Aprecierea a fost facuta de Eugen Cornea, la finele saptamanii, cu ocazia vizitei organizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Reprezentantul Alburnus Maior a precizat ca, potrivit proiectului prezentat de firma Gold Corporation, exploatarea aurifera de la Rosia Montana va avea o lungime de opt km si o inaltime de 400 de metri si va utiliza 20 tone dinamita pe zi si 40 de tone de cianura pe zi, urmand sa o detroneze, din punct de vedere al gradului de poluare, pe cea de la Rosia Poieni. Aceasta din urma exploatare de cupru, aflata la mai putin de doi km de Rosia Montana, are o adancime de trei km si o inaltime de 200 de metri reprezinta un factor permanent de poluare, indiferent daca este inchisa sau functionala fiind necesare ample investitii pentru modernizarea ei.

Proiectul corporatiei RMGC este de aproape patru ori mai mare decat exploatarea vecina, iazul de decantare pe care il va avea viitoarea exploatare se va intinde pe o suprafata de 800 hectare si va adaposti 250 de milioane tone deseuri, ceea ce va duce atat la poluarea masiva atat a solului cat si a aerului, sustin reprezentantii Alburnus Maior.

Eugen Cornea a atras totodata atentia asupra distrugerilor siturilor arheologice predacice, dacice si romane din zona si a caselor avand o arhitectura unica in Europa, subliniind de asemenea ca distrugerea celor cinci masive muntoase din zona ar urma sa modifice semnificativ caracteristicile zonei cu efecte imposibil de estimat.

In replica, reprezentantii RMGC au dat asigurari ca proiectul de la Rosia Montana va respecta toate caracteristicile unei exploatari aprobate de Uniunea Europeana, urmand sa investeasca peste 250 de milioane dolari, care vor fi folositi in despagubirea locuitorilor din zona (60 milioane dolari), mutarea acestora intr-o noua locatie, conservarea caselor cu valoare culturala deosebita si plantarea unei paduri, care va urma sa atenueze efectele exploatarii. RMGC a declarat, prin reprezentantul sau, Adrian Dascalu, ca actuala exploatare de la Rosia Montana, prin cei 140 de km patrati de galerii dezafectate, afecteaza grav mediul, investitiile ulterioare ale companiei urmand sa vizeze si remedierea acestei situatii prin excavarea unor galerii si acoperirea altora.

De asemenea, compania declara ca isi propune sa creeze peste o mie de locuri de munca in timpul amenajarii exploatarii si cateva sute pentru functionare acesteia, pe o perioada de 15 – 17 ani, incepand din 2005.Costurile totale ale investitiei au fost estimate de RMGC la 400 milioane dolari, urmand sa fie extrase anual 13 milioane tone minereu pe an, resursele estimate de companie, dupa efectuarea lucrarilor de explorare intre 1998 – 2000, fiind de 331 de tone aur si 1.600 de tone argint.

De la Rosia Montana va fi extras aur in valoare de aproximativ patru miliarde de dolari, statul roman urmand sa primeasca o redeventa anuala de 34 milioane dolari.

Rosia Montana a devenit zona industriala in 2002, locuitorii fiind astfel obligati sa lucreze in exploatarile de minerit nefiind permisa infiintarea de societati comerciale in orice domeniu.

Solutia de punere in practica a proiectului de investitie este contestata de numeroase familii din cele care vor trebui evacuate, dar li de reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane si ai Academiei Romane.De asemenea, autoritatile romane si ungare si – au exprimat preocuparea in legatura cu problemele de mediu pe care le poate ridica acest proiect. Premierii roman si ungar au decis, dupa intrevederea comuna avuta saptamana trecuta, crearea unei comisii bilaterale care sa studieze oportunitatea proiectului si posibilele alternativele pentru o dezvoltare durabila a zonei.

RMGC nu a prezentat inca documentatia tehnica necesara demararii procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, care sa fie conforma cadrului strict legal armonizat cu cel al Uniunii Europene.ROMPRES

Aprecierea a fost facuta de Eugen Cornea, la finele saptamanii, cu ocazia vizitei organizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Reprezentantul Alburnus Maior a precizat ca, potrivit proiectului prezentat de firma Gold Corporation, exploatarea aurifera de la Rosia Montana va avea o lungime de opt km si o inaltime de 400 de metri si va utiliza 20 tone dinamita pe zi si 40 de tone de cianura pe zi, urmand sa o detroneze, din punct de vedere al gradului de poluare, pe cea de la Rosia Poieni. Aceasta din urma exploatare de cupru, aflata la mai putin de doi km de Rosia Montana, are o adancime de trei km si o inaltime de 200 de metri reprezinta un factor permanent de poluare, indiferent daca este inchisa sau functionala fiind necesare ample investitii pentru modernizarea ei.

