The maize, known as MON863, has been engineered by the American biotech company, Monsanto, to resist the corn rootworm insect by producing a toxin in the plant.

According to the environmental organisation Friends of the Earth Europe, food safety studies of the GM maize on rats showed significantly different levels of white blood cells, kidney weights and kidney structure, as well as a lower albumin/globulin rate in the rats fed the GM maize.

But the European Food Safety Authority (EFSA) has concluded the MON863 maize is as safe as conventional maize and unlikely to produce adverse effects.

MON863 is the third GM product to be approved by the commission since the end of the EU?s six-year moratorium in April last year.

In May 2004, the Commission gave the go-ahead to the Swiss firm Syngenta’s application to import BT-11 sweet corn into the 25-nation bloc and in October 2004 Monsanto was given the go-ahead to market foods and food ingredients derived from the genetically modified maize NK603.

A majority of member states were opposed to the clearances, but did not hold a qualified majority of votes to decide the matter. Under EU rules, the commission is allowed to take a final decision, if the Council is unable to.

On 24 June, the Environment Council failed to reach a position on the proposal to allow the import of MON83. 14 member states voted against, while seven countries (Germany, Estonia, France, the Netherlands, Finland? Sweden and the UK) voted in favour and four (Belgium, the Czech Republic, Spain and Ireland) abstained.

The authorisation now granted to Monsanto is valid for 10 years, but covers only the import and the use of the maize as animal feed.

Next steps
The commission underlined that the product would be clearly labelled as containing genetically modified maize. "Its post-marketing monitoring will be assured through a unique identifier assigned to the maize to enable its traceability", it said in a press release.

The next step will be a decision in September by EU agriculture ministers on the food application for the same maize. Environmentalists are hoping for ministers to use this last opportunity to block import of the GM maize.

"They must use the opportunity to protect their citizens, stand up to the commission, and reject it once and for all," said Helen Holder, GMO campaign coordinator for Friends of the Earth.

Under EU legislation, no import, including that of animal feed, is allowed until the food application has been authorized. "In this case, no imports will be able to start unless the MON863 food application is authorised", according to the Friends of Earth Europe.

Seminarul este organizat in colaborare cu Compania Nationala REMIN – S.A. Baia Mare si consortiul olandez Ameco Environment Service, care a participat la realizarea unui proiect de reabilitare a doua iazuri de decantare de la REMIN – S.A. Baia Mare.

Lucrarile seminarului vor aprofunda proiectele si amenajarile de acoperire realizate la Baia Mare. Cu aceasta ocazie, vor fi identificate oportunitatile de colaborare in reabilitarea iazurilor si a altor terenuri.

La seminar au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor publice locale, proprietari si operatori de terenuri, proiectanti, specialisti ai companiilor geotehnice, precum si specialisti si consultanti pe probleme de mediu.

Protestatarii, unii dintre ei veniti din Austria, Ungaria si Olanda, au agatat pe cladirea ministerului infrastructurii o banderola lunga neagra reprezentand o autostrada, cu inscriptia: "Nu distrugeti plamanii verzi ai Poloniei".

In versiunea promovata de autoritatile poloneze, proiectata autostrada ar urma sa traverseze in nordul Poloniei mai multe parcuri naturale, intre care padurile de la Augustow si mlastinile de la Biebrza, unde traiesc numeroase specii de plante si animale rare din Europa.

"On arctic drilling and global warming, they are the worst of the worst," said Athan Manuel of U.S. PIRG, an environmental group that has teamed up with the Sierra Club, Greenpeace, MoveOn.org and others to mount the protest campaign. Last week the groups held press conferences in 50 U.S. cities to announce a global boycott of ExxonMobil’s service stations and products. They also launched the website exxposeexxon.com to publicize their cause and gain support for the joint campaign.

The groups claim that ExxonMobil spent $15 million since 1998 to fund organizations that publicize junk science in order to cloud the international debate about global warming. They also accuse the company of failing to invest in clean energy technology, and berate it for not paying $4 billion in punitive damages to fishermen and others harmed by the 1989 Exxon Valdez spill. The groups are also appalled by the company’s open desire to drill in ANWR, even though other major oil companies have pulled out support for drilling in the disputed area.

