?O idee nu e mare decat daca poti sa iesi cu ea pe strada!¬ Constantin Noica

Participand la Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana poti lua atitudine, poti spune ? NU ¬ unui proiect minier menit sa distruga nu doar Rosia Montana, ci intreaga zona a Apusenilor.

La Mars vor lua parte si celebritati din lumea muzicii, teatrului, televiziunii etc. si nu va lipsi acoperirea media din partea MTV Romania, Formula AS, Curierul National, Sapte Seri, Radio Orion Alba, CD Radio Cluj-Napoca, Radio Targu-Mures, s.a.

Marsul de Solidaritate este sansa fiecarui roman de a se face vizibil si auzit, de a intra in contact cu motii intr-un mod inedit si atat de simplu, despre care noi stim deja ca are succes : mergand pe jos.

Marsul se va desfasura pe acelasi traseu, Cluj-Napoca-Rosia Montana, pe Valea Ariesului si se va finaliza cu un Concert de Protest la Rosia Montana.

Marsul va avea urmatorul program:
23 August: Cluj-Napoca, Feleacu, Valcele, Martinesti, Tureni, Copaceni, Turda;
24 August: Turda, Mihai Viteazu, Cornesti, Buru;
25 August: Buru, Lungesti, Vidolm, Ocolis, Lunca Ariesului, Salciua;
26 August: Salciua, Brazesti, Sartas, Baia de Aries, Muncelu, Valea Lupsii, Lupsa;
27 August: Lupsa, Bistra, Campeni;
28 August: Campeni, Carpenis, Gura Rosiei, Rosia Montana.

Fiecare participant la Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana va semna un angajament prin care sa obliga ca pe durata Marsului sa nu recurga la acte de violenta sau sa aduca prejudicii bunelor moravuri si sa se comporte dupa principiul bunului simt.

Minorii vor putea participa la Mars doar daca sunt insotiti de persoane majore care vor raspunde pentru ei.

Croatia, care se pregateste sa inceapa negocierile de aderare la Uniunea Europeana, a renuntat la un contract privind constructia de autostrazi, care fusese atribuit concernului american Bechtel. Uniunea Europeana ofera finantari substantiale pentru infrastructura croata
si guvernul are tot interesul sa se afle in gratiile Bruxelles-ului, potrivit BBC. Ca si in Romania, in Croatia s-a iscat un adevarat scandal fata de atribuirea, luna trecuta, fara licitatie, a unui contract in valoare de 300 milioane dolari companiei americane Bechtel.

Motivatia autoritatilor croate era ca ramasesera datoare de pe vremea precedentului executiv. Liderii opozitiei l-au acuzat pe premierul Ivo Sanader ca atribuie contracte in conditii dubioase, desi nu are nici o obligatie sa faca acest lucru. In urma presiunilor, acesta a decis sa organizeze o licitatie, desi legea i-ar fi permis sa ofere proiectul, in mod direct, unei companii cu traditie. Punand in balanta finantarile pe care le poate obtine de la Uniunea Europeana, guvernul croat a ales o alta solutie fata de guvernul roman pentru a iesi din acest conflict SUA-UE. Reamintim ca proiectul privind constructia autostrazii Brasov-Bors a fost atribuit de guvernul roman tot firmei Bechtel, fara licitatie, ceea ce a iscat nemultumirea oficialilor europeni care, la un moment dat, au anuntat chiar si posibilitatea inceperii unei anchete in acest caz. Miza proiectului romanesc era mult mai mare decat in cazul celui croat, avand in vedere ca autostrada Brasov-Bors este o lucrare de aproximativ 3 miliarde de dolari, de zece ori mai scumpa decat cei 37 de km ai autostrazii croate care va lega Zagrebul de Dubrovnik. In ciuda presiunilor oficialilor europeni, guvernul de la Bucuresti a ramas pe pozitie, lucrarile la autostrada Brasov-Bors fiind inaugurate oficial in luna iulie. Singura "concesie" facuta Bruxelles-ului a fost promisiunea ca se va incerca evitarea pe viitor a atribuirii unor proiecte de asemenea anvergura fara licitatie.