Proiectul corporatiei RMGC este de aproape patru ori mai mare decat exploatarea vecina, iazul de decantare pe care il va avea viitoarea exploatare se va intinde pe o suprafata de 800 hectare si va adaposti 250 de milioane tone deseuri, ceea ce va duce atat la poluarea masiva atat a solului cat si a aerului, sustin reprezentantii Alburnus Maior.

Eugen Cornea a atras totodata atentia asupra distrugerilor siturilor arheologice predacice, dacice si romane din zona si a caselor avand o arhitectura unica in Europa, subliniind de asemenea ca distrugerea celor cinci masive muntoase din zona ar urma sa modifice semnificativ caracteristicile zonei cu efecte imposibil de estimat.

In replica, reprezentantii RMGC au dat asigurari ca proiectul de la Rosia Montana va respecta toate caracteristicile unei exploatari aprobate de Uniunea Europeana, urmand sa investeasca peste 250 de milioane dolari, care vor fi folositi in despagubirea locuitorilor din zona (60 milioane dolari), mutarea acestora intr-o noua locatie, conservarea caselor cu valoare culturala deosebita si plantarea unei paduri, care va urma sa atenueze efectele exploatarii. RMGC a declarat, prin reprezentantul sau, Adrian Dascalu, ca actuala exploatare de la Rosia Montana, prin cei 140 de km patrati de galerii dezafectate, afecteaza grav mediul, investitiile ulterioare ale companiei urmand sa vizeze si remedierea acestei situatii prin excavarea unor galerii si acoperirea altora.

De asemenea, compania declara ca isi propune sa creeze peste o mie de locuri de munca in timpul amenajarii exploatarii si cateva sute pentru functionare acesteia, pe o perioada de 15 – 17 ani, incepand din 2005.Costurile totale ale investitiei au fost estimate de RMGC la 400 milioane dolari, urmand sa fie extrase anual 13 milioane tone minereu pe an, resursele estimate de companie, dupa efectuarea lucrarilor de explorare intre 1998 – 2000, fiind de 331 de tone aur si 1.600 de tone argint.

De la Rosia Montana va fi extras aur in valoare de aproximativ patru miliarde de dolari, statul roman urmand sa primeasca o redeventa anuala de 34 milioane dolari.

Rosia Montana a devenit zona industriala in 2002, locuitorii fiind astfel obligati sa lucreze in exploatarile de minerit nefiind permisa infiintarea de societati comerciale in orice domeniu.

Solutia de punere in practica a proiectului de investitie este contestata de numeroase familii din cele care vor trebui evacuate, dar li de reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane si ai Academiei Romane.De asemenea, autoritatile romane si ungare si – au exprimat preocuparea in legatura cu problemele de mediu pe care le poate ridica acest proiect. Premierii roman si ungar au decis, dupa intrevederea comuna avuta saptamana trecuta, crearea unei comisii bilaterale care sa studieze oportunitatea proiectului si posibilele alternativele pentru o dezvoltare durabila a zonei.

RMGC nu a prezentat inca documentatia tehnica necesara demararii procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, care sa fie conforma cadrului strict legal armonizat cu cel al Uniunii Europene.

Romania culled hundreds of birds and quarantined villages to try to halt the spread of bird flu after it was detected in poultry in its Danube delta.

Hungary’s ban comes after several other European Union countries, including Austria and Poland, implemented similar bans, MTI said.

Turkish and Romanian authorities culled thousands of birds and imposed quarantine zones on Sunday to try to stop the spread of avian disease.

Romania’s suspected outbreak was detected in poultry in the Danube delta on the Black Sea. The European Commission says the Romanian and Turkish cases are different but they have raised the spectre of the disease reaching European Union countries.

If the Romanian cases did turn out to be the deadly H5N1 virus, they would be the first evidence the strain has spread to Europe from Asia, where it has killed more than 60 people and millions of birds since 2003. Hungary’s health authorities have called for an emergency meeting for Monday to stop bird flu.

Pe baza Acordului intre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul Romaniei asupra colaborarii in domeniul protectiei mediului s-au derulat cu succes mai multe proiecte bilaterale. Aceasta colaborare se continua si cu acest seminar comun al celor doua ministere. Scopul seminarului este dezvoltarea si aplicarea strategiilor de succes pentru modernizarea tehnologica si organizatorica a extractiei de lignit si a productiei de curent electric pe baza de lignit in Romania. O atentie deosebita se acorda prevederilor Directivelor UE 1996/61/CE referitoare la prevenirea integrata a poluarii mediului si 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (LCP), inclusiv controlului emisiilor.