In response, ExxonMobil spokesperson Russ Roberts told reporters that the company recognizes global warming risks and will be investing $100 million over the next decade in climate research as such. Regarding ANWR drilling, Roberts said his company supports environmentally responsible development there. "We believe that with more than 30 years of industry experience on Alaska’s North Slope and with recent technological advancements, ANWR can be developed with little threat to the ecology of the Coastal Plain," he said.

by Roddy Scheer

[img]"%%dir[1]%%dracula.jpg" border="0" alt="Dracula" name="image" align="left" width="228" height="152" /[/img] Nici unul dintre oficialii guvernului care au semnat hotarirea si cu care am vorbit ieri si nici reprezentantul Regiei Protocolului de Stat, careia ii apartine terenul, nu stiu cine este aceasta firma si cum a fost selectata. Potrivit unor surse din domeniul imobiliar, terenul valoreaza acum milioane de euro, dupa instalarea utilitatilor urmind ca pretul sa sara in aer.

In plus, prin constituirea parcului industrial, firmele din zona beneficiaza de facilitati.
Guvernul a aprobat recent constituirea parcului industrial care – pe terenul Complexului agrozootehnic Vlasia din Snagov – va gazdui in amplasament si ?Dracula Park?. Pentru acest proiect, executivul a pus la dispozitie o suprafata de aproape 460 de hectare teren aflate acum in administrarea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Potrivit hotaririi de guvern, societatea ?Parcul turistic si de agrement Snagov? va primi dreptul de folosinta asupra terenului pe 49 de ani, cu drept de prelungire.

Nota de fundamentare pomeneste despre realizarea proiectului prin asocierea dintre societatea ?Dracula Park? si RA-APPS, fara a aminti despre societatea care, potrivit hotaririi de guvern, va administra parcul.
Directorul adjunct de la RA-APPS, Vladimir Sommer, nu stia nimic despre societatea care va administra parcul. El credea ca va fi o societate rezultata din asocierea SC ?Dracula Park? SA si RA-APPS, care pune la bataie terenul.

In aceeasi confuzie se afla si secretarul de stat Ilie Stefan, la care ne-a trimis unul dintre semnatarii hotaririi de guvern, ministrul Gheorghe Emacu: ?Societatea care administreaza parcul e creata de cei doi asociati?. Pina la urma, oficialul guvernului a spus ca nu trebuie sa stie executivul cine e firma cu pricina. ?Nu trebuie sa stiu eu, ci cei doi asociati.

N-am ales-o noi (guvernul – n.r.), cu societatea asta au venit cei doi asociati. Nu e treaba noastra cit va plati firma (pentru teren – n.r.), ci a celor doua parti. RA-APPS trebuie sa stie, ministrii nu trebuie sa stie, la cite hotariri sint…?, ne-a spus Ilie Stefan.
?Nu pot sa va spun si putin ma intereseaza cum a fost aleasa societatea (care va administra parcul industrial – n.r.)?, ne-a spus initial reprezentantul SC ?Dracula Park? SA, Sorin Marica. Dupa mai bine de o ora insa a confirmat varianta guvernantilor: ca dinsul a propus, ca reprezentant al SC ?Dracula Park? SA, firma care administreaza parcul.

?A fost singurul ofertant?, justifica el, iritat ca ne intereseaza cine a ales firma. Intrebat daca stie cine sint actionarii, Marica a raspuns: ?Oarecum?, invitindu-ne sa citim ?Bursa? de astazi.
Teren de milioane de euro. Unul dintre directorii RA-APPS, Vladimir Sommer, spune ca deocamdata n-a incheiat un contract cu viitorul administrator si nu stia daca terenul va fi concesionat sau dat in folosinta gratuita.
Presedintele Uniunii Nationale a Agentilor Imobiliari, Emil Giurgiu, ne-a spus ca, in zona Vlasia-Snagov, un hectar de teren agricol ar costa intre 2.000 de euro si 5.000, ceea ce inseamna ca terenul de 460 hectare ar valora intre 920.000 euro si 2.300.000 euro. ?E o zona cu potential.

Dupa ce vor fi utilitati, in zona ?Dracula Park? pretul va putea creste chiar de citeva zeci de ori?, sustine Giurgiu.

?Aici venea Ceausescu?

