Aproape 100 de tone de titei s-au scurs in retelele de canalizare ale municipiului Constanta, dintr-o instalatie artizanala montata pe conductele Conpet. Deversarea a fost sesizata de jandarmii care patrulau in zona liceului 8 din cartierul CET, in noaptea de 10 spre 11 noiembrie a.c. Un veritabil rau de combustibil a invadat sistemul de canalizare, punand in pericol siguranta zonei. Conducta Conpet din care a avut loc scurgerea accidentala are o capacitate de 14 toli, aceasta dimensiune permitand un debit de 300 de tone de titei pe ora la o presiune de 45 de atmosfere, potrivit unui responsabil Conpet. In conditiile in care prin conducta au fost pompate cateva mii de tone de hidrocarburi in noaptea de 10 spre 11 noiembrie, perspectiva unei poluari gigantice prinde contur. Mai mult, in contact cu atmosfera calda si umeda a canalizarii, produsul petrolier se volatilizeaza, astfel incat se creeaza pericolul unei explozii subterane.

[b]Explozii subterane evitate[/b]
Pe de alta parte, gazele rezultate au iesit la suprafata, in intreprinderile industriale, in subsolurile blocurilor sau prin gurile de canalizare de pe strazile din zona. Amploarea incidentului a determinat factorii responsabili sa actioneze potrivit codului de urgenta, pentru a preintampina un dezastru care ar fi putut capata proportii. In acest sens, Garda de Mediu Constanta a monitorizat atent evolutia in zona si a intervenit pentru indepartarea pericolului iminent. Potrivit comisarului-sef Constanta Buzea, incidentul este unul din cele mai grave care au avut loc in ultimii ani la Constanta. Datorita cantitatii imense de hidrocarburi deversate accidental in sistemul de canalizare, costurile reabilitarii ecologice ar putea fi foarte mari, apreciaza oficialul garzii de mediu. Deversari accidentale de produse petroliere au mai avut loc la Constanta in anii trecuti, insa nu intr-o cantitate atat de mare. Impactul asupra mediului si sanatatii umane nu a fost inca evaluat, astfel incat factorii de raspundere nu se pot pronunta deocamdata asupra acestui subiect. Exista insa opinii neoficiale cu privire la posibila patrundere a hidrocarburilor in panza freatica, in zone insuficient reabilitate ale retelei de canalizare. O asemenea eventualitate ar putea afecta si sanatatea umana sau cel putin planurile comerciale ale regiei locale de apa. Regia a renuntat recent la o parte din statiile de captare a apei din Canalul Dunare – Marea Neagra, preferand sa exploateze puturile de apa subterana, care au calitatea unei ape minerale plate. Problema cea mai arzatoare pe care o dezgroapa acest accident este insa cea a activitatii politiei si jandarmilor pe linia combaterii furturilor de produse petroliere din conducte.

[b]Incident similar si anul trecut[/b]
In data de 20 aprilie 2003, la aceeasi canalizare din zona CET a avut loc o poluare accidentala cu motorina. La acea data, produsul petrolier a tasnit in jet dintr-o instalatie artizanala mascata in canalizare, inundand trotuarul si o portiune din bulevardul Aurel Vlaicu. Inspectoratul Judetean de Politie a declansat o ancheta in cauza, insa nici dupa un an si jumatate nu au fost descoperiti hotii de combustibili. Din datele rezultate in urma investigatiilor reporterilor ZIUA de Constanta, a rezultat ca in zona parcau, aproape zilnic, camioane si masini de tonaj, care sub pretextul unor reparatii uzuale, isi faceau plinul cu motorina. Conducta Conpet era gaurita in trei locuri, iar hotii montasera trei instalatii artizanale cu robinet, canea si furtun de plastic. "Lucrarea" nu era insa opera unor "profesionisti" in domeniu, din moment ce, la o variatie de presiune pe conducta, instalatiile au cedat de la imbinare, astfel ca motorina s-a revarsat pe caldaram. Potrivit locuitorilor din cartierul CET, prezenta masinilor de tonaj in vecinatatea gurii de canal era o obisnuinta mai veche, datand de ani de zile. In toata aceasta perioada, prin zona s-au perindat sute de picioare de jandarmi, politisti si gardieni publici. Nimeni nu a observat nimic. De la incidentul in cauza, aceleasi organe de ordine au scapat de sub control zona si nici nu au bagat de seama ca "meseriasii" au gaurit de data aceasta conducta de titei. Politia s-a spalat pe mani, ca de fiecare data, desi, daca actiunea de combatere a furturilor din conducte ar fi fost coordonata cu interes si responsabilitate, poluarea accidentala a canalizarii, din noaptea de 10 spre 11 noiembrie, nu ar mai fi avut loc. Cat despre interesul citat, acesta este pus solid sub semnul intrebarii de un alt mega-furt ascuns opiniei publice de catre conducerea IPJ.