Evenimentul cuprinde atat prezentari ale expertilor ambelor tari, in cadrul unui seminar, cat si o vizita la Complexul Energetic Craiova, Centrala Isalnita. Discutiile seminarului se vor concentra asupra masurilor necesare de reabilitare tehnologica a instalatiilor in vederea respectarii prevederilor UE, avand ca perspectiva integrarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Concluziile seminarului vor sprijini si Proiectul de Twinning aflat in curs de desfasurare pentru aplicarea Directivelor Europene COV, LCP si Seveso II in Romania

Programul de conformare din autorizatia de mediu a societatii cuprindea 14 masuri din care s-au realizat, dupa privatizarea combinatului in 1998, 8 lucrari – trei integral si cinci partial.

Conform contractului de privatizare grupul grec Mytilineos care a preluat combinatul ar fi trebui sa investeasca suma de 15,4 milioane dolari in lucrari de protectie a mediului.

"Noi nu am putut sa facem aceste investitii de mediu in totalitate pentru ca sumele pe care ar fi trebuit sa le investim au fost realocate pentru acoperirea datoriilor societatii, mult mai mari decat cele inscrise in caietul de sarcini pentru privatizare si din acest motiv ne aflam in litigiu cu statul roman", a declarat directorul adjunct al SC Sometra SA, Dimitris Samaras.

Dupa expirarea autorizatiei de mediu, Agentia Regionala de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu a cerut in vederea reautorizarii elaborarea unui bilant de mediu de nivel doi si a unui studiu de risc in vederea luarii unei decizii privind autorizarea.

Solicitarea de reautorizare si programul de conformare vor fi inaintate la ARPM Sibiu dupa finalizarea negocierii capitolului de mediu (capitolul 22) pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si dupa primirea unui raspuns privind cererea pentru o perioada de tranzitie pana in 2012 inaintata de Sometra autoritatilor europene.

Cererea reprezentantilor Sometra SA a fost justificata de acestia in contextul scaderii accentuate a pretului zincului la bursa metalelor din Londra si de cresterea pretului cocsului metalurgic la aceeasi bursa acesta reprezentand materia prima principala.

Investitiile totale pentru conformare pe care Sometra le estimeaza pentru alinierea totala la standardele de mediu europene se cifreaza la aproximativ 20 milioane dolari. Se vor finaliza astfel toate programele prevazute in contractul de privatizare si va construi o fabrica de acid sulfuric, costul acesteia fiind de aproximativ 14 milioane dolari.

Masurile vor viza reducerea valorilor medii anuale de bioxid de sulf, a pulberilor in suspensie, a continutului de plumb si cadmiu, dar si pentru reducerea poluarii raului Tarnava Mare si a locuitorilor din Copsa Mica.

Intr-un raport al ARPM Sibiu se arata ca in ciuda unei ameliorari privind poluarea orasului si a raului Tarnava Mare, Copsa Mica ramane principala sursa de poluare din Sibiu si unul din cei mai mari poluatori din tara. Neaprobarea cereri de tranzitie depusa de Sometra si nerezolvarea pana in 2007 a unor probleme ce afecteaza viata locuitorilor si a mediului din Copsa Mica, ar putea avea efecte negative asupra efortului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

The European Space Agency’s (ESA) Cryosat satellite was launched from Russia’s Plesetsk Cosmodrome on board a converted nuclear missile but a stage of the rocket’s booster system failed to fire.

"The confirmation we have is that there has been a failure and that … the satellite with part of the launcher has fallen into the sea," ESA spokesman Franco Bonacina told Reuters.

The satellite was launched at about 1500 GMT on Saturday on board a Rokot launcher, which is a converted inter- continental ballistic missile.

Equipment on board Cryosat is designed to allow it to take precise measurements of the polar ice caps, which some scientists believe are thinning as a result of global warming and could lead to higher sea levels.

The satellite is reported to have cost $165 million and was to have stayed in orbit gathering data for 3 years.

Russia’s Space Troops, a division of the military that runs Plesetsk, confirmed Cryosat had crashed.

"We believe the satellite … fell where the second rocket stage is supposed to fall, that is in the Lincoln Sea, near the North Pole," Itar-Tass news agency quoted space troops official Oleg Gromov as saying.

