In ultimii ani problema poluanţilor organici persistenţi (POP) a revenit cu regularitate in atenţia publicului larg. POP sunt o categorie de substanţe chimice care, prin proprietăţile lor (toxicitate, persistenta, capacitate de bioacumulare si mobilitate înaltă), pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi afectează mediul natural. Convenţia de la Stockholm privind POP (2004), la care au aderat peste 150 de state, printre care si ţara noastră, interzice în mod expres utilizarea acestor substanţe şi cere eliminarea totală a stocurilor POP acumulate.
În Republica Moldova principalele stocuri de POP s-au format în agricultură (o parte din pesticidele inutilizabile si interzise) şi energetică (uleiurile dielectrice folosite în condensatoare). In ultimii ani, prin efortul conjugat al autorităţilor statului si datorita suportului consistent din partea donatorilor internaţionali (în special, prin proiectul „Managementul si eliminarea stocurilor POP”, finanţat de Fondul Global de Mediu si administrat de Banca Mondiala) s-a reuşit centralizarea stocurilor de POP si distrugerea unei semnificative parţi a lor, astfel fiind eliminat pericolul cel mai acut pentru sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător. Această realizare a mutat problema POP într-un alt plan iar întrebarea de baza acum este: ce să facem cu locaţiile contaminate?
Deceniile de utilizare intensă a pesticidelor in agricultura Moldovei s-au lăsat cu sute de locuri poluate cu pesticide POP: depozite de pesticide golite, foste puncte de pregătire a soluţiilor, dar si locuri de încărcare a tractoarelor si elicopterelor cu pesticide, platforme de spălare a tehnicii, etc. In prezent toate aceste locuri arată jalnic: clădiri devastate, instalaţii dezafectate, grămezi de moloz amestecat cu chimicale… In unele locuri resturile de pesticide neutilizate au fost înhumate ilicit, în gropi săpate peste noapte. Informaţia disponibilă privind localizarea exactă a acestor obiecte, starea lor, precum şi riscurile asociate, este foarte redusă.
Depistarea, descrierea şi evaluarea locaţiilor potenţial contaminate cu POP reprezintă sarcinile proiectului „Identificarea reziduurilor de poluanţi organici persistenţi si cartografierea zonelor poluate”. Proiectul este implementat de organizaţia non-guvernamentală ECOS, în asociere cu compania Trimetrica, în beneficiul Ministerului Mediului.
In esenţă, proiectul presupune trei tipuri de activităţi: 1) activităţile pe teren, legate de localizarea şi descrierea zonelor potenţial contaminate;
2) evaluarea datelor obţinute, pentru a obţine o expresie cantitativa a pericolului pe care îl prezintă aceste locuri;
3) vizualizarea datelor obţinute, intr-un mod comod pentru utilizator, care ar permite accesul simplu la întregul set de date, atât pentru autorităţi cât şi pentru publicul larg.
Activitatea din teren a permis stabilirea faptului că numărul locaţiilor contaminate cu POP este semnificativ mai mare decât cel estimat iniţial. Specialiştii ECOS au bătut drumurile ţării in lung si in lat, identificând circa 1600 de asemenea locuri. Pentru a colecta informaţii privind localizarea lor au fost vizitate toate cele circa 900 de primarii din Republica Moldova. Contactul cu autorităţile publice locale ne-au permis să tragem două concluzii: in primul rând, primarii percep corect pericolul pe care îl prezintă asemenea locuri contaminate dar, de regula, invoca lipsa resurselor si competenţei pentru a rezolva problema cu forte proprii; in rândul al doilea, deseori informaţia primita din primarii nu a fost exacta ceea ce denota, intre altele, ca unele din aceste zone treptat ies din vizorul autorităţilor locale. Fiind lăsate de izbelişte, aceste locuri sunt uitate şi treptat sunt înghiţite de vegetaţie, repuse în circuitul agricol sau utilizate într-un alt mod. Problema este că, deşi infrastructura aferentă dispare, pericolul chimic rămâne. Trăsătura distinctă a POP este stabilitatea chimică extraordinară: de exemplu, DDT este găsit în stratul arabil de sol şi peste 30-40 ani după utilizare.
In general, toata lumea ştie ca fostele depozite de pesticide sunt periculoase, despre acest lucru se vorbeşte de mult timp, exista chiar riscul banalizării problemei. Daca vrem insa sa trecem de la discuţii generale la evaluarea cantitativa a acestui pericol si la masuri de eliminare sau limitare a lui, este nevoie de mai mult. Pentru a evalua riscurile pe care le prezintă aceste locaţii pentru oameni şi mediul natural este nevoie de o analiză integrată a câţiva factori:
1) starea infrastructurii fostelor obiecte ale chimizării (este clar că un depozit deteriorat, fără uşi şi ferestre, reprezintă un risc sporit de răspândire a poluării, în raport cu unul intact);
2) gradul efectiv de contaminare a terenului (în primul rând al solului pe amplasament);
3) particularităţile reliefului care pot facilita sau frâna răspândirea petei de poluare;
4) în sfârşit, prezenţa în zona potenţial contaminată a elementelor supuse pericolului – localităţi, terenuri agricole, imaşuri, fântâni, cursuri de apă, etc.