[b]Rezervor de 48 de tone sub un pod[/b]
In urma cu o luna, IPJ Constanta a fost sesizat de un denuntator ca dintr-o hala aflata in zona podului de tramvai din cartierul constantean Km. 4-5 ieseau cu regularitate cisterne cu produse petroliere. Concomitent, noul director al Oil Terminal a semnalat politiei ca intre doua rezervoare ale societatii legate intre ele de o conducta, pe o distanta de cativa kilometri, se inregistreaza diferente intre iesirile si intrarile de combustibili. Pe fondul celor doua sesizari, politistii constanteni au descins la fata locului, unde au descoperit peste 10 instalatii artizanale. Sapte din acestea duceau in hala firmei Romcast, unde se gasea un rezervor metalic de 48 de tone, plasat intr-un bazin din beton. De la marea descoperire, IPJ Constanta nu a reusit sa descalceasca itele afacerii, deoarece hala in cauza era inchiriata si subinchiriata intre 3 societati. Surse din IPJ au declarat sub rezerva anonimatului pentru reporterii ZIUA ca firma catre care duceau toate suspiciunile este detinuta de un cetatean decedat si de catre un altul care figureaza in evidentele Politiei de Frontiera ca ar fi parasit Romania pentru o calatorie de 3 luni in Canada. In plus, marfa era plasata la alte firme care rulau sumele de bani prin 20 de conturi bancare, cu diversi titulari. O luna de zile nu a fost suficienta pentru politistii constanteni pentru a gasi vinovatii. Mai mult, IPJ a ascuns opiniei publice captura, desi in multe alte cazuri de furt din conducte, in special cele din zona localitatilor Basarabi si Poarta Alba, a declansat un spectacol mediatic de pomina. Mai mult, chiar prefectul judetului Constanta, Gheorghe Martin, a confirmat printr-un comunicat de presa remis publicitatii la inceputul acestei saptamani, ca furturile de combustibili au fost puse sub control total. Comunicatul citat mentioneaza, la deruta, ca in zona podului de tramvai de la km.4-5 a fost descoperita o singura instalatie artizanala nefunctionala. IPJ Constanta a precizat, ieri, intr-un comunicat referitor la acest subiect dezvaluit de reporterii ZIUA de Constanta, ca nu a facut publica actiunea sa, deoarece se afla in faza secreta a cercetarilor.

Adrian CARLESCU

Doru COPOT

ZIUA de Constanta

Russia and Norway, the world?s number two and three oil exporters respectively behind Saudi Arabia, are both looking north for new finds. By some US estimates, the Arctic could hold a quarter of the world’s undiscovered petroleum reserves.

"I am convinced that there will be a closer cooperation between the two countries in the energy sector," Russian Foreign Minister Sergei Lavrov said during talks with Nordic foreign ministers meeting in Harstad in the Arctic Circle.

