al canalului, efectuata in prezenta si cu aportul unui grup cu o componenta internationala. Ucrainei i se reaminteste si ca prin constructia Bistroe incalca sapte tratate internationale.

[b]Lucrari oprite din lipsa de bani[/b]
Potrivit afirmatiei lui Paul Conunov, guvernatorul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, lucrarile la Bistroe s-ar fi oprit pentru ca ucrainenii nu ar fi platit suma ceruta de constructor. In momentul de fata, canalul abandonat se colmateaza. Mai mult, se pare ca beneficiile economice estimate de ucraineni nu justifica efortul financiar pe care l-au facut cu aceasta investitie. Raportul prezentat de oficialul european e rezultatul unor deplasari efectuate in Romania si in Ucraina. Anul trecut, ecologistul olandez s-a intilnit la Tulcea cu reprezentantii societatii civile, in speta cu Liviu Mihaiu si Dragos Bucurenci, de la Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu".

Iata ca, in urma unei recente vizite la Chisinau, o delegatie a UNESCO si-a propus ca in cel mai scurt timp sa treaca pe lista patrimoniului mondial si Complexul Muzeal "Orheiul Vechi", cea mai importanta institutie de acest gen din Basarabia.
Situl arheologic se afla la cativa kilometri de orasul Orhei si se intinde in preajma satelor Butuceni si Trebujeni, strabatute de raul Raut. Se pare ca primii oameni s-au stabilit aici cu aproximativ 40.000 de ani in urma. In secolele V-II i.d.Hr. aici s-a dezvoltat o cetate a geto-dacilor, vadind o civilizatie destul de avansata. In interiorul acestei cetati au fost remarcate urme ale unui sanctuar al mai multor sate de suprafata construite din lemn. In una din etapele de creare-reconstructie a cetatii, chiar la intrare, a fost inaltat un zid de blocuri mari de piatra, din care s-a pastrat un singur bloc al maiestuosului portal ce se inalta odinioara la intrarea in cetate. In Evul Mediu Orheiul a devenit din targ cetate. Tot in etapa initiala a construirii Orheiului medieval timpuriu (sec. IX-XII) se desfasurau infiintarea si amenajarea schiturilor si manastirilor cu spatii sapate in stanca.
La inceputul veacului al XIV-lea tinuturile din sudul si centrul Moldovei au fost cotropite de Hoarta de Aur. Tataro-mongolii au cucerit si Orheiul, pe care l-au numit Sahr-al-Djedid, adica Orasul Nou. Ocupatia Orheiului de catre tatari a durat pana la inceputul anilor ’60 ai veacului al XIV-lea. Orasul, pradat si distrus, a ramas in ruine.
Dupa izgonirea tatarilor de catre lituanieni si moldoveni orasul a inceput sa se refaca. Voievodul Moldovei a instituit acolo una dintre parcalabiile tarii si a numit un parcalab. Dupa acest eveniment cetatea de piatra a fost renovata si s-au reparat si planificat palatul. De atunci orasul a capatat o noua viata. Palatului parcalabului i-a fost adaugat un cerdac, element caracteristic pentru orasele moldovenesti, iar cripta fostei moschei a fost transformata in beci pentru pastrarea resurselor de hrana.
Cea mai recenta descoperire arheologica de la Orheiul Vechi consta intr-un bogat tezaur de lingouri de argint.

Ivan Zavadsky, the head of a U.N. project aiming to clean the river, said that EU subsidies to Eastern European economies could lead to intensified farming, putting the river’s wildlife at risk.

"At the moment we have the first signs of recovery of the ecosystems but the trend and the processes are not irreversible yet. It’s still a very fragile equilibrium," Zavadasky said in an interview earlier this week.

Fertilizers used by farmers leak into the Danube, boosting the growth of alg?e that reduce the amount of oxygen available to other organisms, he said.

The United Nations Development Program in 2001 launched the Danube Regional Project to help countries along the river protect its water and that of the Black Sea. The project, set to end in 2006, has reached it’s halfway point, and so far, experts have helped the 13 Danube countries develop policies and legal tools to protect the river, Zavadsky said.

The project also aims to educate the 80 million residents in the Danube River basin _ an area that stretches from Germany in the west to the Black Sea in the east, and from Poland in the north to Albania in the south _ about how their actions affect the Danube and the Black Sea.

"The fisherman in the Danube Delta is very sensitive; there is no other job for him other than to be a fisherman. If the pollution is reaching his point, and the diversity of the fish stock in the Danube Delta is shrinking, then he’s out of business," Zavadasky said.