POLAR ICE

Existing date suggests that polar ice is melting, but scientists are seeking more definitive information to help them predict changes to the climate and they hoped Cryosat could provide that.

The polar ice caps act as cold stores for massive volumes of water which, if released into the oceans, could leave low- lying cities like New Orleans or London permanently underwater, scientists say.

The crash may deal a blow to Russia’s lucrative commercial space launch industry, a spinoff from its nuclear weapons programme which is now responsible for putting a large proportion of the world’s satellites in orbit.

Russian space agency ?oskosmos ordered a halt into all launches using the Rokot vehicle until an investigation is carried out into what went wrong, Interfax news reported.

That may affect the Dec. 27 launch of the Compsat-2 communications satellite, due to go into orbit on board a Rokot launcher from Plesetsk, reports said.

But Russia’s state-owned Khrunichev plant that makes the rockets defended their performance.

"This is the the seventh launch using a converted Rokot and six of them have been successful," said Khrunichev general director Alexander Medvedev, Itar-Tass reported.

Russia’s space industry suffered another setback on Saturday when search crews were unable to find an experimental space parachute — also developed jointly with the ESA — that floated to earth in the remote Kamchatka region.

Asigurarea calitatii lucrarilor de impaduririlor, cu obiectiv final crearea de arborete de calitate superioara, implica folosirea unui material forestier de reproducere de calitate.

In acest sens, a fost aprobata, in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu, Ordonanta nr. 11/2004 a Guvernului, aprobata cu completari si modificari prin Legea 161/2004, armonizata cu cea europeana Directiva 1999/105 CEE.

Materialele forestiere de reproducere, constituite in loturi, vor fi etichetate si insotite de certificat de provenienta si de calitate (in cazul semintelor), transferul materialelor forestiere de reproducere, acolo unde este necesar, respectand regulile din Ordonanta mentionata.

Pericolul reprezentat de aceste iazuri de decantare este foarte mare, deoarece acestea contin metale grele, pe langa plumb, zinc cadmiu si cupru. Procedura presupune nivelarea iazului, peste care se aplica un strat izolator, furnizat de olandezi, peste care se pune pamant pentru ca terenul sa fie redat in folosinta agricola�, a afirmat Gavril Baican.

Din totalul celor 72 de iazuri de decantare, 25 sunt active, iar cinci au fost ecologizate. Ecologizarea tuturor iazurilor va costa in jur de 600 de miliaone de dolari, dupa estimarile secretarului de stat in Ministerul Economiei si Comertului (MEC).

�Atata timp cat cele 47 de iazuri de decantare sunt pe lista celor care trebuie ecologizate, ele reprezinta o problema, nu as spune ca sunt neaparat un pericol�, a declarat Gavril Baican.

Conform datelor statistice furnizate de MEC, 21.700 de hectare de terenuri agricole si silvice au fost ocupate pentru folosinte miniere. Cele 72 de iazuri de decantare insumeaza 216 milioane metri cubi.

In perioada 1990 – 2003, subventiile acordate de Ministerul Economiei si Comertului pentru sectorul minier au fost de 3,57 miliarde de dolari, transferurile de fonduri fiind de 271,5 milioane de doalri, iar alocatiile de capital de 1,61 miliarde dolari. La acestea se adauga o pierdere de exploatare de 1,37 miliarde dolari, costurile totale ajungand astfel la 6,84 miliarde dolari.

Bulgaria, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania, and Slovakia

The candidates must be citizens of or permanently reside in one of the countries concerned, must have obtained a Ph.D., and should hold a senior academic position.

The fellowships are intended for younger scholars and, although there is no specific age limit, preference will be given to those under 45 years of age. The duration of the research term is three months; applications must be submitted by December 15, 2005.

For further information, please visit [url=http://www.iwm.at,]www.iwm.at,[/url] ?Fellowships?.

Debitele se situau la valori cuprinse intre 40 si 80 la suta din normalele lunare, mai mari (in jurul si peste normalele lunare) pe Viseu, Aries, Muresul inferior, Bistrita, Prut si Jijia.

Imn urmatoarele 24 de ore, debitele vor fi in crestere din cauza precipitatiilor prognozate si propagarii pe raurile din sudul si estul tarii si tot din cauza propagarii pe cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor mari din vestul tarii si, in general, stationare pe celelalte rauri.

Debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) a fost in scadere (3.300 mc/s), situandu-se sub media lunara multianuala (3.800 mc/s). Pe sectorul romanesc, aval Portile de Fier, debitele au fost in scadere.

In urmatorul interval, debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere. Pe sectorul romanesc, aval Portile de Fier, debitele vor fi in scadere.