Desi noul amplasament al ?Dracula Park? se afla inca in stadiul de proiect, iar terenul vizat pentru constructia acestuia este deocamdata un lan urias de porumb, RA-APPS cere o taxa pentru a fotografia locatia. ?Daca vreti poza dinauntru, trebuie sa achitati o taxa la sucursala Baneasa a RA-APPS?, a spus Andrei Ion, inginer la ferma Vlasia.
Maria, care pazeste de peste 20 de ani intrarea in ferma Vlasiei, ne povesteste: ?Venea aici Ceausescu cu sotia, la fiecare sfirsit de saptamina cind erau in Bucuresti vara. Ii lasa masina la iesirea din padure, si se plimbau pe jos printre lanuri pina la ferma. De aici se facea si aprovizionarea pentru masa presedintelui?.

Actionarii firmei, prieteni cu guvernantii?

Potrivit informatiilor extrase de la Registrul Comertului, actionarii SC ?Parcul turistic si de agrement Snagov? SA, firma care va administra parcul industrial, sint Dan Viorel Paul, Mihai Ancuta, Alexandru Popescu, Ion Stan, Daniel Bartolomeu Finis si Fundatia pentru Turism Romania. De departe, cel mai interesant nume de pe lista actionarilor este cel al lui Daniel Bartolomeu Finis.

Acesta a fost asociat cu Alexandru Bittner in ?Piscicola Tour?, firma care a investit in satul de vacanta de la Gura Portitei si care are serioase afaceri in Delta Dunarii. Alexandru Bittner este un apropiat al premierului Adrian Nastase.

Dana Nastase a recunoscut prietenia cu familia Bittner, precizind ca a incercat o afacere cu obiecte de arta, vechi, cu Sherry Bittner, care nu a mers. Tot Bartolomeu Finis si Ion Stan se regasesc in Consiliul de Administratie al SC ?Neptun-Olimp? SA cu o alta prietena a familiei premierului Nastase, Roxana Bichel, fosta consiliera a lui Ovidiu Musetescu la APAPS.

Roxana Bichel detine un apartament, ca si Dana Barb (sora premierului Nastase), Ristea Priboi si Daciana Sirbu intr-un imobil de pe Strada Muncii din Predeal, care a facut obiectul unei anchete in ?Evenimentul zilei?.

De altfel, Finis si Stan – personaje-cheie in administrarea viitorului parc de la Snagov – au fost desemnati anterior si administratori la ?Dracula Park?, proiectul lui Dan Matei Agathon in care a investit si premierul Adrian Nastase.

Potrivit cotidianului ?Bursa?, care a dedicat mai multe materiale acestui subiect, afacerea ?Dracula de Snagov? a devenit una ?mai mult decit dubioasa, in care sint implicati prietenii premierului si ai altor ministri?.

?Bursa? mai spune ca multe fire din afacere duc si spre ministrul Eugen Bejinariu, care si-a terminat anul trecut mandatul de la conducerea RA-APPS; potrivit ?Bursei?, Eugen Bejinariu a fost cenzor la doua dintre societatile lui Alexandru Bittner, iar sotia sa, Camelia Bejinariu, a detinut aceeasi functie la o a treia firma a lui Alexandru Bittner. (Nicoleta Savin)

Agenda 21 Locala pune accentul pe participarea comunitatii si pe democratia locala largita, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice, culturale si de protectie a mediului. Totodata, prin Agenda 21 Locala se realizeaza si evaluarea situatiilor actuale si a potentialului existent. Agenda 21 Locala accentueaza, de asemenea, rolul educatiei, considerandu-se ca educatia permanenta, care induce incredere, gandire creativa si un scop concret in viata, ca si cunostintele, contribuie direct la durabilitatea locala si la acumularea de capacitati. Esenta unei abordari eficiente asupra dezvoltarii durabile consta in integrarea unei game de politici si programe care se completeaza unele pe altele in domeniile social, economic si protectia mediului.

Primaria Municipiului Bistrita deruleaza in perioada 2004-2005 proiectul ? Agenda Locala 21 ¬ sau Planul de Dezvoltare al Municipiului Bistrita care este finantat prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu sprijinul Centrului National pentru Dezvoltare Durabila din Romania.