In spiritul celor menţionate mai sus, toate cele 1600 de locuri potenţial contaminate au fost investigate conform unui protocol unic care a inclus: descrierea stării obiectului, delimitarea graniţelor lui, stabilirea coordonatelor GPS, descrierea elementelor naturale si antropogene înconjurătoare, luarea unor poze foto de la fata locului, prelevarea unei probe compuse de sol pentru a stabili gradul de contaminare. Întregul set de date culese conform unei metodologii unice de pe toata suprafaţa tarii vor permite evaluarea complexa a situaţiei, urmata de o ierarhizare a locaţiilor contaminate, conform gradului de pericol efectiv
Prelevarea probelor de sol din 1600 de locaţii a permis pentru prima data sa facem un diagnostic general al stării tuturor locurilor identificate cub aspectul contaminării lor cu pesticide din categoria POP. In probele de sol prelevate pe terenurile investigate au fost găsiţi cinci compuşi POP care depăşesc cu regularitate concentraţia maximă admisibilă a lor în sol: DDT (cu derivaţii lui), HCH (cu metaboliţii lui), clordan, toxafen şi heptaclor. Poluarea locurilor investigate cu DDT şi HCH este generalizată (90% si respectiv 75% din terenurile investigate s-au dovedit contaminate cu aceste substanţe). Cota locaţiilor contaminate cu clordan (>30%), heptaclor (22%) şi toxafen (circa 10%) este şi ea semnificativă. În unele locuri a fost înregistrat un nivel sever de poluare a solului, cu concentraţii care depăşesc nivelul admisibil de mii şi chiar zeci de mii de ori.
Este important sa subliniem ca pericolul pe care îl prezintă o zona contaminata este întotdeauna rezultatul unei combinaţii de factori. De exemplu, locul unui fost depozit de pesticide, puternic poluat, dar situat intr-o zona departe de localităţi si bazinele de apa, poate fi evaluat ca prezentând riscuri mai mici decât un loc mai puţin poluat dar aşezat in marginea unui sat.
Toata informaţia culeasa in teren va fi introdusa intr-o baza de date si, in cea mai mare parte, va putea fi accesata pe internet. Utilizatorii bazei de date vor putea obţine informaţii mai succinte sau mai complete (după necesităţi) despre fiecare din cele 1600 locaţii, inclusiv descrierea obiectelor, coordonatele lor, fotografii de la fata locului, in multe cazuri – fotografiile aerospaţiale ale zonelor respective, rezultatele analizei probelor de sol. Pentru a obţine o expresie cantitativa integrata a pericolului ECOS a elaborat metodologia şi algoritmul de calcul automatizat al unui indice de pericol care va permite clasificarea locaţiilor in vederea stabilirii priorităţii lucrărilor de decontaminare a lor.
In urma realizării proiectului in cauza autorităţile publice centrale (in primul rând, Ministerul Mediului) si autorităţile locale vor primi un instrument performant de gestionare a problemei locurilor contaminate care le va permite sa stabilească priorităţile, sa aleagă măsurilor potrivite pentru rezolvarea problemei si sa monitorizeze implementarea lor. Deloc lipsit de importanta si faptul ca un asemenea instrument sporeşte şansele de mobilizare a resurselor externe pentru decontaminarea terenurilor: donatorii externi reacţionează mai favorabil la cererea unui partener care are nişte priorităţi stabilite si nu se bizuie pe arbitrar in luarea deciziilor.
Publicul larg va putea avea acces liber la rezultatele studiului prin internet iar printr-o buna informare se poate spera la o mai mare implicare a oamenilor in rezolvarea acestor probleme, mai ales la nivel local.
In încheiere, trebuie subliniate următoarele. Orice baza de date reprezintă un sistem viu care poate funcţiona adecvat doar daca este bine gestionata si actualizata in permanenta. Proiectul de identificare si cartografiere a locurilor contaminate cu POP va furniza o informaţie completă in domeniu la nivelul anului 2009. Pentru ca acest instrument sa rămână utilizabil si in 2015, si in 2020, baza de date va trebui completata in permanenta cu informaţii noi. Starea de pe teren se modifica in permanenta si aceste modificări vor trebui înregistrate si introduse in baza de date. ECOS va lăsa instrucţiuni amănunţite privind procedurile de colectare, transmitere şi stocare a datelor. Să sperăm că Ministerul Mediului va aloca resursele umane si financiare pentru a menţine acest instrument de gestiune in stare de lucru.
Sursa: www.moldovapops.md
Valeriu Moşanu