The United States renewed its concern Monday about a controversial Ukrainian canal project in the Danube delta. Environmentalists say the canal will cause irreparable harm to important bird breeding areas.

The United States is joining the European Union and major environmental groups in expressing concern about the project by Ukraine, which is digging a three-kilometer long, deep water channel through an internationally-protected part of the Danube delta.

The dredging project began in May despite international protests including an earlier critical statement by the United States. Opponents of the canal say it will destroy the nesting areas of thousands of endangered birds, in an area described as the most important breeding
ground for birds in all of Europe.

At a news briefing, State Department Deputy Spokesman Adam Ereli said construction on the canal has continued "unabated" despite the U.S. appeal in May that Ukraine conduct an impact assessment of the project and consider an alternate route that would minimize the destructive
impact on the environment.

He said the European Union and the governments of Germany and Ukraine’s neighbor Romania as well as key advocacy groups including the World Wildlife Fund and the World Conservation Union all have registered complaints, but that the Kiev government has been unresponsive.

"We remain deeply concerned about the environmental impact of this construction project, and by the lack of action by the government of Ukraine to be responsive to its treaty obligations, and to the positions stated by other countries and the international organizations," he said.
"And we urge it, continue to urge it, to insure that this very important wetland area and ecologically-sensitive resource be fully protected and preserved."

Ukraine has said the canal is merely the reopening of a project begun during the Soviet era and would provide better access to the Black Sea for an economically poor region of the country.

Kiev officials say there are three deep waterways in the Danube delta, but none in Ukraine and that the country has a right to develop its part of the area.

The affected section of the delta is nominally protected under the 1971 Ramsar international convention on wetlands, a bilateral Ukraine-Romania agreement, and by its designation as a UNESCO "Man and the Biosphere" site.

Nature groups say it is home to 280 bird species including critical populations of pelicans and cormorants, and that the Ukraine project risks bringing oil pollution to the area.

Ucraina a anuntat ca va finaliza lucrarile intre 24 august si 1 septembrie. Santierul a decimat deja speciile de pasari din zona, care nu au mai suportat zgomotul si si-au parasit cuiburile sau ale caror cuiburi au fost distruse.

Finalizarea lucrarilor la canal va insemna un dezastru ecologic pentru Delta Dunarii. Secialistii estimeaza ca 60% din debitul de apa de pe bratele Sulina si Sf. Gheorghe va fi deturnat spre canalul Bistroe. Dezechilibrul va duce la secarea multor canale secundare si asanarea unor suprafete importante din teritoriul Deltei. Efectele asupra speciilor de plante, pasari si pesti din Delta Dunarii, multe dintre ele unicat in lume, vor fi devastatoare.

In ciuda protestelor internationale, presedintele Kucima refuza sa stopeze lucrarile pina la realizarea unui studiu de impact asupra mediului. Tupeul executivului de la Kiev nu cunoaste margini: in timp ce utilajele companiei germane angajate de ucrainieni sapa la canal, o vedeta maritima are armamentul dehusat (un lansator de rachete si o mitraliera) si indreptat ostentativ catre malul romanesc, granita NATO.

Va asteptam in numar cit mai mare pe 24 august la ora 1400 in fata Ambasadei Ucrainei sa le aratam ca NE PASA de ce se intimpla cu Delta Dunarii! Va vom ramine recunoscatori daca veti transmite mai departe aceasta stire cititorilor si prietenilor dvs.

Cu prietenie,

Dragos Bucurenci

Director
Asocatia "Salvati Dunarea si Delta Dunarii – Academia Catavencu"
Str. Frumoasa 19
sector 1, 010985 Bucuresti
Tel.: 021 312 93 09
Fax: 021 212 98 13
[email]dragos.bucurenci@salvatidelta.ro[/email]

Landscapes will also be enhanced and conserved to build thriving rural towns and villages – plans outlined last year in the government’s Rural Strategy.

Under the bill, a single body, called Natural England, will be created to manage the environment.

This will be created by fusing English Nature, parts of the Countryside Agency and most of the Rural Development Service. The new organisation will be established by January 2007, subject to parliamentary agreement.

The government says this would establish a powerful champion for landscape and conservation working "for people, places and nature" and will be responsible for issues of access, recreation and quality of life.

Rural advocate

The bill will also establish a new Commission for Rural Communities to act as an advocate and watchdog for rural people and to ensure government policy delivers improvements for them.

The Campaign to Protect Rural England (CPRE) broadly welcomed the announcement, but expressed concerns about how the organisation would work.

Tom Oliver, head of rural policy at CPRE, commented: "We very much welcome the opportunity the government is providing to ensure both the countryside and the wildlife that inhabits it is properly protected.

