România, sfidată de Ucraina

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Iuri Malko, a fost chemat ieri, de ministrul de Externe român, Adrian Cioroianu, la sediul instituţiei, pentru a-i fi înmânată o scrisoare de protest cu privire la modul de reacţie a statului ucrainean în privinţa accidentului de la Lvov. Iuri Malko a sfidat ieri România, declarând că accidentul este o problemă „locală“, iar unii politicieni se folosesc de acest accident pentru a insufla populaţiei române sentimente antiucrainene. Pe de altă parte, oficialii Ministerului Afacerilor Externe nu erau capabili să spună măcar care au fost demersurile făcute de MAE cu privire la acest accident.Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Iuri Malko, a fost chemat ieri „la ordine“ de către ministrul Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu. Întrevederea a durat mai bine de o oră, timp în care ministrul de Externe i-a înmâ nat o scrisoare de protest, după care i-a cerut timid socoteală ambasadorului pentru că acesta nu s-a deranjat nici mă- car să anunţe autorităţile române despre producerea accidentului. Nu este însă clar dacă ambasadorul Ucrainei a aruncat din nou pisica pe „anumiţi politicieni“ care vor să creeze un sentiment „antiucrainean“, sau chiar a dat o explicaţie validă pentru profunda sa lipsă de respect faţă de autorităţile române. „Ceea ce mă deranjează este că această catastrofă – care, repet, are un caracter local – este folosită aici pentru a provoca populaţiei sentimente antiucrainene“, a declarat Malko, ieri. Pe de altă parte, în afară de chemarea ambasadorului la ordine, nici oficialii MAE nu au fost ieri capabili să precizeze exact reporterilor ATAC care au fost demersurile făcute de instituţie pentru a cunoaşte situaţia din Ucraina.

Ucrainenii au catadicsit după patru zile să răspundă
În urma insistenţelor Ministerului Mediului din România, Comitetul de Stat al Ucrainei pentru Managementul Apelor a binevoit, într-un final, să scrie oficialilor români câteva rânduri în care a explicat faptul că norul toxic nu afectează teritoriul României, iar consecinţele accidentului sunt în fază finală de lichidare. „Accidentul a avut un caracter local şi nu va avea niciun fel de impact transfrontalier, neafectând teritoriul României, întrucât zona poluată este situată de partea opusă a Carpaţilor, în partea de vest a bazinului hidrografic Bug (Bazinul Mării Baltice)“. Mai mult, potrivit aceluiaşi comitet de stat, „situaţia este controlată de Ministerul pentru Urgenţe din Ucraina, iar consecinţele accidentului se află în starea finală de lichidare“. La rându-i, ministrul Mediului, Attila Korodi, a anun- ţat, ieri, că „pericolul unei poluări în Româ nia din cauza norului toxic din Ucraina s-a stins. Din cauza caracterului metalic al oxizilor de fosfor, norul nu s-a deplasat pe o întindere foarte mare. Mai mult, analizele realizate în cursul nopţii de marţi au confirmat faptul că nici apele, nici aerul nu sunt poluate“. Mai mult, membrii Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, au concluzionat ieri că, „în următoarele 48 de ore norul toxic va rămâne†în zona graniţelor Ucrainei cu Polonia şi Slovacia“. Cu toate acestea, autorităţile locale din Maramureş au intrat în alertă. La sediul Prefecturii din Baia Mare au fost convocaţi membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş, pentru analizarea gradului de risc după accidentul ecologic din Ucraina. Subprefectul judeţului Maramureş, Gheorghe Achim, a declarat, ieri, că, din informaţiile pe care le deţine, nu există încă motive pentru declararea stării de alertă. Pe de altă parte, ministrul Mediului a opinat că modul în care a acţionat Ucraina „nu este normal pentru o ţară europeană, ar fi trebuit să ne informeze din timp. Voi notifica acest comportament la Convenţia Espoo“. România nu este singura ţară pe care Ucraina nu s-a deranjat să o anunţe după producerea accidentului. „Ministrul Mediului din Polonia m-a informat că nici în această ţară nu au fost semnalate probleme. Prin urmare, nu se va mai reuni Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, însă vor continua monitoriză rile, dar nu atât de des“, a menţionat Korodi.

Polonia, Federaţia Rusă, Ungaria şi Slovacia, ignorate de Ucraina
Consulul României în Ucraina, Romeo Săndulescu, a declarat, ieri, citat de Realitatea TV, că nici omologii săi din statele vecine Ucrainei nu au primit informări oficiale despre accidentul feroviar de la Lvov care a generat norul de fosfor galben. „În dimineaţa aceasta (n.n.- ieri) am luat legătura cu consulii generali. Colegii mei de la Lvov, cel al Poloniei şi al Federaţiei Ruse şi cei (…) ai Ungariei şi Slovaciei şi am înţeles, cum dealtfel ştiam, că nici ei nu au primit comunicări oficiale. Sunt surprinşi şi contrariaţi de această practică, aşa cum suntem şi noi“. Consulul României în Ucraina a adăugat că există trei ipoteze privind cauzele producerii accidentului. „Sunt câteva precizări într-o serie de comunicate. Se investighează trei posibilităţi ale cauzei avariei. Prima ar fi deraierea vagoanelor, a doua ar fi încălcarea regimului de securitate al transportului de mărfuri primejdioase, iar cea de-a treia, încălcarea măsurilor privind ermetizarea cisternelor speciale“, a spus Săndulescu, menţionând că a fost creată o comisie specială a procuraturii care să investigheze cazul. În ciuda declaraţiilor liniştitoare ale autorităţilor române, populaţia ţării noastre a intrat în panică după anunţarea producerii accidentului. Asta după ce accidentul a fost comparat cu cel din 1986, de la Cernobîl. La data producerii accidentului de la Cernobîl, autorităţile române au îndemnat, cu calm, populaţia ţării noastre să se îndrepte către policlinici şi spitale, pentru a-şi lua pastilele cu iod. La mai bine de o săptămână după producerea accidentului, când repercusiunile asupra României erau maxime. Poate oare vreo autoritate din România să calculeze pagubele aduse populaţiei la accidentul de la Cernobîl şi panica trăită la accidentul de la Lvov?

sursa: www.atac-online.ro