He thanked Denmark and the other EU countries for taking a strong lead on climate change. "We know there is some tough sledding ahead to make the rest of the cuts in greenhouse gases that will be needed. We came to let people know that climate change is already having an effect in the Arctic, and it will soon be affecting Europe too. It’s really important that Europeans commit to more reductions once the Kyoto commitments are complemented."

A recent report from the Copenhagen-based European Environment Agency confirms that changes in climate and impacts on nature and ecosystems are already underway in various parts of Europe, including the Arctic. Prof. Jacqueline McGlade, Executive Director of the European Environment Agency:

‘These findings provide even more evidence that climate change is really happening. Our report supports policy makers in their efforts to not only reduce emissions of greenhouse gases but also prepare ways to adapt to the changes that will inevitably come. Europe has a particular responsibility because of its leadership in the Kyoto process but also because its geography – from the Arctic to the arid regions of the Mediterranean – means that all Europeans will be affected.’

Daca proiectul va fi realizat, peste 2000 de oameni ar fi stramutati fortat, iar Rosia Montana, cea mai veche localitate miniera atestata documentar din Romania ar fi distrusa. Cercetari arheologice recente au adus la lumina adevarate comori precum galerii miniere dacice si romane, unice in lume. Ca alternativa la minerit si pentru a salva Rosia Montana, Alburnus Maior a lansat un proiect ce promoveaza dezvoltarea durabila si prezervarea mostenirii istorice si naturale.

Eugen David, Presedintele Alburnus Maior: "Rosia Montana nu e de vanzare! Casele si vietile noastre nu sunt subiect de negociere si nu pot fi cuprinse in nici un studiu de impact. Destinul Rosiei Montane trebuie sa fie unul durabil."

Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana ? editia a II-a

? O idee nu e mare decat daca poti sa iesi cu ea pe strada ! ¬ Constantin Noica

Asociatia Alburnus Maior anunta editia a II-a a Marsului de Solidaritate cu Rosia Montana ce va avea loc in perioda 23-28 august 2004. Marsul este organizat in parteneriat cu Institutul Roman pentru Pace (PATRIR), Greenpeace CEE si Mindbomb.

Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana este o incursiune in Tara Motilor parcurgand peste 130 km, in 6 zile, de la Cluj Napoca la Rosia Montana. Drumul urmeaza, in cea mai mare parte a sa Valea Ariesului, trecand prin peste 20 de comunitati.

Fiecare pas din acest mars simbolizeaza refuzul de a accepta incalcarea drepturilor omului, injustitia sociala si lipsa unei practici a democratiei. Mai mult de atat, acest eveniment este o celebrare a vietii, traditiilor, naturii si a puterii oamenilor de a se impotrivi proiectului minier planificat la Rosia Montana. De mai bine de 5 ani, institutii si forumuri prestigioase din tara si strainatate sprijina lupta oamenilor din Rosia Montana, insa autoritatile romane raman tacute. Astfel, motii, pentru a-si face cunoscuta cauza au nevoie de prieteni curajosi, sensibili si hotarati.

Marsul de Solidaritate este sansa fiecarui roman de a se face vizibil si auzit, de a intra in contact cu motii intr-un mod inedit si atat de simplu, despre care noi stim deja ca are succes : mergand pe jos.

Marsul se va finaliza cu un Concert de Protest la Rosia Montana. Va asteptam in oricare din zilele marsului, dupa urmatorul program:
23 August: Cluj-Napoca, Feleacu, Valcele, Martinesti, Tureni, Copaceni, Turda;
24 August: Turda, Mihai Viteazu, Cornesti, Buru;
25 August: Buru, Lungesti, Vidolm, Ocolis, Lunca Ariesului, Salciua;
26 August: Salciua, Brazesti, Sartas, Baia de Aries, Muncelu, Valea Lupsii, Lupsa;
27 August: Lupsa, Bistra, Campeni;
28 August: Campeni, Carpenis, Gura Rosiei, Rosia Montana.