"But the effectiveness of the legislation depends on the clarity and robustness of the legal duties given to the new agency and on the degree of independence it has from central and regional government."

The Royal Society for the Protection of Birds (RSPB) said the bill, along with three others, would improve wildlife protection and help the government meet targets for halting biodiversity loss.

Martin Harper, head of government affairs at RSPB, commented: "Occasionally, some very valuable legislation can in the end be left out. We are very pleased that the three bills that primarily concern us are in, but given the big legislative programme announced today, we’ll be even more pleased when they come out the other side."

[b]Efectele neasteptate ale poluarii[/b]

Ploile acide sunt rezultatul dizolvarii gazelor emise in atmosfera. Este vorba in special de sulfati si nitrati. Picaturile de ploaie pot ajunge sa contina asfel cantitati mici de acid sulfuric sau acid nitric.

Ei bine, n-o sa va vina sa credeti, dar au si o parte buna: limiteaza incalzirea globala.

Cel putin asta indica rezultatele unui studiu recent publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences. Studiul investigheaza sursele care produc schimbarile climatice – asa numita incalzire globala si contrazice teoria simpla general acceptata.

[b]incalzirea globala[/b]

Doua gaze sunt considerate in principal responsabile pentru incalzirea globala: metanul si dioxidul de carbon. in special metanul este considerat responsabil pentru 22 la suta din cresterea efectului de sera pe Terra, crestere atribuita subproduselor civilizatiei umane.

Principalii responsabili pentru emisiile de metan sunt de fapt microorganismele prezente in toate ariile umede. Acestea se hranesc cu hidrogen si acetati din sol si emit metan in atmosfera. Pe masura ce efectul incalzirii globale este tot mai pronuntat se amorseaza u fel de ciclu: incalzirea inmulteste microorganismele si acestea produc tot mai mult metan.

Noul studiu sugereaza insa ca acest ciclu ar putea fi intrerupt sau ca rezultatele lui ar putea fi alterate de un alt factor poluator: emisiile de sulf. Şi asta pentru ca impreuna cu bacteriile care produc metan exista in regiunile umede si bacterii care mananca sulf. Şi inca, intre acestea, exista o permanenta competitie.

Mai multe experimente au aratat ca depozitele de sulf pot reduce productia de metan in anumite regiuni, reduse ca intindere, cu pana la 30 la suta prin activarea bacteriilor care mananca sulf.

Recentul studiu sugereaza astfel ca pe langa efectele lor nocive, ploile acide ar putea limita cresterile cantitatii de metan emis in atmosfera. Mai mult, ne sugereaza cat de complex este tabloul pe care trebuie sa-l studiem atunci cand vrem sa aflam mai multe despre efectele poluarii atmosferice.

Partea cea mai interesanta este ca autorii studiului, condusi de Vincent Gauci, de la Open University, din Marea Britanie, au incercat pentru prima data sa determine cum afecteaza poluarea cu sulf regiunile mlastinoase pe arii foarte extinse.

Pentru aceasta, cercetatorii au folosit un model computerizat produs de NASA. Simularea a inclus ultimele date privind emisiile globale de metan respectiv poluarea cu sulf, precum si date privind modelele de modificari climaterice si de evolutie a zonelor mlastinoase.

Modelarea a incercat sa urmareasca interactiunile intre emisia de metan si ploile acide pe o perioada de peste 100 de ani, din 1960 pana in 2080 iar rezultatele au fost extrem de interesante. De pilda, cercetatorii au descoperit ca poluarea cu sulf a limitat emisiile de metan de-a lungul ultimilor 50 de ani si ca este capabila sa reduca emisiile de metan cu cateva milioane de tone anual.

Zacamintele au fost epuizate si costurile pentru ecologizarea
zonelor respective se ridica, potrivit presedintelui ANRM, la circa 100 milioane de dolari. In conformitate cu prevederile contractului de privatizare a Petrom, statul roman este cel care va plati, fiind raspunzator pentru contaminarea istorica si operatiunile de abandonare. "Poluatorul plateste, deci statul va trebui sa rezolve problemele de ecologizare", a afirmat Stratulat. Asadar, despagubirile aferente terenurilor afectate inaintea preluarii Petrom de catre OMV vor fi acordate de la bugetul de stat. Grupul OMV va fi raspunzator numai de daunele de mediu care s-ar putea produce dupa preluarea Petrom. OMV, dar si ceilalti agenti economici au obligatia sa depuna o garantie de mediu inainte de inceperea activitatii. Incepand de anul viitor, timp de 14 ani, se vor aloca de la buget cate 50 milioane euro anual pentru acoperirea cheltuielilor de mediu ce vor fi realizate de Petrom. Statul nu va raspunde insa de nici o pretentie individuala referitoare la contaminare daca valoarea platilor este mai mica de 20.000 de euro. OMV a anuntat ca nu vrea sa renunte la nici un perimetru petrolier ce apartine societatii Petrom, a mai spus Iuliana Stratulat, presedintele ANRM. Cu acceptul Agentiei, toate acordurile petroliere si licentele Petrom vor fi transferate OMV. Deocamdata insa nu este cazul deoarece numai situatia actionariatului s-a schimbat. In primele 6 luni ale anului, ANRM a incasat redevente de la Petrom in suma de 2500 miliarde lei. Anual, Agentia varsa la buget peste 6000 miliarde lei, incasari din taxe si redevente. Din aceasta suma, 5000 miliarde lei este contributia anuala a Petrom.