Project officials aim to reduce the level of nutrients in the river to the level that was measured in the early 1960s, a time when scientists say wildlife in the Black Sea appeared to be doing fine, Zavadsky said.

Zavadsky’s office will now finance dozens of smaller, non-governmental organization projects ranging from ecological education in primary schools in Bosnia to promotion of organic farming in Moldova and Serbia-Montenegro. Successful projects will be replicated elsewhere.

"The solution is … not repeat the mistakes that Western Europe did in the 1970s," Zavadsky said. "The solution is to use appropriate agriculture practices, to focus on more environmentally sound agriculture practices."

Alburnus Maior a tradus in romana si in engleza paragrafele respective din versiunea originala in limba franceza. "In ceea ce priveste proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana, Marie Anne Isler Béguin a salutat adoptarea de catre Comisia pentru Afaceri Externe a amendamentului care scoate in evidenta ingrijorarile Parlamentului European in privinta impactului proiectului asupra mediului (posibila contaminare cu cianura, reabilitarea locatiei dupa inchidere) si cerinta unui studiu de impact detaliat care sa masoare toate riscurile asociate. Marie Anne Isler Béguin a declarat ca "Toate activitatile de explorare intreprinse de compania canadiana RMGC trebuie suspendate de urgenta, iar distrugerea caselor localnicilor din Rosia Montana trebuie stopata pana la efectuarea unui studiu de impact international si independent. Guvernul Romaniei nu ar trebui sa aiba in vedere numai impactul economic al proiectului, ci ar trebui sa tina cont de protectia resurselor naturale si culturale ale regiunii, precum si de impactul proiectului asupra mediului si locuitorilor din Rosia Montana".

Inalti reprezentanti ai guvernelor din 12 tari din Sud-Estul Europei, printre care ministrii mediului din Romania, Ungaria si Muntenegru au recunoscut, la 13 mai, la Cluj-Napoca, ca o treime din siturile miniere sint periculoase pentru mediu si comunitate si au hotarit implementarea, in regiune, a cinci proiecte-pilot privind ecologizarea vechilor exploatari miniere. Ministrii mediului din Romania, Ungaria si Muntenegru si reprezentanti la nivel inalt din alte noua state din regiune au adoptat, la Cluj-Napoca, in cadrul Conferintei subregionale cu tema "Reducerea riscurilor de mediu si securitatea activitatilor de minerit din Sud-Estul Europei", o declaratie strategica pentru reducerea riscurilor de impact asupra mediului, ca urmare a exploatarii necontrolate a minelor din zona. "Acesta declaratie contine liniile pe care trebuie sa le urmam in industria miniera, atit Romania, cit si celelalte state din regiune, pentru indeplinirea conditiilor Uniunii Europeme", a declarat ministrul mediului, Sulfina Barbu. "Cel mai important este faptul ca, in declaratie, ministrii si reprezentantii guvernelor din regiune au acceptat studiul nostru, conform caruia, o treime din cele 150 de situri miniere sint riscante", a afirmat directorul executiv al Programului pentru mediu al Natiunilor Unite (UNEP), Klaus Topfer. In urma semnarii acestui protocol, care include masurile ce trebuie respectate de tarile din regiune, reprezentantii statelor participante vor analiza care vor fi cele cinci zone miniere care vor fi incluse in proiectele-pilot de ecologizare.
Potrivit oficialului, criteriile care vor sta la baza alegerii celor cinci proiecte-pilot sint consecintele acestei activitati asupra sanatatii populatiei, stabilitatii sociale si a mediului.

[b]Ungaria impotriva Rosiei Montane, Romania in expectativa[/b]
Prezent la lucrarile conferintei, ministrul mediului din Ungaria, Miklos Persanyi, si-a exprimat ferm pozitia impotriva investitiei in zona miniera de la Rosia Montana. "Este un proiect foarte periculos, care va impune cele mai multe probleme tehnice, de mediu si sociale Romaniei, de aceea consider ca in faza initiala, din ceea ce cunoastem acum, acest proiect nu este fezabil", a afirmat Persanyi. De partea cealalta, Sulfina Barbu s-a abtinut sa faca declaratii despre investitia de la Rosia Montana. "Acum nu ne putem pronunta nici pentru, nici impotriva, pentru ca nu avem datele necesare", a explicat ministrul mediului. Potrivit oficialului roman, in prezent, guvernul se afla in etapa de intocmire a ghidului pentru elaborarea studiului de impact asupra mediului, etapa la care a fost invitata sa contribuie si partea ungara.

