Diagnoza mediului de afaceri si perspective de dezvoltare in Judetul Timis

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE
CATEDRA DE SOCIOLOGIE
S.C. PSIHO PROFIL S.R.L.
AGENTIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO ? SOCIALA TIMIS

INVITATIE

Diagnoza mediului de afaceri
si perspective de dezvoltare in Judetul Timis

Stimata doamna / Stimate domn

Avem deosebita placere sa va invitam in data de 29 iulie 2004, ora 11.00, la sala Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara, unde S.C. Psiho Profil S.R.L. alaturi de partenerii sai, Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Catedra de Sociologie, precum si Agentia de Dezvoltare Economico ? Sociala Timis (ADETIM) organizeaza lansarea rezultatelor preliminare din cadrul proiectului ?Diagnoza mediului de afaceri si perspective de dezvoltare in judetul Timis?.

Evenimentul va debuta cu prezentarea rezultatelor obtinute in urma cercetarii de teren efectuata asupra firmelor din judetul Timis, pe urmatoarele domenii: juridic, economic, financiar-contabil, organizational, resurse umane, protectie a muncii si a investitiilor, relatiile cu partenerii de afaceri, probleme in dezvoltarea afacerilor (interne si externe), activitati de transport, raporturile cu administratia publica locala, strategii si perspective de dezvoltare economica.

Aceasta diagnoza este prima cercetare de acest gen efectuata asupra mediului de afaceri din judetul Timis, studiul sociologic fiind realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul firmelor (eroare de esantionare – 5%), fapt ce a determinat investigarea unui numar de aproximativ 300 de societati comerciale din judetul nostru, oferind date concrete pe o paleta foarte larga de aspecte si permit?nd elaborarea de strategii de dezvoltare si luarea unor decizii ulterioare eficiente, bazate pe date reale privind situatia firmelor din judetul Timis.

Av?nd in vedere implicarea institutiei pe care o conduceti, in problematica legata de mediul de afaceri din judetul Timis, consideram, importanta prezenta dumneavoastra la acest eveniment.

China’s growth sums just don’t add up for the planet

Nevertheless, by the middle of this century, the U.S. economy will slip into second place if China’s burgeoning growth continues. And even before China takes the lead economically, it will replace the U.S. as the world’s leading producer of carbon dioxide gas, the primary cause of global climate change.

With more than a billion Chinese eager to acquire the trappings of a Western lifestyle — such as more meat, cars, air conditioners refrigerators and the like — nations worldwide are already repositioning themselves to feed China’s growing appetite for natural resources and finished goods.

Economists see this demand in rosy terms, but there is a downside. Our planet is simply unable to sustain billions more humans consuming at the same rate as today’s Americans and Japanese.

Globally, our oceans are already overfished, farmland is being lost to urban sprawl, overgrazed grasslands are turning to deserts and groundwater supplies are drying up. In short, we are nearing (and some say we have surpassed) the limits of Earth’s capacity to support human civilization.

Now that the Chinese are rightfully demanding seats at this banquet of apparent plenty — just when the planet is on the verge of maximum yield — how can Earth provide America-like lifestyles for China’s billion-plus inhabitants?

And what about India’s billion more?

Today, per capita GNP in the U.S. and Japan sits at about $38,000 annually, while China’s per capita GNP is a mere $1,000. Nevertheless, China — which is home to more than 20 percent of the world’s people — is intent on closing this gap.

China’s economy is surging at a rate of over 9 percent annually. If growth continues at about 8 percent a year, its economy could double every nine years. As a result, by 2031, income per person for China’s projected population of 1.45 billion would reach $38,000, according to Lester Brown, head of the Earth Policy Institute in Washington D.C.

If the Chinese reach this income level in 2031, and choose to consume grain at the same annual rate as Americans on this income level do today, then grain consumption per person in China would climb from 291 kg today to the 935 kg needed to sustain a U.S.-style diet rich in meat, milk and eggs. Put another way, in 2031, China would consume 1,352 million tons of grain — far above the 382 million tons used in 2004.