Proiectul cuprinde 3 documente : Strategia Locala , Planul Local de Actiune si Proiecte Prioritare.

Pentru realizarea ? Agendei Locale 21 ¬ Primaria Municipiului Bistrita a constituit un Comitet Local de Coordonare pentru ? Agenda Locala 21 ¬ format din reprezentantii societatii civile din Bistrita si prezidat de primarul municipiului, dl. Vasile Moldovan.

Patru grupuri de lucru : social, mediu, economic si cultural formate din specialisti locali si un secretariat avind doi coordonatori a primit suportul tehnic si informational din partea mai multor institutii locale, guvernamentale, neguvernamentale si de cercetare.

Primaria Municipiului Bistrita, in efortul sau de a avea o strategie de dezvoltare durabila cit mai ancorata in realitate si mai cuprinzatoare, a organizat o serie de interviuri de grup (focus grupuri).

La aceste focus grupuri a fost invitata si a participat joi 22.07.2004 dl. Marius Moldovan in calitate de coordonator al Centrului Teritorial ANSIT BIstrita.
La aceasta intilnire de lucru a grupului de lucru ? Social ¬ au mai participat reprezentanti ai Primariei Municipiului Bistrita, Directia de Sanatate Publica, Directia pentru Sport a Judetului Bistrita-Nasaud, Inspectoratul Scolar al Judetului Bistrita-Nasaud, Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare in Munca a Judetului Bistrita-Nasaud si reprezentanti ai celor mai importante si puternice sindicate judetene.

S-a discutat pe baza analizei SWOT de factorii pozitivi si negativi ai mediului social pornind e la punctele tari si cele slabe, luind in calcul mediul intern. Mediul extern a avut ca ca tema de discutie identificarea oportunitatilor si amenintarilor.

S-a punctat intr-un cadru general existenta unor strategii judetene pe termen scurt, mediu si lung in domeniul invatamit, sanatate, tineret, neguvernamental, protectie sociala, sport, sindical samd.

Grupul de lucru ? Social ¬ este coordonat de catre Secretarul Municipiului Bistrita d-na Floare GAFTONE .

ANSIT BIstrita face parte din cadrul grupului de lucru ? Social ¬ in relatia cu organizatiile neguvernamentale si administratie publica locala pentru dezvoltarea parteneriatelor de interes comunitar.

evaluarea importantei culturale a Rosiei Montane, examinarea felului in care aceasta este luata in considerare, precum si a scenariilor privind evolutia situatiei. Concluziile Domnului O?Hara vor fi cuprinse intr-un raport pentru Consiliul Europei.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), care este detinuta in procent de 80% de o companie din Canada, Gabriel Resources (TSX: GBU), intentioneaza sa realizeze cel mai mare proiect din Europa de extragere a aurului la suprafata la Rosia Montana, cea mai veche asezare miniera atestata documentar din Romania. Pe langa faptul ca zona este impanzita de importante vestigii arheologice, retele unice de galerii miniere dacice si romane au fost recent descoperite. In cazul in care proiectul RMGC se realizeza, marea majoritate a acestor monumente de valoare exceptionala ar fi distruse de activitati miniere sau legate de minerit.

Ieri la ora 10.00, delegatia a sosit pentru o intalnire cu membrii ai ONG-urilor locale Pro-Rosia Montana si Alburnus Maior, opozitia locala. Primul vorbitor a fost Prof. Ioan Piso, Directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Dumnealui a explicat valoarea arheologica exceptionala a Rosiei Montane si a enumerat cateva dintre neregulile din cadrul Programului National de Cercetare Alburnus Maior al Ministerului Culturii. ?Rosia Montana este protejata prin Legea 5/2000. Aceasta inseamna ca certificatele de descarcare arheologica, care introduc in circuitul economic suprafete anterior protejate, acordate de catre Ministerul Culturii sunt nule. Ar trebui adoptata o noua lege pentru a anula statutul de protectie al Rosiei Montane. Aceasta este cu atat mai semnificativ cu cat intre 2001 si 2002, numai 2, 2 hectare au fost cercetate, in schimb au fost descarcate 1, 100 hectare.?

