Profesorul Mihai Vodă a făcut două expediţii în Kenya şi a confirmat fenomenul încălzirii globale .
O expediţie privată românească a demonstrat că din anul 2000 încoace, din cauza încălzirii globale, volumul şi suprafaţa gheţarilor de pe Muntele Kenya, aflat în zona ecuatorială a planetei, au scăzut la jumătate.
Profesorul Mihai Vodă, de la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, din Târgu Mureş, a revenit în Africa după şapte ani de la prima expediţie, iar măsurătorile sale au confirmat că, în următorul deceniu, gheţarii se vor topi complet, cu efecte devastatoare asupra întregii planete.
În colaborare cu Universitatea din Nairobi, Mihai Vodă participă la un proiect cu finanţare internaţională, care vizează efectele încălzirii globale asupra ecosistemelor din zona caldă şi temperată, la noi în ţară fiind vorba de Bazinul Târnavelor.
Peisaje dezolante, selenare
Profesorul Mihai Vodă, însoţit de studenţii în ani terminali ai Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureş, Szasz Levente şi Szekely Zoltan, a urcat, în perioada 27 noiembrie – 13 decembrie, pe Muntele Kenya sau Kinia, cum îi spun populaţiile masai şi kikui. Măsurătorile şi observaţiile lor au fost comparate cu cele făcute în 2000, într-o expediţie anterioară.
„Nu ne-am propus să atingem performanţe de altitudine, ci să monitorizăm gheţarii, pentru că aveam senzaţia, demonstrată la ora actuală, că li s-a schimbat dramatic configuraţia. Într-adevăr, prin topire, au dispărut formaţiuni glaciare semnificative, iar diferenţele nu sunt de centimetri, ci de zeci de metri. În partea inferioară şi pe versanţii laterali, estici şi sudici s-au topit complet. Era un peisaj dezolant, selenar, pe locurile unde, cu şapte ani în urmă, se aflau gheţurile“, a declarat Mihai Vodă.
Gheţarii au scăzut la jumătate
El a arătat că, dacă iniţial cu 7 ani în urmă gheţarii aveau volume de 35-40 de milioane de metri cubi, la ora actuală au scăzut la 15-20 milioane de metri cubi. „De pildă, gheţarul Lewis, cel mai mare dintre cei 11 gheţari ai Mount Kenya, de la 1,6 kilometri pătraţi a scăzut la 0,6 kilometri pătraţi, şi previzionez că, în 10 ani, va dispărea complet”, a spus profesorul universitar târgumureşean.
Acesta a explicat că Mount Kenya este un adevărat castel de ape pentru întreaga ţară, afectând întinse regiuni cu irigaţii şi nu în ultimul rând rezervaţiile. De acolo izvorăsc râurile Tana şi Ati, cele mai importante cursuri de apă din Kenya, însă în viitor pot apărea perioade de secetă prelungită din cauza scăderii debitelor. „Şi ceilalţi gheţari au ajuns la suprafeţe tot mai mici şi pur şi simplu arătându-le fotografii ghizilor şi cabanierilor de acolo, nu le-a venit să creadă, văzând gheţarii cu şapte ani în urmă.
Nu le mai arătaseră nimeni asemenea fotografii comparative, făcute de mine în 2000. Ei trăind acolo au observat bineînţeles schimbări, însă anvergura lor abia acum au conştientizat-o. Coincidenţa face ca ultimii şapte ani să fie cei mai călduroşi din istoria recentă a planetei”, a conchis Mihai Vodă.
Se va scrie o carte
„Rezultatele expediţiei din Kenya intenţionez să le public într-o carte şi, în colaborare cu o televiziune românească, să fructific imaginile filmate acolo, într-un documentar. Important e să demonstrăm că şi comunitatea ştiinţifică din România este interesată de problemele încălzirii globale ale planetei noastre“, este credinţa profesorului târgumureşean.
Acesta îşi propune, pe viitor, continuarea cercetărilor în Africa, în masivul Rwenzori, la graniţa dintre Uganda şi Republica Democratică Congo, acolo unde Mount Stanley şi Pick de Marguerite stau încă învăluite în ceţuri şi gheţuri perene şi aşteaptă să fie cercetate. La fel, Kilimanjaro şi, pe acelaşi grad latitudinal, în America de Sud şi mai departe în Masivul Carstens din Indonezia şi în Papua Noua Guinee, toate presupunând intrarea într-o reţea internaţională de cercetare şi monitorizare a fenomenului de încălzire globală.
Un conte din Transilvania a descoperit Muntele Kenya
Poate cea mai picantă descoperire a expediţionarilor români a fost revelaţia faptului că un transilvănean de-al nostru a fost primul european care a atins Muntele Kenya, respectiv contele Samuel Teleki, în 1887, care a şi fost înmormântat în comuna mureşeană Dumbrăvioara.
„Mă simt dator să acuz – de ce nu ni-l asumăm pe acest explorator? În toate ghidurile turistice internaţionale, mai puţin în România, apare acest detaliu. Există o placă pe Point Lenana, la altitudinea de 4.985 metri, pusă în 2003 de Ungaria. Îmi pare rău că au ajuns să o pună ei şi nu noi – au scris acolo că e un călător ungur, în loc să scrie că este transilvănean”, a spus Mihai Vodă.
Băştinaşii ştiu foarte bine că Samuel Teleki e primul european venit acolo, cu exact 120 de ani în urmă, există o vale şi un lac Teleki, ca şi o cabană, „Teleki lodge”. Populaţiile băştinaşe atribuie muntelui sediul divinităţii supreme, dar nu pătrund acolo.
Din fericire, în Mount Kenya, turiştii sunt puţini, având un impact negativ nesemnificativ. Lipsesc total marcajele pe traseele de acces, fiindcă băştinaşii nu încurajează turiştii să umble de capul lor, ci doar însoţiţi de ghid, hamali care să le care bagajele şi bucătari să le prepare de mâncare.
„Prin lipsa marcajelor, localnicii într-un fel se protejează de turismul barbar de acum, asigurând şi locuri de muncă. Senini, necunoscând noţiunea de stres, ei trăiesc la fel cum o făceau de milenii. Încălzirea globală o privesc cu detaşare şi, pur şi simplu, i se supun“, a conchis exploratorul român.
Proiect universitar internaţional
Expediţia a fost susţinută financiar de Universitatea „D. Cantemir” şi, în Kenya, personal, de ambasadorul Mihai Coman. „Pe de altă parte, am fost ajutaţi de profesorul David Mungai, climatolog, şeful Departamentului de geografie şi protecţia mediului al Universităţii din Nairobi, cu care vrem să punem pe picioare un proiect cu finanţare internaţională, care să vizeze efectele încălzirii globale asupra ecosistemelor din zona caldă şi temperată. La noi în ţară e vorba de Bazinul Târnavelor, unde precipitaţiile au scăzut, de la o medie anuală de 600 la 200 centimetri cubi“, a precizat Mihai Vodă, care a adăugat că şi-a susţinut teza de doctorat chiar pe acest subiect. Ulterior a trimis un articol în SUA, Asociaţiei Americane a Resurselor de Apă, după care preşedintele acesteia l-a invitat, pe 27 iulie 2007, să îşi susţină lucrarea – singurul european prezent la eveniment.