He said the drive would not be derailed by ? dispute last month over a Russian trawler, accused by Norway of illegally fishing in the Arctic, and a long-running controversy over setting a maritime boundary between the two countries.

Cooperation could include both production of oil and gas and specialised equipment for work in the Barents Sea region, where costs are high because of factors including freezing cold, winter darkness and the risk of icebergs, he said.

Norwegian energy groups Statoil and Norsk Hydro are on a shortlist of five foreign companies, along with Chevron, ConocoPhillips and Total, to help Russia’s Gazprom develop the vast Shtokman natural gas field in the Arctic.

Norwegian Foreign Minister Jonas Gahr Stoere also said he wished for closer ties on oil and gas. But he said Norway hoped for common international standards for oil and gas exploitation in the Arctic to protect the fragile environment.

COMMON RULES

"It helps very little if we adopt very different rules and say we are taking care of the environment unless there really is a comprehensive approach," he said.

The nations at the talks — Russia, Sweden, Finland, Norway, Denmark and Iceland — separately agreed measures ranging from relaxing some visa requirements to promoting trade and protecting the environment.

A report by 250 scientists last year said the region was warming faster than the rest of the globe, apparently because of a build-up of heat-trapping gases from burning fossil fuels, and that the Arctic Ocean could be free of ice in summer by 2100.

"We have not done enough given the magnitude of the challenge," Finnish Foreign Minister Errki Tuomioja said.

Temperatures in Harstad, a port of 15,000 people, were a relatively balmy 7 Celsius (44.6 Fahrenheit) on Thursday. Snows have failed to fall as normal across large parts of the region in recent years, disrupting winter pastures for reindeer and birds’ migration patterns.

Nordic nations and Russia have been holding ministerial talks most years since 1993 to promote regional cooperation cut off by the East-West divide during the Cold War.

Before the 1917 Bolshevik revolution in Russia, six European nations had consulates in the village of Hammerfest on the Arctic tip of Norway to help promote trade with Russia in timber, minerals and fish.

Conform programului de lucru participantii la manifestare au abordat problemele situatiei tinerilor cercetatori din Republica Moldova; oportunitatile de mobilitate ale tinerilor cercetatori; sursele informative pentru tinerii cercetatori, dupa care conferinta si-a continuat lucrarile in sectii. Un moment remarcabil al acestei intruniri il constituie lansarea Asociatiei Tinerilor Cercetatori din Moldova ?PRO-Stiinta?, care doreste sa formeze un mediu potrivit pentru promovarea si afirmarea celor care au ales stiinta ca domeniu de activitate. Obiectivele concrete pe care si le propune organizatia tin de crearea conditiilor favorabile pentru un dialog eficient intre tinerii cercetatori; sensibilizarea opiniei comunitatii stiintifice asupra problemelor din domeniul pregatirii cadrelor stiintifice; popularizarea stiintei, in special, in rindurile tineretului si altele.

Membri ai Asociatiei Tinerilor Cercetatori ?PRO-Stiinta? pot deveni cercetatori stiintifici si doctoranzi cu virsta de pina la 35 de ani.

Din cadrul programului va face parte Formatia ?Morozov & Bulotchniki?; prezentari si demonstratii ale ciclistilor, rollerilor si skatebordistilor; vizionarea unui amplu material video cu participarea sportivilor de extreeme profesionist.

Aceasta actiune se desfasoara cu scopul promovarii unui mod sanatos de viata, propagarea sporturilor extremale, mobilizarea si atragerea tinerilor la actiuni sportive si ecologice. Desigur e necesara crearea conditiilor pentru dezvoltarea si sustinerea tinerilor din aceste domenii.

The requirement will lead t? a 20-fold increase in biofuels use, which currently stands at about 0.25 percent of all road fuel sales, and the announcement received a largely positive response from the farming and renewable energy sectors.

"I’m very positive (about the announcement). It is unusually unambigous and that is a great step forward," said Andrew Owens, chief executive officer of UK biofuels supplier Greenergy.