Urmatorul care a vorbit a fost Domnul Eugen David, Presedintele Alburnus Maior, care a prezentat in detaliu cum Conventia Europeana a Peisajului a fost incalcata de decizii legate de proiectul RMGC ale autoritatilor locale, judetene si centrale. Potrivit prezentarii sale, aceste incalcari includ: lipsa participarii publicului larg in recunoasterea juridica a peisajului, in stabilirea si implementarea politicilor peisajului; excluderea patrimoniului natural si cultural din planificarea spatiala si urbanistica.

?Nu orice piatra sau zid are o valoare istorica. Daca nu era RMGC, aceste vestigii poate ramaneau nedescoperite pentru inca 2000 de ani. Oamenii au nevoie de locuri de munca si de hrana zilei de maine . Trebuie sa pastram torta mineritului vie,? a spus Andrei Jurca, Presedintele Pro Rosia Montana , o asociatie ai carei membri lucreaza pentru RMGC. Domnul Jurca a fost insotit de o multime spontana de 150 de angajati ai RMGC.

Delegatia a vizitat apoi galeriile romane amenajate din Masivul Orlea. Programul sau continua azi in Bucuresti cu mai multe intalniri au autoritatile relevante, printre care se afla Ministerul Culturii si Academia Romana.

* * *

Pentru mai multe informatii, va rugam contactati: Eugen David la 0740 280309 sau Alburnus Maior la 0258 859328. Pentru fotografii in rezolutie mare, va rugam vizitati [url=http://www.rosiamontana.org]www.rosiamontana.org[/url]

Semneaza protestul la [url=http://www.salvaeco.org/proteste/rosiamontana/]http://www.salvaeco.org/proteste/rosiamontana/[/url]

The leading lights of the so-called "solar nanotechnology" revolution are companies like Nanosys and Nanosolar, both of Palo Alto, California, and Konarka of Lowell, Massachusetts. Engineers at these companies have created prototypes of thin rolls of highly efficient light-collecting plastics for spreading across rooftops or embedding in building materials in order to power heating, cooling and other electrical needs within. Company executives claim that once they can mass-produce these products, consumers will be able to generate all their power from the sun while only spending about as much as they do today for non-renewable energy.

While these companies and their investors are hesitant to prognosticate about when their technologies can be rolled out widely, they have intimated that mass production facilities could take five years or more to set up properly. But while these technologies might not be ready for primetime yet, many of the same venture capitalists who bankrolled the tech run-up during the 1990s are banking on solar this time around.

"The market is obviously huge, demand is huge. Besides, [alternative energy] is imperative in the world we live in," said Bill Gurley of Benchmark Capital, a Silicon Valley venture firm whose partners got rich on investments like AOL, Ebay and Palm Computing. Still, these investors know that solar nanotechnology is not a sure thing, with long production cycles and issues of manufacturing purity presenting long-term challenges. But as the casualties mount in Iraq and oil companies get ready to dig into the Arctic National Wildlife Refuge, more and more forward thinking investors are hitching their wagons to the dream of solar nanotech.

[i]Reporting by Roddy Scheer[/i]

Dup? Dmytro Svistkov, ¦eful oficiului de pres? al Ministerului de Externe al Ucrainei, discu¦iile ar fi trebuit s? aib? loc la Kiev ?n 6 iulie. Ele au fost reprogramate ?n 20 iulie. Discu¦iile vor fi conduse de ¦efii departamentelor celor dou? ministere de externe ¦i vor participa reprezentan¦ii ministerelor de ecologie, ale transportului ¦i alte agen¦ii de stat. Ucraina a dorit s? informeze Rom?nia despre factorii tehnici ¦i ecologici, ce afecteaz? construc¦ia canalului.

O lege adoptata de Parlament anuleaza foarte multe dintre masurile de protectie impotriva braconajului piscicol. Principala afectata va fi Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Potrivit noului decret, de acum inainte o singura institutie ? Inspectia Piscicola ? va mai avea dreptul sa-i pedepseasca pe braconieri. In Tulcea, aceasta institutie are un singur angajat.
ALEXANDRU NASTASE

Noua lege dezincrimineaza cele mai grave infractiuni de braconaj piscicol. Potrivit noului text de lege, singura institutie care-i mai poate controla de acum inainte pe braconieri este Inspectia Piscicola, o institutie din cadrul Ministerului Agriculturii. Toate celelalte autoritati care-i puteau verifica pe braconieri ? garzile de mediu, Politia de Frontiera, Garda Financiara sau Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii ? nu vor mai putea actiona impotriva acestora. Ironic este faptul ca in tot judetul Tulcea (unde se afla Delta Dunarii, cu cel mai mare bazin piscicol din Romania) Inspectia Piscicola are un singur angajat, iar acesta nu are nici macar o barca pe care ar putea-o folosi la prinderea braconierilor.