[b]"Flash mob" ecologist[/b]
Circa treizeci de ecologisti l-au intimpinat la 13 mai, intr-o actiune tip "flash mob" pe ministrul roman, la iesirea din hotelul clujean in care s-au tinut lucrarile conferintei, pentru a protesta fata de atitudinea ministerului cu privire la Rosia Montana.
Tinerii, majoritatea maghiari, activisti in Asociatia "Green Transylvania" i-au oferit Sulfinei Barbu o barba din vata. Ministrul a refuzat barba si i-a indemnat, pe un ton politicos, sa o pastreze si sa faca astfel de actiuni, atunci cind Ministerul Mediului se face intr-adevar vinovat de ceva. (Mihai Soica)

The Americans avoided any commitment to negotiate mandatory reductions in carbon dioxide emissions, something President Bush rejected in 2001 when he renounced the Kyoto Protocol, which requires rollbacks in other industrial nations by 2012.

On their side, the Europeans won a new forum for discussing just that ? a "seminar" next May at which governments can informally raise a range of climate issues, including next steps on emissions control after 2012.

"The only thing we want to discuss is future options, and we will," said a key EU negotiator, Pieter van Geel, the Dutch environment secretary.

If they do, U.S. diplomats are sure to ignore them. That was one reason other Europeans saw the Buenos Aires agreement as at best a small step to keep the multilateral process moving on climate change.

"It’s a finger-hold, like hanging on by your nails," said Michael Zammit Cutajar of Malta, a veteran climate negotiator.

The accord on the seminar was the chief outcome of a low-key, two-week annual conference on climate change, notable otherwise for its timing: on the eve of the final entry into force of the 1997 Kyoto pact next Feb. 16.

In 2001, when he rejected the Kyoto Protocol to the umbrella U.N. climate treaty, Bush said its pre-2012 emissions cuts would damage the U.S. economy, and he complained that China and other poor but industrializing countries were exempt under Kyoto. Here in Buenos Aires, the United States resisted efforts to design seminars in 2005 as forums to explore ways to control emissions after 2012.

"We think it is premature," U.S. delegation chief Paula Dobriansky, an undersecretary of state, said of the idea of post-Kyoto talks.

The Americans sought to focus attention he?e instead on long-range U.S. programs to develop cleaner-burning energy technologies ? not on immediate, mandatory emissions rollbacks.

Although they won no U.S. commitment to talk about reductions, the Europeans viewed the deal as a start, possibly to spur talks with developing nations, such as China and India, about post-2012 steps to help the climate.

Environmentalists and many delegates viewed the position of the United States, the world’s biggest emitter, as irresponsible.

"They’re trying everything possible to discredit any dialogue that would impact on certain economic interests," Tuvalu delegate Enele Sopoaga told a reporter, alluding to the oil and coal industries.

His Pacific nation of small scattered islands is already losing precious land to rising seas ? one consequence scientists predict from global warming.

Defending the Bush stance here on Wednesday, Dobriansky said the United States "believes that the best way to address climate change is through economic growth that at the same time preserves the environment."

The Kyoto Protocol itself requires member nations ? the United States not among them ? to open negotiations before 2006 on next steps after 2012. Environmentalists and delegates feared that if the Americans were not brought back into the process by next year ? under the umbrella treaty, not Kyoto ? the long-term brunt of fighting climate change would remain with the Europeans, Japan and Canada.

That, some worried, might eventually unravel even the fragmented global effort to put mandatory restraints on emissions.

Carbon dioxide, byproduct of automobile engines, power plants and other fossil fuel-burning industries, traps heat that otherwise would escape the atmosphere. A broad scientific consensus, endorsed by a U.N.-sponsored network of climatologists, holds that most of the past century’s global temperature rise ? 1 degree Fahrenheit ? was probably caused by the accumulation of greenhouse gases in the atmosphere.

Latest figures, for 2000, show that the United States accounted for 21 percent of the world’s emissions of carbon dioxide, methane and the handful of other problem gases, compared with 14 percent for the 25-nation European Union.

The Kyoto Protocol established a schedule of greenhouse-gas emissions for 30 industrial countries that ratified it. By 2012 the European Union, for example, must cut emissions by 8 percent below 1990 levels, and Japan by 6 percent.

As for the post-2012 period, expert studies suggest a "menu" of approaches to restraining emissions, particularly if poorer countries in various stages of development take on commitments.

The options might include firm caps and rollbacks for some, with voluntary targets for others; emissions quotas targeted at specific industries, such as electric-generation; acceptance of energy-efficiency standards; and more liberal "indexed" emissions targets that rise with economic growth.