In a March 9 policy paper titled "Learning from China: Why the Western Economic Model Will no? Work for the World," Brown explains in a sobering sentence that bears re-reading — "this is equal to two-thirds of the entire 2004 world grain harvest of just over 2 billion tons."

Assuming the Chinese follow the voracious lead of their American brethren, where will this grain come from, and what will everyone else eat?

And it’s not just about grain. What about other foods, energy sources and countless other consumables?

According to Brown, writing in another paper released in February, China is already becoming the world’s leading consumer of resources. "Among the five basic food, energy and industrial commodities — grain and meat, oil and coal, and steel — consumption in China has already eclipsed that of the U.S. in all but oil," he says.

In that paper, titled "China Replacing the United States as World’s Leading Consumer" ( [url=http://www.earth-policy.org),]www.earth-policy.org),[/url] Brown also reports that, in 2004, China consumed 382 million tons of grain, compared with the U.S. consumption of 278 million tons; Chinese ate 63 million tons of meat, compared to the 37 million tons eaten in America; and, China’s use of nitrates, phosphates and potash for fertilizer was more than twice the 19.2 million tons that were used in the U.S.

In 2003, China also used more than twice as much steel as the U.S. (258 million tons vs. 104 million tons), and its annual consumption of coal was 25 percent more than in the U.S. (800 million tons versus 574 million tons). Only in oil does the U.S. still hold the lead, with consumption triple that of China’s — 20.4 million barrels per day to 6.5 million barrels a day in 2004, according to Brown.

But China’s consumption is soaring.

"While oil use in the U.S. expanded by only 15 percent from 1994 to 2004, use in China more than doubled," says Brown. "Having recently eclipsed Japan as an oil consumer, China is now second only to the U.S."

Of course, burning more coal and oil adds to the already serious problem of rising carbon dioxide emissions. In 2002, the Chinese only emitted 2.7 metric tons per capita, a fraction of the 9.4 metric tons released per capita by the Japanese, or of the 20.1 metric tons per capita released by Americans.

But human activities worldwide now emit more than 23 billion tons of carbon dioxide annually, and China’s blazing economy depends on coal and oil.

None of this is China’s fault. "The point of this exercise of projections is not to blame China for consuming so much," Brown stresses. "But rather to learn what happens when a large segment of humanity moves quickly up the global economic ladder. What we learn is that the economic model that evolved in the West — the fossil fuel-based, auto-centered, throwaway economy — will not work for China, simply because there are not enough resources."

Nor will it work for the 3 to 4 billion others in the developing world who still want a piece of American pie — even as it is being reduced to crumbs.

Stephen Hesse welcomes readers’ comments and questions at [email]stevehesse@hotmail.com[/email]

The Japan Times: June 23, 2005

Jose Manuel BARROSO – Presedinte al Comisiei Europene

– Voturi exprimate: 711;
– Voturi invalidate: 3;
– Voturi anulate: 44;
– Voturi valide: 664;
– Voturi pentru: 413;
– Voturi impotriva: 251.

Presedintele Parlamentului European l-a declarat validat pe domnul Barroso drept Presedinte al Comisiei Europene.

Luind cuvintul imediat dupa aprobarea numirii sale, domnul Jose Barroso a declarat ca s-a simtit mindru ca este portughez si ca natiunea sa va fi mindra ca un cetatean portughez a devenit Presedintele Comisiei. El se simte "incintat, onorat si mindru" sa poata servi Uniunea Europeana. Dl. Barroso a spus ca va construi punti peste vechile diviziuni politice stinga -dreapta. Va construi punti intre cei care au dorit sa modernizeze si care nu au dorit si intre cei pro Uniunea Europeana si cei contra acesteia, precum si punti intre el si cei care nu l-au votat. Jose Manuel BARROSO a subliniat credinta sa in Europa si puternicele sale convingeri europene.