Colegiul Invizibil Moldova (CIM) – organizatie neguvernamentala educationala are drept scop promovarea instruirii de calitate a studentilor talentati in domeniile stiintelor sociale si umanistice. Colegiul acorda sprijin studentilor in obtinerea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice in baza programelor extracurriculare ce completeaza si extind cunostintele obtinute in cadrul programelor universitare. La concurs sunt invitati sa participe
studentii care isi fac studiile in domeniile stiintelor sociale si umanistice la universitatile din Moldova si care corespund urmatoarelor criterii: ¬ studenti in anul II, III (cu bacalaureat) si
III, IV (dupa scoala medie); ¬ media academica la ultimile doua sesiuni – mai mare de 8.5.

Informatii suplimentare despre conditiile de participare la tel. 22 25 04. Adresa Colegiului Invizibil: Chisinau, str. Puskin, 16/1.

The aim of this kind of work – the subject of fierce debate – is to make cloned embryos from which stem cells can be used to treat diseases.

Meanwhile South Korean scientists say they have created stem cells to match individuals for the first time.

The resultant cells were a perfect match for the individual and could mean treatments for diseases like diabetes without problems of rejection.

Therapeutic cloning – believed to have huge potential to treat disease and disability – is allowed in Britain.

Reproductive cloning – the cloning of human embryos with the intention of creating a baby – was made illegal in 2001.

The UN recently voted in favour of a ban on all human cloning, but this was non-binding which means the UK can continue to do therapeutic cloning.

The use of embryonic stem cells is controversial, with opponents arguing that all embryos, whether created in the lab or not, have the potential to go on to become a fully fledged human. Others fear there are safety concerns.

Supporters of cloning say it could offer numerous benefits in the future, such as fighting disease, battling infertility or preserving endangered species.

Criticising the Newcastle research, Julia Millington from the ProLife Alliance said cloning for research purposes was profoundly unethical.

Josephine Quintavalle from CORE said: "No matter how it is created, a human embryo’s destiny should be to live and not to be turned into human stem cells."

Life said cloning was "unsafe and inefficient", and involved exposing women to dangerous fertility drugs in order to collect sufficient eggs.

In the Newcastle research, three of the resultant clones lived and grew in the laboratory for three days and one survived for five days.

The critical factor for success appeared to be how quickly the egg was collected and manipulated, Professor Alison Murdoch and colleagues found.

The clone that lasted for five days had been collected and manipulated within 15 minutes.

Other tissues

Stem cells have the ability to develop into virtually any tissue in the body and could, in theory, be used to replace damaged cells in conditions such as Parkinson’s disease and diabetes.

But Professor Murdoch said this was still a long way off.

"We are talk?ng about several years before we are talking about a cell-based therapy that can go back into the patient," she said.

Colleague Dr Miodrag Stojkovic said: "I’m really happy but I know that this is just the beginning of a long journey so we have to continue to try to derive stem cells that will definitely help us one day to cure diseases."

The UK research is published in Reproductive and BioMedicine Online.

Academia Romana reaminteste in context ca distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri, unele avind calitatea de monument istoric, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila. Potrivit comunicatului Academiei Romane, exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei raminind nerezolvate sau agravindu-se dupa aceasta perioada. De altfel, si numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii, estimat la circa 300, este nesemnificativ in raport cu nevoile locale, care ar cere o solutie de durata bazata pe resurse regenerabile, mai sustine Academia Romana.

[url=http://rador.srr.ro/]http://rador.srr.ro/[/url]

Participantii la mars au primit binecuvantarea Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, care a adresat cu aceasta ocazie un mesaj "catre pelerinii Rosiei Montane": "Voi, cei ce plecati acum din inima Clujului intru apararea pasnica si demna a Rosiei Montane , spuneti tuturor ca doua institutii fundamentale ale poporului nostru, Biserica Ortodoxa si Academia Romana, s-au pronuntat ferm impotriva otravirii si desfigurarii Muntilor Apuseni. Duceti cu voi acest mesaj si amintiti-le tuturor motilor ca ei sunt mostenitorii cei mai apropiati ai stramosilor daci si ca a lor este mosia muntilor. Indemnati-i, impreuna cu mine, sa vi se alature si sa invinga".

Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana este organizat de Asociatia Alburnus Maior in parteneriat cu Institutul Roman pentru Pace (PATRIR), Greenpeace CEE si Mindbomb. Fiecare pas din acest mars simbolizeaza refuzul de a accepta incalcarea drepturilor omului, injustitia sociala, lipsa unei practici a democratiei si distrugerea mediului inconjurator. Mai mult de atat, acest eveniment este o celebrare a vietii, traditiilor, naturii si a puterii oamenilor de a se impotrivi proiectului minier planificat la Rosia Montana. De mai bine de 5 ani, institutii si forumuri prestigioase din tara si strainatate sprijina lupta oamenilor din Rosia Montana, insa autoritatile romane raman tacute. Astfel, motii, pentru a-si face cunoscuta cauza au nevoie de prieteni curajosi, sensibili si hotarati.

Pe parcursul marsului au confirmat participarea personalitati ale vietii culturale si artistice romanesti precum Horia Roman Patapievici, Gianina Corondan, Fane Nagy de la Semnal M, formatia Luna Amara si Ombladon de la Parazitii. Ultima zi a marsului va culmina cu Concertul de
Protest de la Rosia Montana (28 august 2004) unde vor canta Ombladon, Luna Amara, Zob, Bitza si altii.

Marsul de Solidariatate cu Rosia Montana si Concertul de Protest FanFest fac parte din PROIECTUL FANFEST, proiect ce promoveaza unicitatea si dezvoltarea durabila a Rosiei Montane, fiind un puternic semnal de alarma pentru publicul larg asupra dezastrului pe care il reprezinta pentru Muntii Apuseni exploatarea in cariera deschisa cu cianura a aurului din zona.

Campania Salvati Rosia Montana, cea mai mare miscare sociala si de mediu din Romania, a inceput ca o reactie de opozitie a localnicilor impotriva planului companiei Rosia Montana Gold Corporation de a realiza la Rosia Montana, proiectul de extractie a aurului la suprafata prin metoda cianuratiei cu cel mai mare impact din Europa.

Impresiile de peste zi ale marsaluitorilor, precum si mesajul oamneilor din cele peste 20 de comunitati parcurse pe Valea Ariesului vor fi adunate intr-un jurnal ce va publicat zilnic pe pagina de internet ww.rosiamontana.ro/fanfest , sectiunea ? Centru de Presa ¬. De asemenea, la aceeasi adresa, sectiunea ? Galerie Foto ¬ va prezenta fotografii de pe traseu.

Colibri means "Hummingbird" in Spanish and the the winner of the annual award receives a trophy, diploma and a $1,000 cash award from Emilio Kifuri, president of Canyon Travel.

The winner of the Colibri Award is selected by Planeta.com founder Ron Mader with consultation from members of the Mexico Ecotourism Network.

"Ecotourism depends on the leadership of individuals who are resourceful and innovative and who are bold enough to bridge the traditional divisions between tourism and the environment," said Mader.

"Mexico is one of the world’s mega diverse countries with one of the most successful tourism industries," said Emilio Kifuri. "If ecotourism is ever to overtake the senseless destruction of the world’s natural areas, it certainly has to develop at a much faster pace. We feel fortunate to be in a position to demonstrate to the tourism industry that ecotourism can be more profitable than mainstream tourism. It is this potential for profit that has the greatest ability to cause the most profound changes."

Planeta.com will partici?ate in several environmental events in Mexico City during the World Environment Day weekend and will present the award on the waters of the Xochimilco Gardens.

"If we desire to make our cities greener, making tourism greener is a great step forward," said Mader, adding that urban ecotourism is a reality in Mexico City with such pioneering projects as the ciclovia (bike path) and the hiking and biking trails in the Ajusco Mountains.

Planeta.com is no stranger to city-based nature tourism, having hosted the 2004 Conference on Urban Ecotourism. Participants at that event agreed upon the Urban Ecotourism Declaration, a collective response to a common challenge: making urban spaces more livable while protecting biodiversity.