concursul se va desfasura cu sprijinul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale precum si aportul financiar al Fondului Ecologic National fiind publicat in paginile revistei Noi incepand cu nr.10 din octombrie 2004.
Pentru cei mai inginiosi participanti sunt rezervate premii banesti si seturi de carti ecologice. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale va acorda scolilor cu cel mai mare numar de participari Cartea Rosie a Republicii Moldova.
OBIECTIVE GENERALE:
Obiectivul principal al Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor este de a asigura atat asistenta tehnica cat si financiara autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea deseurilor in Regiunea Centru (regiunea 7) a Romaniei, in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva.
OBIECTIVE SPECIFICE:
– Sprijinirea Guvernului Romaniei in implementarea unei politici multi-anuale integrate de promovare a activitatilor de gestionare a deseurilor la nivel local, pentru perioada 2004-2006;
– Imbunatatirea capacitatii autoritatilor locale publice de a contribui la protectia mediului;
– Elaborarea si implementarea proiectelor locale in sectorul gestionarii deseurilor, proiecte ce vor ajuta la asigurarea reabilitarii si protectiei mediului in zonele in care vor fi implementate;
– Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;
– Imbunatatirea colectarii si transportului deseurilor in zone in care nu a existat un sistem public de salubrizare.
– Imbunatatirea metodelor eficiente si simple de tratare a deseurilor cu un raport cost-beneficiu satisfacator.
ACTIVITATI ELIGIBILE:
a) Constructia de statii de pre-tratare bio-mecanica a deseurilor menajere
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– lucrari de constructie;
– investitii privind achizitionarea unor echipamente de maruntire (tocatoare);
– investitii in instalatii de sortare;
– investitii in echipamente de aerare;
– investitii in mijloace de transport pentru transferul deseurilor.
b) Dezvoltarea/reabilitarea sistemelor de salubrizare din localitatile care nu dispun inca de un sistem de salubrizare, crearea unei infrastructuri de colectare, utilizarea unor spatii temporare de depozitare etc., inclusiv colectarea selectiva.
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati:
– instalarea unor sisteme de colectare separata (e.x. containere, utilaje de compactare) pentru gospodarii cu scopul de a indeplini cerintele directivelor privind gropile de gunoi, referitoare la reducerea deseurilor biodegradabile;
– investitii aferente sistemelor de colectare selectiva;
– achizitia de utilaje de compactare a deseurilor;
– achizitia mijloacelor de transport pentru transferul deseurilor la gropile de gunoi.
c) Constructia unor platforme de compostare
In cadrul acestor tipuri de proiecte, pot fi finantate urmatoarele activitati: lucrari de constructie:
– investitia in sisteme de compostare;
– achizitia unor mijloace de transport pentru transportarea compostului in zone de deversare a deseurilor.
CINE POATE SOLICITA FINANTARE:
Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– sa fie o organizatie non-profit;
– sa fie autoritati publice locale, care vor fi responsabile cu gestionarea deseurilor, implementarea Proiectului si cu contractarea lucrarilor si serviciilor; Solicitantii pot fi Consilii Locale (CL), Primarii, Consilii Judetene (CJ);
– sa aiba sediul intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) din cadrul Regiunii Centru (Regiunea 7), Romania;
– sa fie direct responsabili cu pregatirea si managementul proiectului si sa nu actioneze ca intermediar;
– sa fie o autoritate publica locala aferenta unei localitati cu maxim 50.000 locuitori, localitate care va deveni proprietarul legal al lucratorilor care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite; (se va acorda prioritate asociatiilor de localitati cu maxim 50.000 locuitori fiecare, in vederea promovarii proiectelor colective);
– sa fie o autoritate publica care nu a beneficiat de asistenta (Phare sau LIFE etc.) pentru proiecte similare pe parcursul ultimelor12 luni premergatoare cererii de finantare;
– sa fie proprietarul legal al terenului si/sau cladirii unde vor fi amplasate structurile proiectului;
– sa se asigure ca solicitarea actuala nu se suprapune cu alte surse financiare sau alte programe de sustinere; proiectele nu vor fi eligibile pentru finantare ISPA sau Phare-CBC;
– sa identifice fondurile aferente contributiei proprii, in suma de minimum 10% din bugetul proiectului, in numerar;
– sa certifice co-finantarea printr-o decizie a Consiliului Local sau a Consiliului Judetean;
– detina resurse financiare stabile si suficiente pentru a asigura operarea si mentinerea structurii finantate, precum si pentru a mentine continuitatea organizarii pe parcursul desfasurarii proiectului si, daca este necesar, sa participe la finantarea acestuia;
– aiba experienta si sa poata demonstra capacitatea lor de a gestiona activitati de amploarea proiectului pentru care este ceruta finantarea nerambursabila;
-Sa fi elaborat un studiu de fezabilitate, efectuat de catre o echipa specializata si autorizata in conformitate cu reglementarile romane in domeniu, studiu care trebuie sa fie aprobat de catre autoritatea locala relevanta (consiliu local//judetetan); acest studiu ar trebui sa contina obiectivul(vele) proiectului, amplasamentul, descrierea calificata, estimari de costuri, aranjamente cu privire la supervizare, precum si un program de implementare. Studiul de fezabilitate trebuie sa demonstreze durabilitatea financiara a proiectului dupa terminarea ajutorului financiar venit din partea UE. Studiile de fezabilitate nu trebuie sa aiba o vechime de elaborare mai mare de un an, inaintea termenului limita aferent depunerii proiectului;
-Sa prezinte toate acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de legislatia romana pentru lucrarile care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite in cadrul proiectului.
DURATA PROIECTULUI:
Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni, dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2006.
CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET:
Solicitantii pot actiona individual sau asociati intr-un consortiu cu alte organizatii partenere.