Acest avertisment a fost transmis de presedintele ucrainean Victor Iuscenko congresmenilor americani. Dupa tonul discursului, liderul de la Kiev parea destul de ingrijorat de pericolul pe care-l reprezinta imensul sarcofag de beton care acopera reactorul distrus in catastrofa nucleara din 1986.

Dupa ce a spus ca, in urma cu 11 ani, Ucraina si-a neutralizat voluntar cel de-al treilea arsenal nuclear ca marime al lumii, Viktor Iuscenko a declarat ca nu doreste repetarea dezastrului ecologic din 1986, de la Cernobil. Chiar daca centrala a fost inchisa in anul 2000, la presiunile internationale, reactia nucleara continua in reactorul distrus, iar invelisul acestuia s-a fisurat. "Invitam Statele Unite ca, anul acesta, sa ne ajute cu toate resursele politice, financiare si tehnologice pentru a construi un nou invelis in jurul reactorului explodat de la Cernobil. Programele Congresului american in acest sens pot preveni o noua catastrofa", a spus Iuscenko. Inainte de a vorbi in fata Camerelor reunite ale Congresului american, lui Victor Iuscenko i s-a decernat "Premiul pentru curaj John F. Kennedy", acordat numai politicienilor care iau deciziile indraznete de constiinta, indiferent de repercusiuni. La reuniune au fost prezenti si noua membri ai Administratiei Bush si vicepresedintele Dick Cheney, care a purtat o cravata portocalie. El a insistat, de asemenea, asupra necesitatii de a se normaliza definitiv relatiile comerciale intre SUA si Ucraina, cerand ca tara sa sa nu mai fie supusa unei reglementari antisovietice datand din 1974, legea Jackson-Vanik. Chiar presedintele Bush a estimat ca aceasta lege dateaza din alta era si s-a declarat favorabil intrarii Ucrainei in OMC si NATO.

The NODA is part of the EPA process toward delivering a final mercury rule by March 15, 2005. Initially proposed on Jan. 30, 2004, the Clean Air Mercury Rule would reduce mercury emissions from power plants for the first time ever.

Administr?tor Mike Leavitt has outlined five guiding principles that provide context for additional inquiry and that narrow the focus of the Agency?s deliberations. The five principles will ensure that the final mercury rule:

(1) concentrates on the need to protect children and pregnant women from the health impacts of mercury;

(2) stimulates and encourages early adopters of new technology that can be adequately tested and widely deployed across the full fleet of U.S. power plants utilizing various coal types;

(3) significantly reduces total emissions by leveraging the $50 billion investment that CAIR will require;

(4) considers the need to maintain America?s competitiveness; and

(5) comprises one of many agency actions to reduce mercury emissions.

In December 2003, EPA proposed two alternatives for controlling mercury. One approach would require power plants to install controls known as "maximum achievable control technology? (MACT) under section 112 of the Clean Air Act. If implemented, this proposal would reduce nationwide mercury by 14 tons or about 30 percent by early 2008. Currently, nationwide mercury emissions from power plants are about 48 tons per year.

A second approach would create a market-based "cap and trade" program that, if implemented, would reduce nationwide power plant emissions of mercury in two phases. Beginning in 2010, the first phase would reduce power plant mercury emissions by taking advantage of ?co-benefit? controls ? mercury reductions achieved by reducing SO2, and NOx emissions under the Clean Air Interstate Rule. In 2018, the second phase of the mercury program sets a cap of 15 tons. When fully implemented, mercury emissions would be reduced by 33 tons (nearly 70 percent).

Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi. In opinia autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate fi considerat "Copsa Mica doi". Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70a din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta – 3.674, iar Bratislava – 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.

[b]Spatiile verzi, pe cale de disparitie[/b]
Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp – norma acceptata la nivel international.

[b]Singurul oras fara statie de epurare a apei[/b]
Specialistii de la Eco-EUROPA mai arata ca Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor. Totodata, folosirea aditivilor sintetici in prepararea produselor alimentare, precum si aparitia alimentelor modificate genetic, sint tot atitia factori care au dus la deteriorarea starii de sanatate.

[b]Motoscutere si role in loc de autobuze[/b]
Presedintele Asociatiei Eco-EUROPA, Dragos Stan, avertizeaza ca "mentinerea superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii in dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curind premisele includerii Bucurestiului in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu". Specialistii din cadrul Asociatiei Eco-EUROPA recomanda utilizarea transportului in comun cu masini pe baza de electricitate, la incurajarea circulatiei cu motoscutere, biciclete si rolele si la interzicerea treptata a traficului auto in zonele supraaglomerate.