Monopolul transportului de marfuri cu navele de pe Dunare pe Marea Neagra este detinut de Romania, singura cale de acces fiind prin Canalul Sulina. Canal care trece prin Delta Dunarii, stapanita deopotriva si de Ucraina, si de Romania. Delta care, din 1991, a fost inscrisa in Patrimoniul mondial UNESCO si care adaposteste circa 90 de specii de pesti si peste 300 de specii de pasari, unele dintre ele aflate pe cale de disparitie si ocrotite de lege.

Ucraina a decis, de una singura, sa construiasca un canal, asemanator celui din Dobrogea, Dunare-Marea Neagra, canal in lungime de peste 160 de kilometri si care ar trebui sa fie gata, conform oficialilor din tara vecina, la sfarsitul acestui an. Numai ca, spre deosebire de canalul dobrogean, cel ucrainean strabate kilometri buni prin Delta Dunarii. In aceste conditii, riscul poluarii si al distrugerii frumusetilor salbatice sau a unor specii rare de vietuitoare este major. Romania a protestat. Degeaba! UNESCO a protestat. Tot degeaba! Inalti oficiali europeni au protestat. Degeaba! Ucraina face ce stie, in cel mai pur stil sovietic. Ce conteaza ca se pot produce pagube irecuperabile! Ca se poate modifica dramatic si ireversibil una dintre cele mai frumoase zone naturale din Europa. Ucraina ii da inainte. Mai nou, nici nu mai accepta vreun dialog pe aceasta tema.

Este cazul sa ne amintim acum de un alt dezastru major pentru Europa, care a venit tot din Ucraina si care a afectat grav si tara noastra. 25 aprilie 1986. Centrala atomica de la Cernobal a sarit in aer. Se producea cea mai mare catastrofa nucleara civila din istoria omenirii. Sa ne amintim ca si atunci, desi aparatele specialistilor indicau cresterea periculoasa a nivelului radiatiilor, ucrainenii continuau sa nu recunoasca problemele grave. Si dupa catastrofa, au refuzat cu obstinatie ajutorul international pentru limitarea dezastrului, afec-tand astfel milioane de oameni ne-vinovati de pe intreg continentul.

Poate ca de aceasta data, pana nu se produce din nou un dezastru ecologic iremediabil, mentalitatea sovietica va fi abandonata si va lasa locul dialogului civilizat si solutiilor inteligente.

Comisia Europeana propune noi programe: Educatie, MEDIA, Cultura si Tineret pentru perioada 2007-2013

Asa cum s-a anuntat in cele doua comunicate din 10 martie, Comisia Europeana a adoptat propunerile sale pentru cele patru programe care vor inlocui programele curente, ce se incheie in 2006. Aceste propuneri fac parte din pachetul bugetar adoptat de Comisie in aceeasi zi. La preturile actuale, bugetul total pentru aceste patru propuneri este practic de trei ori mai mare decat pentru programele curente. Propunerile urmeaza a fi examinate de catre Consiliul si Parlamentul European, in scopul adoptarii lor pana la sfarsitul anului 2005.

Program actiune integrat in domeniul educatiei si invatarii pe durata vietii:

Cu un buget de 13 600 milioane euro pe o perioada de sapte ani, noul program va oferi Uniunii un instrument care sa contribuie la imbunatatirea calitatii sistemelor de educatie si formare. Programul va cuprinde patru programe sectoriale concentrate pe educatie scolara (Comenius), invatamant superior (Erasmus), formare profesionala (Leonardo Da Vinci) si educatia adultilor (Grundtvig).

Obiectivele sunt urmatoarele:

– ca cel putin un elev din 20 din Uniunea Europeana sa participe in Comenius;
– sa se atinga – pana in 2011 – numarul de 3 milioane de studenti Erasmus de la infiintarea programului;
– 150 000 plasamente in companii/firme/societati pana in 2013 prin Leonardo Da Vinci;
– 25 000 adulti in fiecare an care sa beneficieze de formare/mobilitate prin Grundtvig in 2013.

