Attila KORODI, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a sustinut în aceasta dupa amiaza, la Hotel Athenee Palace Hilton o conferinta de presa ce a avut ca tema lucrarile celei de-a doua Conferinte a Partilor la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor.
Prezentam în continuare transcrierea declaratiei ministrului Mediului, dl. Attila KORODI:
“Doamnelor si Domnilor
Buna ziua / Bine ati venit
Zilele acestea România a gazduit lucrarile Conventiei Carpatice, eveniment la care au participat oficiali din 15 state parti, sau neparti la Conventie, precum si reprezentanti ai celor mai importante organizatii neguvernamentale sau guvernamentale internationale, deja implicate în implementarea prevederilor Conventiei. Tin sa va precizez ca obiectivul general al Conventei Carpatice este acela de a conserva si dezvolta Regiunea Carpatica, în vederea îmbunatatirii calitatii vietii populatiilor locale si a conservarii valorilor naturale si culturale.
Reuniunea, care tocmai s-a incheiat s-a desfasurat pe doua segmente: unul general, la nivel de experti din tarile participante si un segment la nivel înalt, dedicat ministrilor mediului, care s-a desfasurat in cursul zilei de astazi. Tematica dezbatuta atat in segmentul dedicat expertilor cat si in segmentul dedicat ministrilor s-a referit la : stadiul implementarii Conventiei Carpatice, aria in care fiecare dintre statele semnatare vor aplica Conventia, stabilirea tarii care va detine secretariatului permanant al Conventiei precum si semnarea de catre statele memebre a Protocolului privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor.
Permiteti-mi sa ma refer in continuare la acest Protocol care a trasat astazi cateva politici necesare pentru biodiversitatea Regiunii Carpatice. Conform acestui protocol, cele 7 parti semnatare (printre care si România) vor coopera in special in :
1. Controlul, eradicarea si prevenirea introducerii speciilor straine ecosistemului din Carpati
2. prevenirea introducerii în mediu a organismelor modificate genetic care ar putea ameninta de asemenea ecosistemele
3. elaborarea si promovarea unor inventare regionale ale speciilor ai habitatelor
4. elaborarea si promovarea unor programe si proiecte coordonate de cercetare stiintifica;
5. stabilirea de retele ecologice în Carpati si îmbunatatirea conservarii si managementul durabil al diversitatii biologice
6. integrarea obiectivelor de conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice si în alte politici sectoriale
Am sa va expun in continuare masurile specifice pe care protocolul le-a identificat: conform acestui document, statele membre se angajeaza sa adopte o Lista Rosie a habitatelor carpatice. Ce inseamna de fapt acesta Lista Rosie? Inseamna inventarierea tuturor habitatelor amenintate sau degradate din Regiunea Carpatica. Dupa ce acestea au fost identificate, urmeaza ca fiecare tara in parte sa ia masuri pentru refacerea si utilizarea durabila a acestor habitate. Lista Rosie a habitatelor, va fi completata de Lista Rosie a speciilor: si aceasta lista va include specii pe cale de disparitie si va conduce la eleborarea de politici nationale in vederea conservarii acestora!
O alta masura se refera la cooperarea statelor in stabilirea unei retele ecologice în Carpati, constând din arii protejate si alte arii semnificative pentru diversitatea biologica si a peisajelor din Carpati. Asta inseamna ca fiecare tara va lua masuri care sa permita dispersia si migratia populatiilor speciilor salbatice, îndeosebi a carnivorelor mari dar si schimburile genetice între aceste populatii.
Pentru asta este nevoie ca fiecare parte la Conventie sa gestioneze si sa extinda suprafata ariilor protejate de pe teritoriul sau national din Carpati, in directa colaborare cu statele semnatare ale Conventiei.
De asemenea Protocolul se refera la prevenire patrunderii in spatiul Carpatic si in reteaua Carpatica de Arii Protejate a unor specii de plante sau animale straine, care ameninta si distrug ecosistemele, habitatele sau speciile carpatine. In acest sens fiecare parte semnatara va urmari aplicarea de politici, care vizeaza prevenirea introducerii sau eliberarii in natura a acestor organisme invazive, si, la nevoie, controlul sau eradicarea unor astfel de specii.
Desigur ca pentru aplicarea unor politici eficiente comune este nevoie de informatie comuna! Astfel, tot in cadrul acestei conventii s-a decis ca statele membre sa coopereze pentru a dezvolta sisteme informatice referitoare la diversitatea biologica, si a peisajelor din carpati. Prin urmare, Astfel, fiecare dintre parti se va asigura ca rezultatele cercetarii stiintifice realizate la nivel national, sunt integrate intr-un sistem informatic la care toate cele 7 state pot avea acces.
Doamnelor si Domnilor,
Acestea sunt o parte din solutiile pe care le-am identificat la Bucuresti si care vor genera, desigur, politici adecvate pentru protejarea biodiversitatii din Carpati. Trebuie sa va precizez ca tot in cadrul segmentului de astazi România a propus ca secretariatul permanent al Conventiei sa fie gazduit de tara noastra, la Brasov. Motivele sunt simple:
1. România detine 40% din lantul Carpatic, iar aproape o treime din suprafata tarii este ocupata de Muntii Carpati
2. De asemenea, circa 2 milioane de romani traiesc in prezent in zona montana in aproximativ 745 de localitati…iar din acest punct de vedere, desigur ca toate deciziile care vor fi luate in privinta acestor zone nu se vor putea adopta fara consultarea lor
3. Prin urmare, ne asteptam ca la urmatoarea reuniune a partilor sa se adopte si o decizie in acest sens ( a stabilirii tarii care gazduieste secretariatul permanent al Conventiei)
In incheiere as vrea sa subliniez ca aceasta intalnire de la Bucuresti a reusit sa reuneasca pentru prima data toate cele 7 state semnatare, si sunt convins ca deciziile luate aici ne vor ajuta sa asiguram o dezvoltare durabila in Regiunea Carpatica.”
Reamintim ca, incepand de astazi 19.06.2008, România va detine presedintia Conventiei Carpatica pentru o perioada de 3 ani.
sursa: mediu.ro