The measure, known as the Renewable Transport Fuels Obligation, should save around one million tonnes of carbon dioxide emissions in 2010, the equivalent of taking a million cars off the road, Darling said in a statement.

"I think it (five percent) is realistic. We’re delighted," said Malcolm Shepherd, managing director of biofuels company Green Spirit Fuels Plc.

Biofuels use in the UK has been growing during the past few months, with supermarket giant Tesco Plc among those expanding sales at its forecourts.

"This is a big step forward in the UK’s effort to combat climate change," Clare Wenner, head of biofuels at the Renewable Power Association, said.

The RPA, however, expressed disappointment at the five percent requirement, which is a volume target and is the equivalent of 3.5 percent on energy content.

The European Union biofuels directive released in 2003 calls for a target of 5.75 percent on the basis of energy content.

DISAPPOINTMENT

"It is disappointing that the government has gone only as far as five percent. Still, we are confident the figure will increase over time so that motorists can do more to save carbon in the future," Wenner said.

Oil companies that sell more than the five percent obligation will be able to sell credits to other companies.

Greenergy’s Owens said that was an important feature of the measure as it would be impossible to ensure all areas reached the five percent level.

The UK government also proposed a scheme requiring companies to supply details on the level of carbon savings achieved.

Owens said that requirement might be challenging for some palm oil suppliers but it was not clear how much generally it would benefit domestic producers at the expense of imported supplies as producers such as Brazil could produce bioethanol often with huge carbon savings.

The UK relies heavily on Brazilian bioethanol to meet its current use of biofuels.

British crops such as wheat, sugar beet and rapeseed could be used to supply biofuels.

"We have been pushing government for a while now to introduce a meaningful target for biofuel use and we are delighted they have now done so," National Farmers Union Scotland vice-president Bob Howat said in a statement.

"Whilst a five per cent target sits just below the EU- recommended level, this is still an extremely significant move," he added.

anunta concursul

REFLECTAREA PROBLEMATICII DREPTURILOR OMULUI IN MASS-MEDIA.

Scopul concursului este incurajarea participarii jurnalistilor in promovarea drepturilor omului in mass-media nationala si locala. Acest concurs include patru sectiuni – ciclu de publicatii in presa; ciclu de emisiuni televizate; ciclu de emisiuni radio; ciclu de materiale informationale publicate in presa, difuzate de posturile TV si radio – unde participantii sunt incurajati si depuna materialele publicate in presa nationala si locala, in agentiile de presa, materialele difuzate pe posturile TV sau la radio pe parcursul anului 2004. Materialele prezentate vor fi examinate de un juriu, membrii caruia sunt specialisti in domeniul jurnalismului si in domeniul drepturilor omului, in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

1 Profesionalismul si modul de abordare a problemei
2 Profunzimea analizei si originalitatea expunerii
3 Exactitatea faptelor si veridicitatea surselor
4 Numarul de materiale publicate de participanti pe parcursul anului

Materialele (articole in presa – cel putin 3, materiale informative – cel putin 10, emisiuni TV sau radio – cel putin 2) , precum si Curriculum Vitae ale autorilor urmeaza a fi prezentate pana la 15 noiembrie 2004, la adresa: Proiectul ?Sustinere in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova, str. Sfatul Tarii, 16, of. 2, MD-2012 Chisinau.

Concursul prevede decernarea urmatoarelor premii pentru fiecare categorie: locul I – $100, locul II – $75, locul III – $50, premii de incurajare – $25.CEREMONIA DE DECERNARE A PREMIILOR VA AVEA LOC LA 10 DECEMBRIE 2004, ZIUA INTERNATIONALA A DREPTURILOR OMULUI.