"Youth in action" / "Tineret in actiune":

Cu un buget de 915 milioane euro, mai simplu decat predecesorul sau in ceea ce priveste modul de functionare si mult mai descentralizat, programul va fi accesibil tinerilor, cu varsta cuprinsa intre 13 si 30 de ani, din statele membre si tarile terte, in special cele acoperite prin noua politica de vecinatate. "Youth in action" va grupa o varietate de actiuni cum ar fi:

– schimburi de tineret (obiectiv: 35 000 proiecte pana in 2013), "Serviciul European de Voluntariat" (obiectiv: 10 000 voluntari/an) si "Youth for the world" care vizeaza derularea de proiecte cu tarile terte.

"MEDIA 2007":

La peste 1 000 milioane euro pentru perioada 2007-2013, bugetul propus pentru MEDIA 2007 (care va combina programele MEDIA Plus si MEDIA Training) simbolizeaza angajamentul puternic al Uniunii in sectorul audiovizualului.

Actiunea comunitara se va referi la pre-productie (de exemplu, prin sprijinirea formarii initiale pentru afaceri in sectorul audiovizual sau prin facilitarea accesului la fonduri pentru IMM-uri) si post-productie (sprijinirea distribuirii si promovarii productiilor audiovizuale).

Cultura 2007:

Promovarea
mobilitatii transnationale, atat pentru artisti, cat si pentru lucrari, si incurajarea dialogului intercultural, prin actiuni complementare ale statelor membre; acestea sunt principalele obiective ale programului Cultura 2007, program ce succede Cultura 2000. Bugetul destinat acestui program este de peste 400 milioane euro.

Forest owners want carbon credits back

Credits should be allocated to all forestry planting, not just to "permanent forest sinks".

"That way there will be a massive amount of planting…

"By 2012 we would probably be back in credit again at no cost to the government."

Tree plantings, which had plummeted to nearly zero, would return to 1990 levels of more than 50,000ha a year.

The Government has nationalised New Zealand’s carbon credits. It has said it might allow carbon credit trading from 2012.

Last week it revealed New Zealand taxpayers faced a bill of at least $500m to buy carbon credits in the first commitment period, 2008-2012, under the protocol.

Mr Dickie said the Government’s policy of carbon credits for "permanent forest sinks" which could not be harvested for 35 years was impractical and did not encourage planting by mainstream plantation forest owners.

"Why don’t they just let forest owners get on with their business?"

The credits would make "quite a substantial difference to the economics of planting a forest", he said.

"We’ve got some figures that suggest the return changes dramatically. It was so huge we decided we’d get them researched by some other independent consultants and we will have those figures out sometime in the next week or so.

"But it looks as though the returns for planting a forest and growing it would more than double. When log prices go down the returns from other aspects like your forest sink credits as a percentage become more important.

"Peopl? are just totally turned off by what the Government has done to the forest owners here. It’s our trees, it’s our credits."

New tree planting had fallen from a peak of 100,000ha in 1994 to 10,000ha last year.

Yesterday Mr Dickie presented the association’s submission to the parliamentary commerce select committee on the Climate Change Response Amendment Bill.

The submission urged the Government to leave the rights and obligations associated with carbon credits to the organisations and individuals who earned them, to require industries and organisations that created liabilities to obtain credits and to provide a mechanism for trading credits.

La Rosia Montana s-ar putea face sporturi acvatice ?!

Pana in prezent, compania a cheltuit, numai cu programul de cercetare pentru punerea in evidenta a resurselor minerale, 70 de milioane de dolari. ?Cercetarea geologica se face pe riscul propriu?, a precizat presedintele ANRM.