Partenerii solicitantilor participa in proiectarea si implementarea proiectului iar costurile implicate de acestia sunt eligibile in aceeasi masura ca cele propuse de Beneficiarul finantarii.
Astfel, partenerii trebuie sa satisfaca aceleasi criterii de eligibilitate ca si solicitantii (vezi sectiunea 2.1.1.).
Activitatile trebuie sa se desfasoare intr-unul din cele sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) aflate in Regiunea 7 Centru (Regiunea 7). Aceasta a fost identificata ca fiind regiunea tinta care indeplineste cerintele prevazute de Fisa Standard de Programare Phare 2003 pentru Coeziune Economica si Sociala.
Sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile, aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului (valoarea totala a fondurilor publice: Phare + co-finantarea de la Bugetul de Stat), sunt urmatoarele:
-Suma minima: EUR 300.000
-Suma maxima: EUR 1.000.000
In plus, finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala a costurilor eligibile ale proiectului.
Fiecare beneficiar al finantarii nerambursabile trebuie sa contribuie cu un aport propriu de cel putin 10%, in numerar, din bugetul proiectului. Cntributia in natura nu este considerata ca fiind cost eligibil.
TERMEN LIMITA:
Termenul limita pentru primirea cererilor este 31 ianuarie 2005 la orele16.00.
UNDE SE DEPUN CERERILE DE FINANTARE:
Cererile de finantare nerambursabila trebuie trimise in plic sigilat, prin posta recomandata, mesagerie expresa sau inmanate personal (contra unei confirmari de primire cu data si semnatura) la adresa indicata mai jos:
Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR)
Regiunea Centru
Str. Decebal nr. 12
2500, Alba Iulia
Cererile de finantare trimise prin orice alte mijloace (ex: fax sau e-mail) sau trimise la alte adrese vor fi respinse.
Plicul trebuie sa poarte numarul de referinta CFP 2/2004 al anuntului publicitar pentru Licitatia Deschisa, numele complet al solicitantului, adresa organizatiei, titlul proiectului si mentiunea in romana: "A nu se deschide inainte de sesiunea de evaluare? si in engleza: "Not to be opened before the opening session".
DOCUMENTELE NECESARE:
Cererile de finantare (formularul de cerere, bugetul, matricea cadru logic si documentele suplimentare, Studiul de Fezabilitate) trebuie sa fie depuse in original, plus 3 (trei) copii, marcate corespunzator.
DETALII DE CONTACT :
Eventualele intrebari pot fi trimise prin e-mail sau prin fax nu mai tarziu de 21 de zile inainte de data finala a primirii propunerilor, la adresa de mai jos, indicand in mod clar numarul de referinta al Licitatiei Deschise:
Adresa E-mail:
[email]licitatie-mediu@dr.mie.ro[/email]
Acestia vor primi un raspuns nu mai tarziu de 11 zile inaintea expirarii termenului limita de primire/depunere al proiectelor.
Intrebarile care ar putea fi relevante pentru alti solicitanti, impreuna cu raspunsurile, vor fi publicate pe Internet la adresa web [url=http://www.mie.ro]www.mie.ro[/url] si [url=http://www.infoeuropa.ro]www.infoeuropa.ro[/url]
Bremen-based AN has 1,300 wind power systems with a combined capacity of around 1,300 megawatts and employs some 200 people, Siemens said in a statement.
AN’s capacity represents around 8 percent of the total in Germany, the world’s biggest wind market by installed capacity.
The company is a close partner of Bonus Energy, the Danish wind-energy firm Siemens bought last year.
"With the acquisition of this company we want to further expand our market share in Germany," Siemens Power Generation unit head Andreas Nauen said in the statement.
The global wind power market is seen growing by around 17 percent annually on average in the coming years as governments increasingly rely on an expansion of wind energy to curb greenhouse gas emissions, which are blamed for global warning.
Siemens said it already had approval from German anti- trust authorities and could close the deal by the end of the year.
Discutiile se vor concentra si asupra pozitiilor oficiale ale partidelor cu privire la principalele probleme de mediului la nivel national precum: canalul Ucrainean Bastroe, autostrada Brasov – Bors, proiectul minier Rosia Montana, centrala nuclear electrica Cernavoda s.a. Evenimentul se bucura de prezenta reprezentantilor de mediu a zece partide. Aceasta dezbatere face parte din proiectul ?Cu cine votam pentru un mediu curat si dezvoltare durabila? al TERRA Mileniul III, finantat de Ambasada Statelor Unite. Contact: tel/fax: 021 312 68 70.
In cadrul forumului vor fi deasemenea prezentate: Conceptul Dezvoltarii Urbane Durabile a Republicii Moldova (+ conceptul "orase – poli de crestere"), lansate cateva editii de carte (Manual de Management si Guvernanta Urbana, Ghidul Oraselor din Moldova), prezentat portalul Web dedicat problemei oraselor si dezvoltarii urbane in Moldova, etc. Deasemenea, este preconizata semnarea declaratiilor de constituire a Asociatiei Oraselor din Moldova si Aliantei "Pentru Orase prospere" (membri: institutiii de cercetare, ONG, donatori, experti individuali) care activeaza in domeniul dezvoltarii urbane. In plus vor fi lansate oficial activitatile de elaborare a PUG Chisinau. Totodata, agenda este deschisa si pentru alte evenimente care ar prezenta interes.
Proiectul este deschisj in acest sens sa coopereze cu toti cei interesati. Va rugam, in cazul in care organizatia Dvstra ori Dvstra personal sunteti interesati sa participati ca parteneri in organizarea Forumului mentionat, sa ne contactati pentru a initia discutiile privind rolul si locul Dvstra in Comitetul organzatoric. Mentionam aici ca toate costurile financiare aferente forumului vor fi suportate de Proiectul PNUD "Moldova Fermecatoare".
