România trebuie să adopte o atitudine fermă "pro mediu" – conferinţă de presă cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély a susţinut azi, 22.04.2010 o conferinţă de presă în care a abordat teme cu privire la schema de investiţii verzi, programul Rabla, Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi aspecte legate de lansarea Măsurii 221 “Prima împădurire” din PNDR.

În deschidere, ministrul László Borbély a atras atenţia asupra faptului că astăzi 22.04 este Ziua Mondială a Pământului şi a afirmat că România se află între ţările europene cu atitudine majoritar “pro dezvoltare economică” şi mai puţin “pro mediu”. “Conform statisticilor, numai 2% din populaţia din România consideră “protecţia mediului” ca fiind o prioritate. Dezvoltarea economică este o componentă extrem de importantă, însă aceasta nu trebuie făcut oricum. Consecinţele pe care o investiţie le are asupra mediului şi automat asupra biodiversităţii ar trebui să ne pună pe gânduri pe toţi şi ar trebui să ne determine să găsim soluţii pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă, o dezvoltare care respecte mediul“, a menţionat László Borbély care a continuat spunând că ar trebui să ne implicăm mai mult şi să fim cu mai responsabili de ceea ce se întâmplă cu planeta cu atât mai mult cu cât anul 2010 este anul biodiversităţii.

Suntem una din cele mai bogate ţări din Europe în ceea ce priveşte biodiversitatea. Trebuie să avem grijă de bogăţiile noastră dar şi să încercăm să atragem turişti cât mai mulţi. Zona stepică din România de exemplu, este unică în Europa.

În altă ordine de idei, ministrul a făcut referire la schema de investiţii verzi. La sfârşitul lunii martie (31 martie) a fost aprobată în Guvern, OUG privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU), iar “săptămâna viitoare sperăm să intre în şedinţă pentru a fi aprobată hotarârea de guvern privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi“. În acest moment, proiectul de HG privind schema de investiţii verzi se află în circuitul de avizare interministerială. După aprobarea documentului de către Guvern şi după publicarea în Monitorul Oficial, se poate da startul vânzării acestor unităţi ale cantităţii atribuite. România îşi va îndeplini angajamentul de reducere a emisiilor pentru perioada 2008 – 2012, prevăzut de Protocolul de la Kyoto, şi ca atare, se estimează că va beneficia de un surplus potenţial de unităţi ale cantităţii atribuite de aproximativ 300 milioane AAU-uri, surplus pe care statul român îl va putea comercializa.

Vânzarea acestor AAU-uri va aduce venituri la bugetul de stat care vor fi utilizate pentru investiţii verzi: 98% din sumele obţinute vor fi destinate investiţiilor verzi, iar 2% vor fi utilizaţi pentru pentru campanii de informare, conştientizare şi studii de cercetare în domeniul schimbărilor climatice.
Nu trebuie să privim fondurile încasate din vânzarea AAU-urilor ca un business din care facem bani şi atât. Este important că aceşti bani vor fi folosiţi pentru investiţii de mediu, de care România are nevoie inclusiv pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră” a menţionat László Borbély, subliniind că, sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU pot fi gestionate de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

Sumele prevăzute pentru investiţii verzi (98% din total) se utilizează pentru următoarele categorii de proiecte:

  • tehnologii curate, incluzând, fără a se limita la gazeificarea cărbunelui, cogenerare de înaltă eficienţă;
  • modernizarea şi reabilitatea grupurilor energetice;
  • creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;
  • îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei în clădiri;
  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură (prin: utilizarea resturilor provenite din practicile de silvicultură şi a deşeurilor rezultate din procesarea lemnului, pentru generarea de energie termică şi electrică);

1.       utilizarea de recolte agricole şi forestiere cu ciclu scurt de viaţă pentru obţinerea de biogaz şi de energie, incluzând practicile de recoltare şi de procesare primară la nivel naţional;

2.       recolte destinate exclusiv obţinerii de biogaz/biocumbustibili/bio-etanol.