In cativa ani, locuitorii din Rosia Montana ar putea face plaja, ar putea pescui sau vor putea face diverse sporturi acvatice pe… munte. Una dintre solutiile de refacere a mediului ar putea fi formarea unui lac pe locul muntelui, care va disparea in urma exploatarii in 17-20 ani, a adaugat Stratulat. ?Acest lucru va fi posibil cu ajutorul infiltratiilor de apa, este zona montana, apa nu este o problema?, a amintit Stratulat.

O alta solutie de ecologizare ar fi cea practicata in Occident. ?Locul exploatat se astupa cu resturile scoase din exploatare, peste care se adauga sol fertil, acel loc poate deveni foarte bine o padure?, a explicat Stratulat. Ecologizarea presupune supravegherea zonei afectate
mai multi ani, pana cand mediul revine la parametri normali. ?Padurea poate fi replantata de mai multe ori, pana cand nu se mai usuca?, a precizat presedintele ANRM. Chiar daca zona afectata de exploatari va fi foarte mica, respectiv 7,5 km patrati, in comparatie cu suprafata totala a Muntilor Apuseni, care insumeaza aproape 21.000 km patrati, vor fi probleme legate de mediu, ?iar noi nu le vom da aprobarea de incepere a exploatarii pana cand nu vor avea aprobarea studiului de impact asupra mediului de la minister?, a mai spus Stratulat.

In plus, Rosia Montana SA trebuie sa ecologizeze si lucrarile actuale, prin consolidarea iazului actual, a mai spus Stratulat, care a adaugat ca ?sunt probleme grave de ecologizare, unde s-a exploatat pana acum?.

Stratulat a informat ca Rosia Montana SA se afla in stare avansata cu proiectul pentru refacerea mediului, urmand ca, pana la sfarsitul anului, sa il prezinte ministerului, iar acesta il va aproba sau nu pana in septembrie 2005. Cazul de la Rosia Montana a atras si atentia
Consiliului Europei (CE).

Saptamana trecuta, o delegatie a CE s-a deplasat la Rosia Montana, scopul fiind evaluarea importantei culturale a zonei, examinarea felului in care aceasta este luata in considerare, precum si a scenariilor privind evolutia situatiei. Concluziile lui Edward O?Hara, raportorul
general privind Patrimoniul Cultural, vor fi cuprinse intr-un raport pentru CE.

Potrivit lui Eugen David, presedintele Alburnus Maior, RMGC a incalcat recunoasterea juridica a peisajului, in stabilirea si implementarea politicilor peisajului, excluderea patrimoniului natural si cultural din planificarea spatiala si urbanistica.

National Geographic – Romania intra in campanie

Canalul Bastroe, construit de Ucraina in Delta Dunarii, pune in pericol existenta plaurilor, insulele plutitoare care au un rol bine determinat in ecologia deltei, ne-a declarat Cristian Lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si presedinte al Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS). Plaurul are un rol esential in filtrarea apei Dunarii si in retinerea sedimentelor. Realizarea unui canal ca Bastroe duce la o scadere a nivelului apelor, astfel incat din insula plutitoare, plaurul devine o insula fixa, lipindu-se de solul subacvatic. O astfel de evolutie are efecte deosebit de negative pe termen lung, iar in stadiul actual estimarile cantitative ale unei astfel de evolutii sunt practic necunoscute. Cristian Lascu ne-a mai declarat ca in prezent se pot observa de la un an la altul modificarile conditiilor biosferei terestre, iar in urma constatarii clare a incalzirii atmosferei rezulta o scadere masiva a zonelor umede. Toate aceste constatari obliga la o regandire si reevaluare a tuturor initiativelor care modifica mediul inconjurator, asa cum este cazul canalului Bastroe. Cristian Lascu si-a mai exprimat convingerea ca asociatiile ecologiste ucrainene au o pozitie identica fata de pericolele ridicate de canalul Bastroe fata de Delta Dunarii. Dincolo de ceea ce cunoastem in prezent despre Delta, GESS a descoperit recent ca sub plaur exista forme de viata cu caracteristici extrem de asemanatoare cu cele din mediul cavernicol, care s-au dezvoltat in lipsa luminii si a oxigenului. Fie doar, pentru acesti crustacei orbi care nu au apucat sa fie studiati trebuie oprita constructia canalului Bastroe, ne-a spus reputatul cercetator roman.