In speranta unei colaborari,
If successful the experiment could lessen the threat of future outbreaks sparking widespread slaughter of flocks and even developing into a human pandemic.
Laurence Tiley, professor of molecular virology at Cambridge University, said in an interview it may be possible in about six years to replace the whole world chicken population of about 35 billion with flu-resistant birds.
That would be too late to impact the current outbreak of the deadly H5N1 strain which has so far led to the slaughter of millions of birds and killed more than 60 people in Asia.
But it may help prevent a future pandemic.
?There would be no point (doing the research) if it was just against this particular virus (H5N1). The strategies we’ve chosen should apply to all avian flu strains," he said.
The research team is led by Tiley and Helen Sang of the Roslin Institute near Edinburgh.
Tiley said the research had a good chance of success and could change attitudes towards genetic modifications.
"I wouldn’t be doing the research if I didn’t think it had a good chance of working," he said.
There has been strong opposition to the use of GMOs in food crops but the clear benefits in this case could help change public opinion, he added.
"The UK is really quite hostile towards GM. I think we could get people to reappraise what GM could offer them," he said, noting initial reaction to his work had been positive.
Tiley said he still, however, expected some opposition and regulatory approvals would be required, a hurdle that has proved difficult to clear for some gene-altered products in the European Union.
Delays could open the door for China, a country with much to gain from eradicating bird flu, to take the lead.
"If we don’t get a move on, I can guarantee that China will just do this. China is extremely pro-GM. They are probably working on it as we speak," Tiley added.
Potrivit acestei cifre prezentate de OMT, al carei sediu se afla in Spania, la Madrid, pana in august 2004 se inregistrau cu 58 milioane de turisti mai multi ca in 2003.
Este adevarat ca aceasta comparatie nu este tocmai cea mai potrivita, deoarece anul trecut turismul a scazut cu 1,2 la suta din cauza razboiului din Irak, a epidemiei de SRAG /Sindromul Respirator Acut Grav/ si a problemelor economiei mondiale.
Comparand insa rezultatul din acest an cu cel din 2002, se observa o crestere importanta, de noua la suta /41 milioane de turisti mai mult/.
Turismul a inregistrat rezultate pozitive in toate lunile anului, in primele patru luni cresterea fiind de 13 la suta, in mai de 23 la suta, in iunie de 12 la suta, in iulie de zece la suta, in august de sase la suta, in aceasta luna sosirile internationale atingand pentru prima data cifra de 90 milioane.
Potrivit OMT, dupa o perioada dominata de teama de a calatori, a revenit increderea si, desi mai exista o serie de amenintari, acestea nu mai au un impact atat de puternic asupra turismului, ca in ultimii trei ani.
Cresterea cea mai importanta inregistrata in primele opt luni a avut loc in Asia-Pacific /plus 37 la suta/, in timp ce America de Nord a inregistrat o crestere de 12 la suta, primul rezultat pozitiv din ultimii trei ani.
Statele Unite au inregistrat pana in iulie o crestere de 15 la suta in ceea ce priveste sosirile de turisti, in timp ce, de revenirea sa ca tara exportatoare de turisti a beneficiat Mexicul, unde cresterea a fost de 11 la suta.
In America Centrala si America de Sud numarul de sosiri turisti straini a crescut cu 19 la suta, respectiv, 15 la suta.
S-au evidentiat Guatemala, cu o crestere de 34 la suta; Panama – 20 la suta; Nicaragua -16 la suta; Argentina – 11 la suta; Uruguay -29 la suta; Chile -17 la suta si Paraguay – 15 la suta.
In ceea ce priveste Europa, sosirile de turisti straini au crescut cu sase la suta si destinatiile mediteraneene, precum Italia, Franta, Spania si Portugalia s-au mentinut la un nivel similar cu cel de anul trecut, desi consolidarea monedei europene a deviat turistii de la pietele traditionale inspre Caraibe, Mexic si Brazilia.
tarile central-europene si cele din est au inregistrat o crestere de 16 la suta, iar cele din nord de opt la suta, evidentiindu-se cresterea de 13 la suta din Marea Britanie.
tarile mediteraneene au inregistrat o crestere a turismului de patru la suta, in conditiile in care in Italia si Portugalia turismul a scazut cu 0,1 la suta, respectiv trei la suta, iar in Franta a crescut cu 0,1 la suta si in Spania cu doi la suta, ceea ce a fost in folosul unor tari precum Turcia, unde turismul a crescut cu 29 la suta, si Croatia, care, la fel ca Slovenia, a inregistrat o crestere de sase la suta.
De asemenea, au avut de castigat o serie de tari din nordul Africii si Orientul Mijlociu, precum Egipt /plus 49 la suta/, Maroc /plus 17 la suta/ si Tunisia /plus 19 la suta/.
Potrivit OMT, rezultatul pozitiv obtinut de turismul european a influentat revenirea traficului pe distante lungi, din SUA si Japonia.
In Asia, China a devenit o tara "exportatoare" de turisti mai puternica decat cea Japonia, cu 20,2 milioane de plecari in strainatate /plus 82 la suta pana in mai/, de turistii chinezi beneficiind pietele din Hong Kong si Macao, care au inregistrat pana in septembrie cresteri de 58 la suta, respectiv de 36 la suta.
In Coreea, numarul de turisti a crescut cu 28 la suta si incasarile din turism cu 21 la suta. In Japonia, atat sosirile cat si veniturile s-au majorat cu 24 la suta.
In Africa si Orientul Mijlociu a continuat sa creasca traficul interregional, tari precum Liban si Iordania inregistrand cresteri de 42 la suta si, respectiv, 18 la suta.
Experts said the 1755 quake, one of the most powerful in history, and the 2004 South Asian tsunami underscored the need to incorporate scientific advances in building earthquake- resistant cities.