Ploile din aceasta perioada au facut prima victima – Antonie Valceanu, de 56 de ani, din comuna Lelesti, sat Frateni, judetul Gorj, se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Potrivit Mediafax, lipsa lui Anton Valceanu a fost remarcata marti seara de Elena Carlig, o femeie cu care barbatul isi impartea viata de cativa ani si care a inceput sa il caute pe acesta peste tot prin sat. Cativa oameni care adunau, ieri, lemne aduse de Susita in aval au observat, la un moment dat, ca in apa se afla corpul unui barbat. Acestia au anuntat imediat autoritatile si, ulterior, rudele lui Anton Valceanu, care au ajutat la identificarea cadavrului. Trupul neinsufletit al barbatului a fost dus la morga pentru efectuarea necropsiei. Satenii sustin ca Valceanu a cazut in apele Susitei de pe o punte si, din cauza debitului mare al raului, nu a mai putut sa ajunga la mal pentru a se salva.

[b]Apele au acoperit sudul tarii[/b]
De altfel, precipitatiile din ultimele zile au provocat inundatii care au afectat mai multe judete din sudul tarii, pompierii si Protectia civila intervenind in sprijinul locuitorilor, dupa ce apele au intrat in case si au acoperit mai multe drumuri si terenuri agricole. In Gorj, revarsarea raului Bistrita a dus la inundarea a 136 de gospodarii, 4 podete, aproximativ 300 ha de teren agricol si de lunca, precum si un drum care traverseaza orasul Tismana si comunele Pestisani, Balesti, Bumbesti-Pitic.

In judetul Arges, 3 case, 16 anexe gospodaresti, aproape 8 km de drumuri comunale din localitatile Albestii de Arges, Musetesti, Cepari si Ciofrangeni au fost afectate de revarsarea raului Topolog. Raurile Bratia si Doamnei au produs stricaciuni in comuna Berevoiesti, unde au fost afectate 3 poduri si podete, 0,5 km de drumuri, retele electrice, la care se adauga alte 4 poduri si podete in comuna Corbi. In comuna Albestii de Arges, echipe formate din pompieri si angajati ai Protectiei Civile au intervenit pentru scoaterea apei din gospodariile inundate.

In Hunedoara, 22 de case si 19 blocuri, o scoala, doua constructii hidrotehnice, 178 de anexe gospodaresti, precum si mai multe drumuri nationale, judetene si comunale din orasele Uricani, Vulcan si Lupeni au fost afectate de revarsarea raului Jiu si a afluentilor lui. In Uricani si Vulcan, autoritatile au intervenit pentru asigurarea circulatiei pe DN 66 si pentru a scoate apa din gospodarii.

In judetul Valcea, drumul judetean Slatioara-Cerna a fost afectat de revarsarea raului Cerna, iar sase gospodarii au fost izolate. Ca urmare a cresterii debitelor pe paraul Olanesti, in zona localitatii Olanesti sat, pe paraul Cheia, in zona localitatii Valea Cheii, si pe paraul Debradet, in zona localitatii Pausesti-Maglas, au fost afectate 0,03 km de drum judetean, un pod, o constructie hidrotehnica si au fost activate eroziuni de mal care pot pune in pericol unele gospodarii si obiective sociale.

In Olt, Directia Judeteana a Apelor a dispus luarea unor masuri hidrotehnice in zona raului Lotru, iar in localitatea Brezoi, jandarmii au intervenit pentru a scoate din rau copacii cazuti. Patru localitati din zonele Targu Jiu si Slatina, afectate de ploile si rafelele de vant de la inceputul saptamanii, erau ieri, in continuare, fara electricitate.