Green Week 2005: Get to grips with climate change

The European Commission has also launched a school competition meant for 6 to 16 year-old children.

On the last day of Green Week 2005, Friday June 3, European Commissioner for the Environment Stavros Dimas and high-level politicians will face questions from a panel of children debating short and long term solutions to climate change.

Salvati Biosfera Delta Dunarii!

Continuam campania destinata avertizarii institutiilor internationale pentru incetarea lucrarilor Canalului ucrainean sau impunerea unui embargo Ucrainei.

Constient de rolul media in societatea civila romaneasca, ziarul ZIUA a lansat o noua campanie civica, destinata Salvarii Biosferei Delta Dunarii, printr-un apel adresat organizatiilor non-guvernamentale din Romania si Ucraina, din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, din spatiul nord-atlantic. Efortul acestora conjugat, indreptat catre atentionarea constanta a organismelor europene si internationale si corelat cu posibilitatea schimbarii democratice din toamna a actualului regim ucrainean, pot duce la stoparea lucrarilor de distrugere a Deltei.
Consideram ca intr-un astfel de moment este necesar ca media romanesti sa treaca de eventualele divergente de ordin editorial sau concurential si sa actioneze impreuna, in egala masura, in aceasta campanie care se doreste a fi a intregii societati civile romanesti.
ZIUA va publica constant apelul pentru Salvarea Biosferei Deltei Dunarii, insotit de adeziunile organizatiilor non-guvernamentale din Romania, Ucraina si din intreaga lume, precum si informatii despre formele acestora de actiune. Solicitam colegilor din media sa actioneze in mod similar pana la incetarea acestei agresiuni asupra Rezervatiei naturale Delta Dunarii.
Intr-un recent apel adresat ministrilor de Externe din tarile dunarene, Fondul Mondial pentru Natura (World Wild Fund) afirma: "In pofida existentei unor rute alternative si mult mai putin nocive de navigare intre Dunare si Marea Neagra, aceasta zona protejata este in prezent distrusa, in ciuda a cel putin 11 conventii internationale la care Ucraina este semnatara. Proiectul de construire a canalului, valorand mai multe milioane de dolari, pune in pericol existenta si habitatul natural a peste 280 de specii de pasari, incluzand aici 70% din intreaga populatie de pelican alb a planetei".
Apelul ZIUA si Civic Media poate fi gasit la adresa:
[url=http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22]http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22[/url] si, in limba engleza, la [url=http://www]http://www[/url] ziua.net/display.php?id=20560&data=2004-07-23.
Adeziunile se pot trimite la [email]externe@ziua.ro[/email] si la savedelta @europe.com.
Romanians Worldwide (Grup RWW) a creat pe Internet un for pentru concentrarea adeziunilor.
Semnati si la [url=http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html]http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html[/url]
Pana ieri am primit peste 1000 de adeziuni individuale. Ii rugam pe toti cei care au semnat pe adresele ZIUA sa revine cu o semnatura si pe forul RWW.
Prezentam mai jos lista organizatiilor care actioneaza in prezent pentru stoparea canalului si au raspuns apelului pentru salvarea Deltei Dunarii.
– World Wild Fund International
– BirdLife International
– Danube Environmental Forum
– Ziarul ZIUA, Romania
– Asociatia Civic Media, Romania – SEE