  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin stimularea utilizării autovehiculelor hibrid şi a celor electrice;
  • împădurirea unor suprafeţe de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate;
  • managementul deşeurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (prin recuperarea metanului din depozitele de deşeuri şi din staţiile de epurare a apei).

În acest context, ministrul László Borbély a declarat că intenţionează să propună o modificare a legislaţiei în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă a deşeurilor după modelul altor ţări. Statul nu trebuie să dea mulţi bani pentru realizarea acestui obiectiv, trebuie să asigure legislaţia necesară.

Ministrul Mediului şi Pădurilor a anunţat că instituţia pe care o conduce are un parteneriat cu Asociaţia Green Revolution şi Asociatia Green Area, în cadrul căruia va fi realizat un top al companiilor verzi din România, Green Business Index Acesta este accesibil celor care doresc să se înscrie până la data de 10 mai 2010, clasamentul urmând să fie dat publicităţii la începutul lunii iunie. Pentru a intra în acest top, firmele trebuie să de înscrie pe site-ul www.gbindex.ro.

Green Business Index se va constitui într-un clasament anual al celor mai responsabile companii romanesti faţă de mediu, cu ajutorul unor specialişti de mediu independenţi; cred cu desăvârşire că în următorii ani cei mai mulţi producători îşi vor schimba atitudinea faţă de mediu“, a menţionat ministrul László Borbély.

Legat de Programul Rabla, László Borbély a spus că este un program de real succes. “Din cele 110.000 de vouchere disponibile, până acum au fost repartizate către Remat 94.000 şi avem deja semnale că vor fi epuizate curând, motiv pentru care pregătim o nouă Hotărâre de Guvern care va intra în şedinţa de săptămâna viitoare prin care vom aloca fonduri pentru a suplimenta programul cu încă 50.000 de vouchere, în valoare de 190.000.0000 lei” a declarat ministrul. Totodată a precizat că, în timp ce în timp ce în ianuarie şi februarie au fost vândute aproximativ 2.500 de autoturisme, după pornirea programului Rabla, până la 22 aprilie, cifra a ajuns la 11.600, din care aprox. 55% sunt din producţia autohtonă de autoturisme.

În ceea ce priveşte program Rabla la tractoare, numărul de cereri aprobate pentru casarea tractoarelor este de 110.

Conform statisticii Comisiei Europene, publicată în Sistemul pentru Managementul Fondurilor în Comunitatea Europeană 2007-2013, “România se află pe primul loc în rândul Statelor Membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană, cu 23 de proiecte majore aprobate dintre care 17 vizează infrastructura de mediu şi au fost aprobate pentru finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu” – a declarat László Borbély în cadrul conferinţei de presă de astăzi.

Valoarea celor 17 proiecte aprobate în cadrul POS Mediu este de 5.423.391.796 lei dintre care:

  • 12 proiecte privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, cu o valoare eligibilă de 4.669.419.278 lei;
  • 4 proiecte privind dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, cu o valoare eligibilă de 500.693.341 lei;
  • 1 proiect privind reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană, cu o valoare eligibilă de 253.279.177 lei.

Problema apare după aprobarea proiectelor, atunci când începe nebunia licitaţiilor şi mai grav, a contestaţiilor şi ar trebui să luăm măsuri care să taie avântul contestatarilor de profesie care nu fac decât să întârzie începerea lucrărilor” – a punctat ministrul.

Cu privire la domeniul pădurilor, László Borbély a spus: “la început de mandat am precizat că una dintre priorităţi este legată de împădurire; momentan s-a terminat perioada de împădurire dar în toamnă vom începe iar“, menţionând că fonduri pentru această acţiune există, respectiv 44 milioane de lei de la bugetul de stat şi 152 de milioane lei pentru programul de împădurire derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Problemele legate de producerea puieţilor în contextul lansării Măsurii 221 din PNDR sunt legate de faptul că nu a fost finalizat nici până la această dată ghidul solicitantului pentru această măsură. Prin Măsura 221 din PNDR sunt disponibile 229,3 de milioane de euro în perioada 2007 – 2013.

Sursa: http://www.mmediu.ro/media/comunicate/04_Aprilie_2010/22.04.2010b.htm