[b]Drumuri acoperite de pietre[/b]
Circulatia rutiera pe doua drumuri nationale din judetele Buzau si Valcea a fost blocata ieri, in urma caderilor de pietre, pe alte artere circulandu-se cu dificultate dupa ce terasamentul s-a lasat, in urma infiltratiilor si ploilor din ultimele doua zile. Astfel, DN 10 a fost blocat, intre Brasov si Buzau, la Gura Siriului (judetul Buzau), pe o distanta de 800 de metri, infiltratiile ducand la prabusirea peste sosea a unor blocuri masive din piatra cazute de pe munte. Pentru ca bolovanii au pana la 20 de tone greutate, indepartarea lor este o operatiune extrem de dificila. Specialistii de la Drumuri Nationale si cei ai Protectiei Civile nu exclud solutia dinamitarii acestora. Circulatia dinspre Buzau spre Brasov se poate face pe o ruta ocolitoare, prin Cislau-Valenii de Munte-Cheia-Sacele-Brasov. Dinspre Brasov catre Buzau, soferii pot ocoli prin Teliu-Sacele-Cheia-Valenii de Munte-Buzau. Probleme cu circulatia rutiera au fost semnalate si in localitatea buzoiana Catina, unde urmare a ploii o bucata din drumul judetean s-a colmatat. Soseaua dintre Calimanesti si Caciulata (DN 7) era si ea blocata din cauza caderilor de pietre, circulatia fiind deviata pe centura orasului Calimanesti. De asemenea, o parte din terasament s-a surpat, pe DN12A, in apropiere de Targu Ocna.

[b]17 judete avertizate [/b]
MMGA avertizeaza ca, in perioada urmatoare, debitele raurilor vor continua sa creasca din cauza ploilor, in aceasta situatie fiind mai ales raurile Jiu, Olt, Arges si Ialomita, afluentii lor si anumite portiuni ale Dunarii. Comisia Centrala de Aparare Impotriva Inundatiilor a transmis avertizari hidrologice Guvernului, Ministerului Administratiei Publice si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, Protectiei Civile, precum si unui numar de 17 prefec-turi. (C.P., L.M.)

Prime Minister Tony Blair has sought to champion tackling climate change, particularly under Britain’s presidency this year of the Group of Eight economic powers.

At a July summit, G8 nations agreed on measures to tackle global warming but set no targets, mainly due to resistance from the United States which rejects the Kyoto Protocol on curbing greenhouse gas emissions.

Scientists predict global warming will put millions of lives at risk through rising sea levels, floods and droughts.

"It is difficult to criticise other countries, such as the United States, who will not meet their (Kyoto) targets if we are unable to meet our commitments," said Lord May, president of the Royal Society, the British national academy of science.

He said the government risked missing its Kyoto commitment to cut greenhouse gas emissions by 12.5 percent from 1990 levels by 2012.

"Emissions have risen for the last two years and if this trend persists, the UK will miss its Kyoto target," said May.

He pointed out that emissions in the United States had actually declined in the last two years, although they were still 20 percent above 1990 levels.

May told the House of Lords there was a "disconnect" between the two central themes of Britain’s G8 presidency.

"On the one hand are solemn and sincere promises to increase aid and support development to Africa: on the other hand, there is a lack of agreement on measures to curb greenhouse gas emissions which means increasing amounts of aid will be spent on tackling the consequences," he said.

May’s attack comes before a meeting later this month of 150 countries in Montreal to discuss taking the Kyoto Protocol beyond 2012 when the first phase ends.

He said Britain needed more regulations to encourage the private sector to invest more in renewable energy sources.

[b]O oaza ecologica pe harta Timisoarei[/b]
Cartierul ecologic va fi ridicat, incepind de anul viitor, in colaborare cu autoritatile italiene din Faenza. Casele vor fi construite din materiale naturale si vor fi alimentate cu energie de la panouri solare. Viitorii locatari nu vor fi deranjati de claxoane sau gaze de esapament, pentru ca masinile vor fi parcate de jur imprejurul zonei.