– Grupul IntelMedia, Basarabia – Romania
– Pro Comunitate – Centrul pentru Studii si Dezvoltare, Romania
– Centrul de Consultanta Ecologica, Galati – Romania
– Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea – Romania
– National Geographic – Romania
– Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice GESS – Romania
– Asociatia ECO Dobrogea – Romania
– Coalitia Ucraineana pentru Natura, Kiev – Ucraina
– Centrul pentru Cultura si Ecologie, Kiev – Ucraina
– Consiliul Grupului Ecologic Pechenegi, Kiev – Ucraina
– Uniunea Ucraineana pentru Conservarea Vietii Pasarilor, Ucraina
– Societatea pentru Cercetarea Pasarilor si Protectia Naturii, Slovenia
– Consiliul Romano-American, California – SUA
– Consiliul Mondial Roman (CMR)
– Grupul de presa Focus Vest – Ziua de Vest, Timisoara – Romania
– Trustul de Presa Amber Press, Romania
– Ziarul "Gardianul", Romania
– Ziarul "Nine O’Clock", Romania
– Ziarul "Flacara Iasului", Romania
– Ziarul de Vrancea, Romania
– Ziarul "Lumea Romaneasca", Michigan – SUA
– Ziarul "Observatorul", Toronto – Canada
– Academia Catavencu, Romania
– Filiala Consiliului Mondial Roman-California, SUA
– Alianta Romanilor Canadieni – ARC, Toronto – Canada
– Organizatia de tineret "Noua Generatie", Basarabia
– Muzeul Judetean de Stiintele Naturii, Prahova – Romania
– Consiliul Mondial Roman, filiala Bucuresti, Romania
– Fundatia Nationala a Romanilor de Pretutindeni, Romania
– Asociatia Profesorilor de Istorie din Basarabia
– Asociatia "Rasaritul Romanesc", Basarabia
– Asociatia de Cultura a Romanilor Vlahilor "Ariadnae Filum", Serbia
– Asociatia Culturala "Curcubeul", Valea Timocului – Serbia
– Comunitatea Romanilor din Bulgaria
– Asociatia Tinerilor Etnici Romani, Bulgaria
– Grupul de Atitudine Civica, SEE
– Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, SEE
– Revista Arcusul, Bucovina – Ucraina
– Participantii la Universitatea de Vara Izvorul Muresului
– Asociatia Femeilor din Romania
– Societatea Phoenix Carita, SUA
– Comunitatea Romanilor din Serbia
– Romanian American Cultural Center, Georgia – USA
– Youth for a Better World, Georgia – SUA
– Asociatia Studentilor Crestini Basarabeni din Timisoara – Romania
– Clubul Studentilor Basarabeni Stefan cel Mare, Galati – Romania
– Asociatia Studentilor Basarabeni si Bucovineni, Craiova – Romania
– Liga Studentilor Unirsitatea Dunarea de Jos, Galati – Romania
– Alianta Nationala a Organizatilor Studentesti din Romania
– Asociatia de tineret "Junimea" – Romania
– Asociatia "Habitat pentru Umanitate" – Romania
– Fundatia "Victoria" – Romania
– Asociatia AIESEC, Pitesti – Romania
– Serviciul de Ajutor Maltez – Romania
– Asociatia Handicapatilor Neuromotori Arges – Romania
– Asociatia "21 Decembrie 1989" Arges – Romania
– Fundatia Hand-Rom, Curtea de Arges – Romania
– Asociatia de Prietenie Romania – SUA, Romania
– Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi, Paris – Franta
– Asociatia de tineret si stiinta SOLARIS – Romania
– Fundatia GEC, Aspretele, Arges – Romania
– Fundatia Nationala pentru Tineret – Romania
– Asociatia Nationala a Administratorilor de Imobil – Romania
– Asociatia de ajutorare a copiilor aflati in dificultate – Romania
– Asociatia pentru Promovarea Principiilor Europene – Romania
– Asociatia "Alexandru Ion Cuza", Heidelberg – Germania
– Proiectul social independent "Roman in Lume" – Spania
– Asociatia "Romania", Madrid – Spania
– Romanians Worldwide (Grup RWW)