"The earthquake can’t be avoided, but the tragedy can be," Portuguese President Jorge Sampaio told an international conference on the quake.
Salvano Briceno, director of the UN’s International Strategy for Disaster Reduction, said the devastation caused by the Asian tsunami, last month’s Pakistan earthquake and recent hurricanes that hit the United States could have been mitigated by better city planning and modern construction methods.
"Reducing disaster risk cannot only be a political and academic issue. It has to be part of our everyday concern," Briceno told the 200 engineers, scientists and historians at the conference.
Church bells began ringing across the Portuguese capital at 9:30 a.m. (0930 GMT), 250 years to the minute after the earthquake struck Lisbon. With an estimated magnitude of 8.75, the quake and its tsunami killed up to 70,000 people.
The Lisbon quake, which triggered a tsunami felt from Norway to North America, sent shockwaves through Enlightenment Europe and changed forever the way earthquakes were perceived and handled. It was the first quake for which a scientific explanation was sought.
The quake levelled churches filled with worshippers for All Saints Day, one of the major Catholic festivals, and devastated Morocco.
In one conference paper, Robert Muir-Wood, head of research at California’s Risk Management Solutions, estimated that if Lisbon’s earthquake took place today it would cause 100 billion euros ($120 billion) in economic damage.
As the bells tolled, Cardinal Jose Policarpo celebrated a memorial mass in Lisbon’s Carmo Convent, left roofless by the quake. The Christian life, he told about 200 worshippers, "is necessarily marked by suffering", Lusa news agency quoted him as saying.
, potrivit bilantului activitatii din ultimii patru ani a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului /MTCT/, prezentat, joi, in Guvern, de ministrul de resort Miron Mitrea.
Romania s-a situat in 2003 pe locul doi in Europa din punct de vedere al cresterii turismului, dupa cum arata raportul Organizatiei Mondiale a Turismului.
Romania are o promovare agresiva, fiind prezenta pe principalele canale TV din lume cu un spot de tara, sustinut de spoturi specifice, in contextul unei strategii globale a interesului turistic.
De asemenea, Au fost atrasi tour-operatori consacrati (TUI, Thomas Cook, ITS Reisen), s-a realizat site-ul oficial de promovare turistica, primul ghid turistic din seria "Guide Bleu Evasion", editura Hachette, s-au deschis trei noi birouri de promovare turistica la Beijing, Varsovia si Budapesta, a fost obtinut statutul de destinatie turistica aprobata (ADS) pentru Romania in China.
Programele turistice cu caracter social au atras in perioada 2001-2004 un numar foarte mare de romani – "Litoralul pentru toti", "1 Mai la mare", "O saptamana de refacere in statiunile balneare", ‘Vacanta la tara". Au fost lansate totodata o serie de programe: "Superschi in Carpati", "Croaziere pe Dunare", programul national "Salvamont" de asigurare a securitatii turistilor si salvare in munti, programul "Infoturism", "Romania – tara Vinurilor", programul "Steagul Albastru – "Blue Flag", programul de crestere a calitatii serviciilor turistice hoteliere "Sigla Q".
Pentru prima oara in Romania, au fost identificate si promovate ecoturismul si Delta Dunarii ca doua programe speciale pentru Romania. Intr-un timp foarte scurt, dupa o campanie de promovare de numai cateva luni, turismul in Delta Dunarii a inregistrat o crestere de 50 la suta.
Seismul din noaptea de miercuri spre joi a avut 6 grade pe scara Richter, s-a simtit in cinci tari, dar nu a provocat victime si nici pagube materiale semnificative
Seismul de miercuri noaptea a fost cel mai puternic de dupa 1990, cu o magnitudine de 6 grade pe scara Richter. El a fost inregistrat de aparatele de specialitate cu 22 de secunde inaintea producerii. Cutremurul s-a simtit pe aproape tot teritoriul Romaniei, precum si in alte patru tarin zona (Bulgaria, Turcia, Republica Moldova, Ucraina). Miscarea telurica a fost produsa in zona seismologica Vrancea de doua placi tectonice care au alunecat usor una sub alta. (Simona Popa)
Cutremurul ?de baza?: ora 23.34. Seism in Vrancea, magnitudinea de 6 grade, intensitatea epicentrului de 6-7 grade pe scara Mercali, adincime de 100 de kilometri. A fost simtit la Bucuresti cu intensitatea de 6 grade.
[b]Cauza: miscarea placilor tectonice [/b]
Dintre toate ipotezele, seismologii o accepta pe cea privind miscarea placilor tectonice din zona Vrancea, unde s-ar petrece ceea ce ei numesc ?o subductie?. ?Exista doua placi care vin in contact si una subduce, adica intra pe sub cealalta. Zona de contact dintre ele are o anumita rezistenta. Pe masura ce se acumuleaza tensiuni in aceasta roca, rezistenta este invinsa si atunci se produce seismul. Probabil ca initial au fost cap in cap, iar cea dinspre est a avut o cadere si a alunecat sub cealalta. Placa, avind o masa enorma, incepe sa vibreze, iar vibratia asta se transmite la distante foarte mari, pina la un punct unde se atenueaza?, afirma Aurelian Pintea, seful Laboratorului de seismologie din cadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pamintului (INCDFP).
Doua seisme induse. Cutremurul principal a provocat, in orele urmatoare, doua miscari seismice de mai mica intensitate (primul de 2,3 grade, iar cel de-al doilea de 3,2 grade), resimtite in zona Focsani-Rimnicu Sarat. Acestea sint, potrivit lui Aurelian Pintea, cutremure induse de cel inregistrat la ora 23.34, nu sint replici ale lui. Seismologul explica modul de producere a seismelor induse: ?Ele nu s-au produs in volumul de roca in care au fost acumulate tensiunile initiale, cum sint replicile, ci au fost la o distanta mult mai mare de zona focala propriu-zisa. Se numesc cutremure induse de miscarea sesimica, pentru ca se produc pe faliile unde s-a simtit cutremurul?.