[img]"%%dir[1]%%polution.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="200" height="174" /[/img] Primul cartier ecologic din tara va fi construit la Timisoara in zona ?Ovidiu Balea?. Ideea le-a venit edililor timisoreni dupa o vizita la Faenza, in Italia, unde s-a deplasat primarul Gheorghe Ciuhandu, viceprimarul Adrian Orza si alti specialisti din cadrul Directiei de Urbanism a Primariei. Acestia au discutat cu autoritatile locale din orasul italian infratit despre continuarea parteneriatului existent. Intre altele, este vorba si de realizarea unui proiect de urbanism ecologic, prin construirea de locuinte din materiale traditionale si alimentate din surse de energie alternativa, nepoluanta, dupa cum ne-a declarat viceprimarul Orza. Reprezentantii municipalitatii sustin ca noul cartier va fi o premiera europeana, in care inclusiv dispunerea locuintelor este o inovatie, acestea fiind aranjate dupa un plan circular. Intreg ansamblul va fi construit exclusiv din lemn si piatra, iar energia va fi captata de panouri solare, a precizat primarul Ciuhandu.

Carmen Falnita, de la Departamentul de Urbanism, ne-a mai dezvaluit ca micro-cartierul va avea o suprafata de aproximativ 10 hectare si va fi dotat cu primele parcari la standard european. Acestea vor fi amenajate astfel incit sa nu impiedice aerisirea solului si libera circulatie a apei. ?Va fi o zona aerisita, cu locuinte intinse pe orizontala, de maxim doua etaje, cu multe spatii verzi. Apa va fi reciclata, iar pentru captarea energiei vor fi montate panouri solare. Practic, vom avea un cartier fara circulatie auto, cu mare deschidere pietonala. Masinile vor fi parcate de jur imprejur. Pentru amenajarea locuintelor se vor folosi numai materiale naturale, precum lemn, caramida sau ceramica?, spune Carmen Falnita. Reprezentantul Direct iei de Urbanism afirma ca proiectul cartierului ecologic trebuie demarat anul viitor si se va incheia probabil inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

[i]Georgeta Petrovici[/i]

In the 1980’s, the Fish & Wildlife Service began relocating any otters found south of Point Conception, on the southern California coast, to San Nicolas Island. The goal of the program was to establish a population of several hundred otters at San Nicolas Island that would be protected from oil spills, fishing boats and other hazards.

The inherent flaw in this plan is obvious, however: wild animals do not understand the concept of boundaries, nor do they necessarily stay where they’re put. Today, with only a few dozen otters at San Nicolas Island, the Fish & Wildlife Service admits that its relocation project was a failure and is looking at other options for helping the otters recover. One alternative the
agency is considering would continue to protect the otters that remain at San Nicolas Island while allowing the rest of the 2,500 otters off California’s coast to return to the full range of their natural habitat, including south of Point Conception.

The Fish & Wildlife Service is currently accepting comments on its various options for new otter recovery plans.

== What to do ==
Send a message urging the Fish & Wildlife Service to adopt a new recovery plan that would allow sea otters to return to the full range of their natural habitat along California’s coast.

== Contact information ==
You can send a comment to the Fish & Wildlife Service directly from NRDC’s Earth Action Center at [url=http://www.nrdc.org/action/]http://www.nrdc.org/action/[/url] Or use the contact information and sample letter below to send your own message.

== Sample letter ==

Subject: Sea otter translocation – Adopt Option 3C

Dear Field Supervisor Noda,

Sea otters are an important part of California’s coastal environment. They help maintain healthy kelp forests and they enhance the state’s economy by attracting visitors who come to see the otters playing in the wild. The Fish & Wildlife Service should therefore encourage the recovery of the California sea otter by adopting Option 3C, which would allow otters to return to and expand into their historic southern California range.

The Fis? & Wildlife Service’s program to relocate otters to San Nicolas Island was costly, difficult for the otters and ultimately unsuccessful. Continuing to prohibit sea otters from expanding into their natural range threatens their future existence. In the last few years, otter populations have leveled off as more otters have died from diseases and other causes.

I care about California’s otters and I want to see them recover fully. I urge you to choose Option 3C and let the otters recover along the entire California coast.

Sincerely,