Astazi, Valeriu Ţarigradschi, directorul rezervatiei stiintifice "Padurea Domneasca", este iarasi la pestera de la Criva, zi de zi participand la "scrierea filelor de istorie". Este managerul proiectului "Pestera Emil Racovita", sustinut de Fondul Ecologic National, prin care si-a propus studierea posibilitatii de renovare a intrarii in pestera si efectuarea cercetarilor in stabilirea perimetrului sistemului carstic, amenajarea zonei de protectie si elaborarea de propuneri pentru organele de stat in scopul ocrotirii acestui sistem. De aceea l-am intrebat pe Valeriu Ţarigradschi care este situatia actuala la pestera "Emil Racovita". in cele ce urmeaza va prezentam raspunsul dlui.
Pestera "Emil Racovita", care se afla in vizorul tuturor ecologistilor din Moldova, isi asteapta exploratorii. Noi, echipa antrenata intr-un proiect sustinut de Fondul Ecologic National, de trei saptamani activam in perimetrul pesterii. Sarcina noastra principala este sa asiguram accesul in galeriile subterane.
La moment grota (intrarea in pestera) a fost modificata prin constructia unui burlan vertical cu o inaltime de peste 25 metri. Accesul este destul de greu si din motivul ca la temelia burlanului se afla multa apa. Despre originea acestei ape inca nimic nu se stie, dar din punct de vedere hidrogeologic sau teoretic acolo ea n-ar fi trebui sa existe. in plus, in etajele superioare se simte o insuficienta de oxigen sau, altfel vorbind, o suprasaturare de oxid de carbon. Originea acestuia este, de asemenea, enigmatica, pentru ca, in mod normal, n-ar fi trebuit sa fie. Sa luam exemplu fantanilor, pentru ca burlanul in prezent reprezinta o fantana de 20-25 metri: toate au oxigen pana la suprafata apei. Cu atat mai mult cu cat in expeditia organizata de Miscarea Ecologista din Moldova s-a coborat pana la apa, la 1 mai a.c., si ne-am aflat acolo timp de 3 ore fara sa fie atestata lipsa de oxigen… Actualmente, se fac lucrari de curatare a burlanului si, in timpul cel mai apropiat, va fi pompata apa. De fapt, va fi descoperita intrarea in pestera.
[img]"%%dir[1]%%21.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="center" width="450" height="338" /[/img]
Grupul expeditional MEM in arealul Pesterii ?Emil Racovita?. De la dreapta la stanga: deputatul Andrei Conisescu, ecologistii Gavril Galca, Valeriu Ţarigradschi, Ioana Bobana
Concomitent, se fac tratative cu Institutul de speologie "Emil Racovita" din Bucuresti, Romania. Recent a avut loc o intrevedere cu cercetatorii institutului, la care am participat si s-a convenit ca dupa deschiderea intrarii burlanului, impreuna cu specialistii din Romania, vom lucra asupra unui proiect tehnic de reconstructie a intrarii. Or, pestera "Emil Racovita", fiind un complex carstic grandios, ar fi trebuit sa aiba o comunicare normala cu exteriorul si sa existe o cale de circulatie atat a florei, cat si a faunei. Acesta este primul si cel mai important subiect tratat. Dupa descoperirea burlanului, impreuna cu specialistii din Romania, vom efectua cercetari speologice pentru elucidarea proceselor de importanta majora care au loc in pestera. La fel, am stabilit ca vom implica speologii din Ucraina, pentru ca impreuna R. Moldova, Ucraina, Romania, sa colaboram la acest complex carstic de importanta mondiala. in septembrie, Institutul de speologie "Emil Racovita", va organiza cursuri pentru 5-6 tinerii din R. Moldova, care vor participa la cartarea subterana.
in linii generale opinia stiintifica, a speologilor, este favorabila studierii pesterii "Emil Racovita". Suntem bucurosi ca avem sustinerea Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, ca suntem ajutati informational si mediatic de revista "Natura". Sper ca in timpul apropiat pestera "Emil Racovita", dupa anumite negocieri cu conducerea "Knauf", sa fie amenajata, studiata si valorificata in scopuri turistice, dar mai ales pentru investigatii stiintifice, caci pestera reprezinta un gigantic laborator biospeologic.
Valeriu ŢARIGRADSCHI