Opt replici. Seismul de la miezul noptii a fost urmat de alte opt replici, care au plecat tot de la adincimea de 90-100 km la care s-a produs socul principal. ?Au avut o raza pe care noi inca nu am calculat-o, pentru ca n-am avut timp sa prelucram toate datele. Au fost de magnitudini 2,5-3 pe scara Richter si nu au fost simtite de populatie. Doar noi le-am inregistrat la institut?, a explicat Pintea.
[b]Zgiltiire TV in direct [/b]
La Pro TV miscarea tectonica a prins redactia stiri chiar in momentul in care se schimbau turele. ?Eu si Mihai Codreanu terminaseram de prezentat Stirile de la ora 23.00 si iesiseram din direct?, povesteste Amalia Enache. ?Cind a inceput cutremurul ne aflam in cabina de machiaj unde ne demachiam. M-am uitat la Mihai si i-am spus: ?Cutremur!?. El instinctiv a pus mina pe oglinda, sa nu cumva sa cada pe mine?.
La Antena 1, in noaptea cutremurului, Mihai Gadea era in direct la emisiunea ?Se intimpla in Romania?, alaturi de invitatii sai, Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice, si Adriean Videanu, vicepresedintele Partidului Democrat. ?Cind a inceput cutremurul, senzatia de anxietate a fost sporita de faptul ca reflectoarele au inceput sa se miste si sa se loveasca unul de celalalt?, spune Mihai Gadea. ?Invitatii s-au schimbat putin la fata… Cred ca una dintre cele mai ingrate situatii este sa te prinda un cutremur serios in direct, la televiziune. Am incercat sa glumesc putin, spunindu-le domnilor Tanasescu si Videanu ca, probabil, intrarea in campania electorala este factorul declansator al cutremurului?, a povestit Mihai Gadea. Garzile de corp ale celor doua personalitati prezente in platoul Antenei 1 au incercat sa intre in studio pentru a-i salva pe domnii Tanasescu si Videanu.
Realitatea Tv a difuzat de mai multe ori imaginile inregistrate la postul satelit, Alpha Tv la ora cutremurului. Cel care prezenta in acel moment revista presei a fost figura cea mai marcata de ceea ce se intimpla, astfel incit a inceput sa relateze in direct cutremurul. A vorbit despre Palatul Parlamentului care este zguduit de cutremur. Cind si-a dat seama de eroare s-a corectat, si a explicat ca din cauza emotiilor a spus Palatul Parlamentului in loc de Casa Presei.
Cei de la B1 Tv spun ca ?nu stim daca a avut sau nu legatura cu tema emisiunii ?Nasul?, insa cutremurul s-a produs in toiul unei discutii inversunate despre momentul adevarului in coruptie. Discutia din studio tocmai se incingea.
Radu Moraru: Dar Amariei, de exemplu, poate sa-si pastreze independenta, ca ei sint independenti intr-un fel, chiar daca dumneavoastra faceti…
Ionut Popescu: Este independent ca expert imobiliar!
Moraru: Adica rezista presiunii? Ca e o presiune acum…
Popescu: Cutremur!
Moraru: Da, cutremur!
Popescu: Deci prindem in direct si un cutremur!
Moraru: Ar trebui sa va spun sa va bagati sub masa
Popescu: Nu ne bagam sub masa, domnule Blanculescu, ramineti pe loc, nu va speriati.
Moraru: Putem sa vorbim cind e cutremur?
Popescu: Eu cred ca da, domnul Blanculescu este neinfricat, se lupta cu cei din piete, dar apoi cu cutremurul!?
Ionel Blanculescu: Putem sa vorbim, putem sa lasam la o parte aceste ca nu avem timp de asa ceva…
Moraru: Eu zic sa mai si glumim ca am scapat ieftin la cutremurul acesta. Doamne fereste! (Cosmin Tupa, Bogdan Iancu)
[b]Pamintul se "scutura" din ce in ce mai des [/b]
De-a lungul timpului, Romania a fost zguduita de mai multe cutremure puternice. Specialistii de la Institutul de Fizica Pamintului au date despre seisme incepind cu anul 1800. Cel mai mare cutremur din istoria Romaniei s-a produs in 1802, dar din acea perioada nu exista date exacte privind numarul victimelor. (S.G.)
[b]Cele mai mari cutremure din Romania [/b]
Anul Magnitudine Victime
1802 7,4 necunoscut
1940 (10 noiembrie) 7,4 aprox. 200
1977 (4 martie) 7,2 1.503
1986 (30 august) 7,0 aprox. 50
1990 (30 mai) 6,7 2
[b]Mai putem sta linistiti un an [/b]
Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National de Fizica Pamintului, sustine ca un cutremur catastrofal nu este posibil in Romania pina in aprilie 2006, dar ca nu exista certitudinea unui astfel de seism nici dupa aceasta data. Specialistii din cadrul institutului sustin ca prognoza facuta de Marmureanu se bazeaza pe studii stiintifice. ?Cutremurul din 2006 ar putea avea magnitidinea de peste 7 grade. Noi putem face astfel de prognoze pentru ca in cazul cutremurelor produse intr-o anumita zona exista scheme de repetabilitate. De exemplu, in zona Vrancea nu putem stabili cu exactitate repetabilitatea cutremurelor, dar intervalul la care se produc este cuprins intre 30 si 50 de ani?, spune Aurelian Pintea, sef al Laboratorului de Seismologie din cadrul Institutului de Fizica Pamintului.
Acesta a explicat ca ultimele mari miscari seismice din zona Vrancea s-au produs in anul 1940, respectiv 1977, deci cutremurele au avut loc la un interval de 37 de ani. Fata de anul 1977, seismul de miercuri noaptea s-a produs la un interval de 27 de ani.