?Aceasta lege ne leaga pur si simplu de maini si de picioare?, a declarat ieri guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. ?Pana acum am colaborat excelent cu celelalte institutii, iar braconierii au fost prinsi pe capete. Sunt curios cum va putea Inspectia Piscicola sa faca ceea ce pana acum acopereau atatea institutii.?

[b]FAPTE CUMULATIVE. [/b]
Potrivit noilor reglementari, confiscarea pestelui de la braconieri va fi extrem de greu de dovedit. ?Pana acum, legea spunea ca daca pestele era pescuit ilegal, transportat fara acte legale sau comercializat ilegal trebuia confiscat fara nici un fel de probleme. Cunvantul ?sau? a fost inlocuit cu ?si?, astfel incat, de acum inainte, aceste masuri vor fi cumulative. Cu alte cuvinte, daca prinzi braconierii cu o masina cu o tona de peste, ca sa-l poti confisca trebuie sa le demonstrezi faptul ca intentionau sa-l vanda fraudulos, altfel incalci legea. Intreb si eu: Cine poate dovedi asa ceva??, spune Virgil Munteanu.

[b]PLASE MONOFILAMENT. [/b]
O alta prevedere controversata este suspendarea totala a unor infractiuni, fapte pedepsite pana acum cu ani grei de inchisoare. ?Nu mai exista fapte. Folosirea plaselor monofilament, cu ochiuri de plasa extrem de mici, care matura tot, pana si mormolocii, si pun in pericol intreaga populatie piscicola era pedepsita cu inchisoare intre 6 luni si 4 ani. Acum nu mai e nici macar infractiune penala! In plus, importul, producerea, achizitionarea sau detinerea de astfel de ustensile se pedepsea cu inchisoare tot de la 6 luni la 4 ani. Iar ca sa se puna capac, pescuitul sturionilor in afara cadrului legal era pedepsita cu inchisoare de pana la 10 ani. Acum nu mai e nici macar infractiune!!!?, a mai spus guvernatorul.

[b]DOAR AMENDA.[/b]
Prin noua lege, pescuitul electric sau cel cu dinamita se va pedepsi numai cu amenda penala, intre 50 si 100 de milioane de lei. ?Acestea reprezinta unele dintre cele mai grave metode de braconaj. Pana acum stateai la inchisoare 10 ani pentru astfel de fapte. Noua lege le pedepseste cu amenda penala?, spune guvernatorul Munteanu.

[b]CONTRADICTII. [/b]
Confuziile sunt prezente si ele in textul noii legi. ?Parcurgand cu atentie decretul, poti depista usor aceeasi fapta incadrata diferit. Intr-un capitol este infractiune, iar cateva articole, uneori cateva paragrafe mai jos, exact aceeasi fapta este doar contraventie si se sanctioneaza doar cu amenda!!!?, mai spune Virgil Munteanu.

[b]HAOS. [/b]
Guvernatorul spune ca modul in care pana acum se declarau zonele de protejare a pestelui sau perioada prohibitiei au fost, de asemenea, abrogate. ?Cum vor fi stabilite aceste lucruri? Practic, e dat frau liber haosului si practicilor ilegale!?, crede guvernatorul Deltei Dunarii.

[b]LEGE[/b]
Legea a fost inaintata Parlamentului de catre Directia de Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii. Este un text menit sa modifice si sa completeze Legea 192/2001, ce se refera la pescuit, fond piscicol si acvacultura. ?Acest text a fost propus de catre Ministerul Agriculturii fara ca noi sa fim macar consultati. Am aflat totul abia in momentul in care am vazut Monitorul Oficial?. Contactati insistent telefonic ieri, pentru a afla amanunte despre initierea Legii 298, reprezentantii Directiei Piscicole din Ministerul Agriculturii nu au raspuns la telefoane.