Sub influenta factorilor umani diversitatea regnului animal, spre regret, se afla in diminuare continua. Din fauna salbatica a Republicii Moldova prin Legea nr.1538 ? XIII din 25.02.1998 sunt ocrotite peste 300 specii de animale, iar 216 sunt incluse in Cartea Rosie a Rpiblicii Moldova (ed.II.).
Legislatia in vigoare reglementeaza doar relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibieni, pesti, insecte, crustacee, moluste etc.) din ecosistemele naturale terestre forestiere, stepice, pietrofite, acvatice, palustre etc. (art. 1 al Legea privind Regnul Animal).
Nu sunt luate sub protectie juridica speciile daunatoare si nu constituie obiect de protectie atat animalele domestice si agricole, cat si reprezentatii speciilor salbatice, intretinuti in captivitate sau semicaptivitate in scopuri de cercetare, estetice sau educative.
Regimul juridic de protectie si utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993, Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995 etc.) este intocmit intru conservarea biodiversitatii faunistice prin pastrarea mediului de existenta, pastrarea biotopurilor populatiilor de animale salbatice in conditii de libertate, de a mentine fondul genetic al speciilor si folosirea rationala a resurselor faunistice. Acest scop strategic se preconizeaza a fi atins prin realizarea activitatilor ce tin de:
a) planificarea si management in domeniul protectiei si utilizarii rationale a lumii animale;
b) trecerea in revista a obiectelor, care necesita a fi protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere etc.;
d) supravegherea respectarii normativelor de protectie si utilizare a resurselor faunistice;
e) tragerea la raspundere a infractorilor pentru incalcarea regimului legislativ.
in baza celor expuse concluzionam: protectia juridica a regnului animal reprezinta totalitatea masurilor statale si obstesti prevazute de legislatia in vigoare, in scopul conservarii si utilizarii rationale a resurselor faunistice, asigurarii autoreproducerii regnului animal intru mentinerea biodiversitatii salbatice, mentinerea viabilitatii patrimoniului natural ca factor si componenet necesar al dezvoltarii durabile a sistemului socio-economic national.
Potrivit ali.4 art.127 al Constitutiei Republicii Moldova si art.3 al Legii Regnului Animal, fauna salbatica este proprietate publica ? fapt care interzice orice actiuni ce contravin dreptului de proprietate publica asupra regnului animal. Acest imperativ isi raspindeste actiunea asupra tuturor subiectilor raporturilor juridice din domeniul dat, inclusiv cetatenilor straini si apatrizilor.
in conditiile de poluare excesiva a mediului (acvatic, edafic, atmosgeric) protejarea faunei este o datorie a omului, inclusiv si preintampinarea transmiterii unor boli de la animale la om etc..
Dar nu numai poluarea mediului are urmari grave pentru fauna existenta, ci si activitatea umana directa conduce la distrugerea biotopurilor, diminuarea genofondului faunistic. Frecvent pot fi intalnite actiuni nejustificate ale unor personaje sau grupuri de indivizi prin care se cauzeaza suferinte de nedescris acestor vietuitoare. Pentru obtinerea unui profit cat mai mare, la un pret de cost cat mai scazut, adesea se purcede la exterminarea in masa a multor animale de blana, luptelor organizate intre caini, cucosi etc. pentru a obtine un castig prin pariuri si multe alte astfel de actiuni inumane fac ca problema protectiei lor sa stea in atentia legiuitorului.
Fiind constient de aceasta stare a lucrurilor, omul, care se gasesc in varful piramidei vietuitoarelor si este inzestrat cu judecata rationala, nu poate ramane indiferent si pasiv fata fe procesele de diminuare a diversitatii faunistice. intr-un stat de drept civilizat, societatea, cu toate posibilitatile sale, nu poate sa nu reactioneze si sa nu actioneze, folosind toate mijloace legale posibile pentru protectia mediului.
Ca rezultat al muncii consecvente si indelungate intru protectia animalelor, treptat populatia constientizeaza starea animalelor salbatice si are atitudine sanatoasa fata de regnul animal ca rezultat al activitatii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale in vederea luarii masurilor concrete. Astazi putem afirma ca, in ultimele doua-trei decenii, a aparut in societatea umana necesitatea fireasca de a veni in spriginul protectiei animalelor.