[b]Placa transilvana si cea moldoveana [/b]
Specialistul Departamentului de Geologie din cadrul Universitatii ?Babes-Bolyai? din Cluj-Napoca, tectonicianul Ion Balintoni, preconizeaza ca, tinind cont de periodicitatea cutremurelor, in jurul anului 2010 ne putem astepta la un cutremur de circa 7 grade pe scara Richter. ?Au fost cutremure mari in 1940, in 1977, iar, daca in aceasta perioada de acumulare de energie nu au loc cutremure mai mici, ne putem astepta la cutremure de proportii, poate in jur de 7 grade pe scare Richter?, ne-a spus profesorul universitar. Potrivit specialistului, epicentrul din Vrancea este singurul loc din Europa unde exista o convergenta intre trei placi, cea transilvana, cea moesica (de sud) si cea moldoveana (est-europeana). Acestea vor continua sa fie active inca zece milioane de ani, pina cind fragmentul vertical rupt din placa est-europeana, si care transmite cutremurele, se va topi in mantaua Pamintului. (Simona Gheorghe, Madalina Prundea)
[b]Telefonia sufocata [/b]
Reteaua Connex a fost congestionata temporar, in special in Bucuresti, din cauza unui numar mare de apeluri simultane. Comparativ cu noaptea precedenta in noaptea de 27-28 octombrie 2004 traficul apelurilor a crescut cu 260% intre 23.00 si 1.00 si cu 180a in intervalul 23.00-7.00?, a informat directorul de relatii publice de la Mobifon, Alina Berechet.
In reteaua Orange au aparut congestii intre orele 23.00 si 3.00. Apelurile de voce au crescut cu 65% fata de ziua precedenta. Intervalul de virf a fost insa intre 23.00 si 1.00 cind s-a inregistrat o crestere de 175%?, a explicat Amalia Fodor, director de relatii publice la Orange.
Apelurile in reteaua Zapp s-au dublat la miezul noptii, dar in retea nu au fost probleme de congestie?, ne-a declarat Mihaela Lupu, sef corporate affairs la Zapp.
Inghesuiala mare a fost si la mesajele scurte (SMS) insa si Orange, si Connex spun ca nu au fost probleme si ca tot ce s-a trimis a ajuns la timp la destinatari. Compania Orange adauga ca, intre 23.45 si 1.00, traficul SMS a crescut cu 188%. (O. D. Popica)
[b]Nastase: cutremurul a fost ?util? [/b]
OPINIE. In viziunea premierului Adrian Nastase, cutremurul a fost ?util? pentru a verifica modul de functionare a institutiilor cu atributii in astfel de cazuri si a exercita ?o presiune suplimentara pentru viitor?, in sensul perfectionarii unui sistem de avertizare timpurie a seismelor. ?Nici un guvern nu poate interzice cutremurele?, a mai spus Nastase. (A.M.)
[b]Aglomeratie la ambulanta [/b]
Bucuresti. Medicii Serviciului de Ambulanta au primit un numar dublu de apeluri fata de cel normal, in primele 30 de minute dupa seism, a declarat dr. Ovidiu Cismaru, directorul serviciului. Cele mai multe apeluri au venit din partea batrinilor si a cardiacilor. Sute de bucuresteni au iesit in strada, speriati de eventualele replici. (A.M.)
[b]A murit de inima [/b]
Constanta. Un barbat bolnav de inima a murit in urma unui stop cardiac, speriat de cutremur. O femeie a avut o criza epileptica si a fost transportata la spital. O parte din tavanul unui salon al sectiei Obstetrica-Ginecologie din Spitalul Judetean de Urgenta s-a prabusit peste un pat, dar nu s-au inregistrat victime. (L.F.)
[b]Operatii aminate [/b]
Bacau. Interventiile chirurgicale de la Spitalul Judetean au fost aminate, ieri dimineata, deoarece tevile din interiorul cazanului principal de abur al unitatii s-au rupt. Utilajul era necesar pentru sterilizarea instrumentarului. In plus, in mai multe pavilioane s-au spart geamuri, iar peretii s-au crapat. Pagubele estimate sint de doua miliarde de lei. (N.B.)
[b]Bloc fisurat [/b]
Roman. Un bloc foarte vechi, insemnat de citiva ani cu ?bulina rosie?, s-a fisurat din cauza cutremurului. De altfel, mai multi localnici au chemat ambulanta deoarece li s-a facut rau de frica. (D.S.)
[b]25 de oameni pe drumuri [/b]
Birlad. Trei familii de rromi, cu 25 de membri, care locuiau intr-o cladire veche, au fost evacuate, dupa ce zidurile s-au surpat din cauza seismului. Sute de oameni au iesit pe strada in halate sau pijamale. (T.P.)
[b]Speriati de CET [/b]
Iasi. Cutremurul nu a produs pagube materiale, inregistrindu-se doar intreruperi de curent. Oamenii s-au speriat insa mai ales de zgomotul produs de CET, care a dat drumul la presiunea din cazane, imediat dupa seism. (G.U.)
[b]Prefectura afectata [/b]
Brasov. Singura cladire din judet afectata usor de cutremur a fost prefectura, imobil cu o vechime de peste 100 de ani. (S.P.)
[b]S-a zgiltiit si Oltenia [/b]
Mehedinti. Cutremurul produs miercuri noaptea a fost primul simtit in acest judet, din 1990 incoace. Cu toate astea, oamenii nu au intrat in panica si au stat in casele lor. (G.T.)
[b]Candelabru smuls din tavan [/b]
Sibiu. Singurul incident provocat de cutremur s-a petrecut intr-un club, unde un candelabru a cazut chiar in mijlocul ringului de dans. Din fericire nu se afla nimeni in acel moment in locul unde s-a prabusit instalatia asa ca incidentul nu s-a soldat cu victime. (D.P.)
[b]Sfaturile generalului Nemes, comandantul Protectiei Civile: Ce trebuie sa faceti la cutremur [/b]
Comandantul Protectiei Civile, generalul de brigada Liviu Viorel Nemes, ne sfatuieste sa nu alergam in timpul ?zgiltiielilor?. Altfel, spune el, exista riscul ca panica sa produca mai multe victime decit cutremurul insusi! Generalul exemplifica prin situatii din trecut, cind unele persoane s-au aruncat pe fereastra din cauza atacurilor de panica. Pentru a nu ajunge la asemenea gesturi-limita, comandantul Protectiei Civile ne spune ce trebuie sa facem cind se declanseaza un seism, in functie de locul in care ne surprinde acesta. (Georgeta Ghidovat)
In casa. ?Persoanele surprinse de cutremur intr-o casa veche trebuie sa se adaposteasca sub grinda, sub o masa solida, intrucit exista riscul ca tavanul sa se prabuseasca. Si beciurile sint adaposturi bune, daca acestea exista?.
La bloc. ?La fel, e bine sa ne refugiem sub grinzi, sub mesele solide, sub peretii de rezistenta. Sa nu alergam catre ferestre ori pe balcon in nici un caz! Si sa nu intram in panica pentru ca au fost cazuri in care unele persoane s-au aruncat pe fereastra. Este bine sa fim prevazatori. Sa fixam bine mobila, sa nu depozitam pe balcoane substante inflamabile ori periculoase si, mai ales, sa nu depozitam prea multe lucruri pe balcon. De asemenea, actele si valorile de familie trebuie asigurate pentru a fi la loc sigur in cazul unei evacuari. Nu trebuie sa iesim pe scara de evacuare, care se pot prabusi primele, ori sa folosim lifturile, pentru ca energia electrica se poate intrerupe in orice moment?, precizeaza generalul Nemes. ?Nu se poate spune care sint cele mai periculoase etaje, cele de jos sau cele superioare, pentru ca depinde foarte mult de felul cutremurului si de vechimea blocului respectiv. O masura foarte buna este oprirea urgenta a alimentarii cu gaze pentru a nu se produce scurgeri si eventuale explozii?.
Pe strada. ?Daca sintem surprinsi de cutremur in timp ce ne aflam pe strada, este bine sa ne departam cit mai mult de blocuri. Exista riscul sa cada ghivece cu flori, reclamele luminoase, obiecte de la balcoane ori antene de pe cladiri?.
In metrou. ?Cei surprinsi calatorind sub pamint trebuie sa asculte recomandarile personalului de la metrou. Mecanicul va opri trenul si, probabil, in functie de gradul de periculozitate, daca se va intrerupe alimentarea cu energie electrica, va evacua cetatenii catre refugiile special amenajate. Important este ca toata lumea sa isi pastreze calmul?.
La volan. ?Soferii trebuie sa opreasca masina daca au fost surprinsi in trafic de cutremur. Trebuie sa ia in calcul distanta fata de cladiri si de sistemele de iluminat. Reclamele de pe cladiri pot pica oricind. Este foarte important ca soferii sa faca loc Salvarilor, masinilor jandarmeriei, politiei, care se afla in misiuni de salvare?.
La scoala. ?Profesorii trebuie sa-i indrume pe elevi sa se adaposteasca sub banci. Panica ii poate face pe cei mici sa fuga din clase si se imbulzeasca pe scari, ceea ce este foarte periculos?.
Pe ape. ?In barca sau pe vapor nu este nici un fel de pericol. Se produc valuri, dar nimic mai mult. Deci, fara panica!?
[b]Zero victime, pagube nesemnificative [/b]
?In noaptea de miercuri spre joi, instiintarea am primit-o la ora 0.10. Imediat s-a constituit grupa operativa pentru a se depista victimele si pagubele produse in urma seismului. S-au facut deplasari in teren, la centralele nucleare, in porturi, in locurile aglomerate. In Bucuresti, fiecare sector a fost controlat si toate raportarile au fost trimise la centrul de criza. Nu s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti sau pagube materiale semnificative, doar caderi de tencuiala, aparitia unor fisuri, caderi de ornamente din zidarie, asta in Bucuresti, Iasi, Vrancea, Prahova, Buzau si Galati?, ne-a declarat seful Comandamentului Protectiei Civile, generalul de brigada Liviu Viorel Nemes.
[b]Ardelenii au noroc cu Muntii Carpati [/b]
Transilvania este pazita de cutremure de lantul Muntilor Carpati. De aceea, miscarile tectonice de ieri noapte au fost foarte slab simtite in aceasta parte a Romaniei. ?Carpatii, care sint o consecinta a intilnirii a trei placi tectonice, absorb undele seismice?, explica profesorul Ion Balintoni, tectonician in cadrul Departamentului de Geologie al Universitatii ?Babes-Bolyai? din Cluj-Napoca. El mai spune ca intensitatea unui cutremur de 5 grade pe scara Richter in Vrancea se resimte la nivelul de 1 grad in Transilvania. (Madalina Prundea)
[b]Primii vestitori: pasarile, ciinii, pestii si delfinii [/b]
Pasarile, ciinii si chiar delfinii au avut un comportament neobisnuit ieri noapte, cu putin inaintea cutremurului, ne-au declarat specialistii care au urmarit reactiile animalelor. ?Citiva din pestisorii de riu pe care ii avem la centrul seismobiologic au sarit afara din acvariu. De regula, ei stau la fundul apei, dar inainte de cutremur au iesit?, ne-a declarat Luminita Dantis, operator la Statia Seismologica ?Dr. Cornelius Radu?
Vrincioaia, situata chiar in epicentrul seismului.