Legislatia in vigoare este parghia principala si contribuie esential la protejarea regnului animal. Ea stabileste urmatoarele domenii de reglementare a protectiei faunei (I. Trofimov, 2000):
I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor faunistice;
II. Masurile de asigurare a protectiei regnului animal;
III. Reglementarea efectivului de animale;
IV. Prevenirea pieririi animalelor la efectuarea unor procese de productie;
V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile;
VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala;
VII. Importul, exportul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea animalelor;
VIII. Restrictii la drepturile beneficiarelor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.
I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal
in procesele de planificare si realizare a activitatilor de teren sa fie evitate masuri ce ar putea afecta: a) conservarea genofondului populational si specific din ecosistemele naturale; b) degradarea habitatelor si conditiilor de reproducere a animalelor; c) structura si functia biocenozelor; d) mentinerea efectivului tuturor populatiilor si comunitatilor din diverse grupe de animale (vertebrate, nevertebrate, microorganisme); e) restabilirea habitatelor si biodiversitatii specifice acestor habitate.
II. Masurile de asigurarea a conservarii regnului animal
Conservarea genofondului faunistic poate fi asigurata prin: a) stabilirea regulelor si normelor de utilizare rationala a resurselor faunistice; b) in proiectele de amenajare teritoriala a evita activitati ce ar afecta elementele structurale ale Retelei Ecologice Nationale; c) crearea retelei de arii protejate cu reprezentativitate specifica adecvata situatiei actuale; d) conservarea in conditii de ?ex-situ? a taxonilor rari si pe cale de disparitie; e) limitarea introducerii speciilor noi alohtone in ecosistemele naturale; f) recultivarea terenurilor afectate prin extragerea resurselor subterane; g) instaurarea in teren a monitoringului ecologic complex; h) utilizarea tuturor modalitatilor de educatie si propaganda a necesitatii conservarii biodiversitatii regnului animal; i) realizarea de curand a planurilor de actiune incluse in ?Strategia Conservarii Biodiversitatii R. Moldovei?.
III. Reglementarea efectivului de animale
Evitarea fenomenului de dezvoltare ?exploziva? a efectivului unor specii de animale ce pot provoca daune economiei nationale sau ecosistemelor naturale cum ar fi cainii salbatici, insectele defoliante, albinele agresive si alte specii invazive.
IV. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de productie .
in procesele de valorificare a terenurilor naturale si aplicarea tehnologiilor de producere a evita activitati ce provoaca pieirea in masa a regnului animal: a) interzicerea incendierii miristelor; b) interzicerea desecarii terenurilor inmlastinite etc.
V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile.
Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile sunt in mod obligatoriu protejate de stat prin ?Legea cu privire la ariile protejate?, prin includerea in Cartea Rosie a Republicii Moldova (ed.II).
VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala.
Gospodariile agricole, intreprinderile si organizatiile preocupate de utilizarea, transportarea si stocarea chimicalelor precum si persoanele fizice sunt obligate sa respecte regulile de aplicare a chimicalelor in vederea evitarii pieirii animalelor. Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentratii maxime admisibile in mediul inconjurator. Regulile de aplicare a chimicalelor precum si lista lor propuse pentru a fi utilizate e necesar sa fie coordonate cu serviciile corespunzatoare ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Protectiei Mediului si Amenajarii Teritoriului, Ministerul Agriculturii si Industriei Prelucratoare.
VII. Importul, exportul, stramutarea si aclimatizarea, incrucisarea animalelor.
Activitatile ce tin de import, export si comercializare a animalelor, aclimatizarea speciilor alohtone, precum si incrucisarea animalelor se admite doar in baza deciziilor Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului.
VIII. Restrictii la drepturile beneficiarilor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.
Conform legislatiei in vigoare persoanele fizice si juridice pot aplica modalitatile de utilizare a resurselor faunistice numai in limitele stabilite de legislatia in vigoare si in baza permiselor speciale. Reglamentarea folosirii resurselor regnului animal pot fi limitate de catre organele administratiei publlice locale in cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinta a unor specii, populatiile carora s-au pomenit in proces de diminuare esentiala.
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Rosie a Republicii Moldova , editia II. 2000.
2. Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993,
3. Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995.
4. Legea privind Fondul de Protectie a Ariilor Protejate.
5. Trofimov Igor ?Dreptul mediului? Chisinau 2000.
6. Zamfir Pavel ?Dreptul mediului?, Partea speciala. Chisinau 1998.