Stefan Tataru, seful statiei, ne-a declarat ca si pasarile salbatice au fost agitate: ?Am aproape de mine o padurice de frasin. Inainte de cutremur, pe la ora 22.00, era o ciriiala atit de mare, incit am zis ca e un semn ca se schimba vremea. Dar s-a dovedit a fi cutremurul?.
Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al Complexului muzeal de stiinte ale naturii din Constanta, povesteste ca cei doi delfini, Marc si Adina, precum si leii de mare au inceput sa scoata sunete ciudate inainte de seism: ?Cind am intrat in Delfinariu, i-am vazut facind salturi mai inalte decit de obicei, parca incercau sa evadeze?. In zona, in ultima saptamina, a crescut numarul serpilor de apa. Reptilele au iesit pe uscat si au intrat pe aleile din Complexul muzeal. (Siliva Vrinceanu, Leila Florescu)
[b]Nebunia taxiurilor [/b]
Cutremurul a declansat o adevarata isterie, iar lumea a cerut atit de multe taxiuri, incit companiile nu au reusit, timp de aproximativ ora, sa onoreze toate solicitarile.
Directorul firmei Cobalcescu, Nicolae Trusca, spune ca au fost de cinci-sase ori mai multe solicitari decit in mod normal: ?A fost exact ca de sarbatori, nu mai faceam fata. Lumea care era pe strada cerea taxi sa ajunga acasa. Unii mergeau la rude ori prieteni apropiati. A fost o sperietura groaznica…?.
Sefii altor companii ne-au spus ca nu au fost prea grozave incasarile fiindca nebunia a durat doar o ora. In plus, multi taximetristi au dat fuga pina acasa sa-si vada familiile si abia dupa aceea s-au intors la lucru. ?Oamenii erau disperati, fiecare voia sa vada pe mama, pe tata…. In circa o ora am revenit la activitatea normala?, ne-a spus unul dintre directorii de la Taxi 2000, Dan Sora. (Gabriela Palade)
[b]Panica si la vecini [/b]
Cutremurul cu epicentrul in Vrancea a fost simtit si in alte patru tari: Bulgaria, Turcia, Republica Moldova si Ucraina.
Bulgaria. Cutremurul a fost puternic resimtit in orasele bulgare de pe malul Dunarii, in zona de frontiera cu Romania, a anuntat postul public de radio de la Sofia, citat de agentia France Presse. De asemenea, seismul a fost puternic resimtit la Varna (statiune la Marea Neagra) si intr-o mai mica masura la Sofia.
Turcia. Cutremurul a generat panica la Istanbul, unde zeci de oameni au iesit speriati in strada, la miezul noptii, transmite site-ul novinite.com, citind postul turc de televiziune NTV. Observatorul seismologic Kandili de la Istanbul a anuntat ca seismul a avut o magnitudine preliminara de 6,5 grade pe scara Richter.
Republica Moldova. La rasarit de Prut, intensitatea sesismului a fost de 5,8 grade pe scara Richter, transmite BASA-press, preluata de Mediafax. A fost unul dintre cele mai puternice cutremure inregistrate in aceasta tara in ultimii 14 ani. La Chisinau, durata seismului a fost de aproximativ 40 de secunde, a declarat Ion Ilies, directorul Centrului de Seismologie al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. Un adolescent din Chisinau a murit in urma unui atac de panica, deoarece cutremurul din Vrancea s-a simtit pina la Chisinau. Tinarul se afla in locuinta sa, intr-un bloc situat in plin centrul capitalei moldovene.
Ucraina. Seismul a fost resimtit in sudul si vestul tarii, zone invecinate cu Republica Moldova.
[b]Cele mai devastatoare seisme pe planeta [/b]
In ultima suta de ani s-au produs numeroase cutremure de proportii, in special in zonele cu risc seismic crescut, cum ar fi Asia sau Orientul Mijlociu, bilantul fiind de peste un milion de morti numai la cele mai teribile zece miscari telurice inregistrate pe glob. In mod paradoxal, cel mai puternic seism produs vreodata, care a avut loc in Chile, in 1960, si a avut o magnitudine de 9,5 pe scara Richter, s-a soldat doar cu 4-5.000 de victime, lovind o zona mai putin populata.
Tara Anul Magnitudine Victime
China 1976 7,5 255.000 (oficial)/ 655.000 (estimat)
China 1920 8,6 200.000
China 1927 7,9 200.000
Japonia 1923 7,9 143.000
Turkmenistan 1948 7,3 110.000
Italia 1908 7,2 70.000 – 100.000
China 1932 7,6 70,000
Peru 1970 7,9 66.000
Pakistan 1935 7,5 30.000 – 60.000
Iran 1990 7,7 50.000
[b]Crestere a catastrofelor in lume[/b]
Catastrofele naturale au facut anul trecut de trei ori mai multi morti decit in 2002, numarul acestora ridicindu-se la 76.806, se arata in raportul anual al Crucii Rosii. In aceasta analiza, Federatia Internationala a Crucii Rosii si a Semilunii Rosii au luat in calcul persoanele ucise de cutremure, seceta, inundatii, uragane si valuri de caldura. Circa 255 de milioane de oameni au fost afectati de diferite calamitati, iar suprapopularea si degradarea mediului au amplificat aceste fenomene, astfel incit tarile sarace sint de 11 ori mai expuse decit cele bogate. In acelasi timp, schimbarile climatice au avut ca efect o crestere cu 60% a catastrofelor de acest gen in ultimii 10 ani.
In cazul cutremurului de la Bam (Iran), care a facut 31.000 de morti in decembrie 2003, serviciile locale au putut salva 157 de persoane cu 10 ciini, in timp ce 34 de echipe internationale, cu echipamente sofisticate, care au sosit dupa doua zile, nu au putut gasi decit 22 de oameni. (S.N.)