But the government has insisted it remains committed to reducing CO2 emissions by 20% by 2010.

The society published on Monday its response to the current review of the UK climate change programme.

Sir David Wallace, vice president of the Royal Society, said: "There are some tough political decisions to be made, in this parliament, about how the UK manages its seemingly insatiable appetite for energy at a time when cutting emissions of greenhouse gases such as carbon dioxide is imperative.

"This is underlined by the fact that, at the current rate, even the government’s revised assessment of how much carbon dioxide the UK will cut is frankly unrealistic."

The Royal Society warns that unless the rate of development of both renewable and energy efficiency measures make up for the loss of capacity resulting from the phasing out of nuclear power, the UK will actually become more reliant on fossil fuels with the result that carbon dioxide emissions will go up rather than down.

The UK’s emissions of greenhouse gases rose between 2003 and 2004, according to the government’s own data.

The emissions last year were 1.5% above those in 2003, and are now higher than at any time since the Labour government came to power in 1997

, Rebel Music, Greenpeace CEE, Mindbomb si Institutul Roman pentru Actiune, Instruire si Cercetare in Domeniul Pacii (PATRIR), Concertul de Protest FanFest a fost un eveniment fara precedent, unind campania ?Salvati Rosia Montana?, cea mai mare miscare a societatii civile din Romania de pana in prezent. Campania a fost initiata acum patru ani cand proprietari din Rosia Montana au fondat ?Alburnus Maior? pentru a se opune distrugerii localitatii de catre cea mai mare mina de aur la suprafata din Europa.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), care este detinuta in proportie de 80% de compania miniera junior din Canada, Gabriel Resources (TSX:GBU) intentioneaza sa realizeze la Rosia Montana, in inima muntilor Apuseni, cea mai mare mina de aur la suprafata din Europa. Pe langa folosirea controversatei metode a cianuratiei, proiectul presupune stramutarea involuntara a peste 2000 de oameni, distrugerea a patru munti, doua vai, zece biserici, noua cimitire precum si a unor vestigii arheologice unice. Inca de la inceputul sau, acest proiect a fost asaltat de scandaluri si probleme operationale, inclusiv de opozitie locala, nationala si internationala din partea atat a societatii civile precum si a institutiilor experte.

Sosirea Marsului de Solidaritate la Rosia Montana a reprezentat primul eveniment important de ieri. Peste 200 de marsaluitori si ajuns in centrul comunei in jurul orei 15.00; dupa ce au strabatut pe jos 137 km in sase zile de la Cluj-Napoca la Rosia Montana pentru a-si exprima solidaritatea cu populatia afectata de-a lungul Vaii Ariesului. La Rosia Montana, marsaluitorii au fost intampinati de localnici si au mers apoi la concert pe platoul situat deasupra vaii.

Incepand cu ora 16.00, 4000 de participanti s-au adunat la Concertul de Protest FanFest pentru a-si uni vocea intr-un puternic mesaj: ?Rosia Montana nu este de vanzare!? Concertul a inceput la ora 20.00 si la el au participat artisti si DJ cum ar fi Ombladon, Luna Amara, Freakadadisk, Zob, Bitza, Zale, DJ Dox, Romano/G- Force Sound, Unu, Shekinah, Spike, LBC KRU, Travka, Guerillas si Klan. Toti acestia au cantat gratuit; aceasta pentru a se impotrivi distrugerii Rosiei Montane si pentru un viitor durabil.

?Acum puteti vedea voi insiva de ce ne pasa atat de mult de Rosia Montana si de ce refuzam sa fie distrusa de catre un proiect monstruos. Vietile si pamanturile noastre nu sunt subiect de negociere. Oamenii sunt mai importanti decat aurul?, a spus Eugen David, Presedintele Alburnus Maior, urand bun-venit participantilor.

?Nu ne vom lasa intimidati de jocuri politice sau financiare. Am venit aici sa aratam ca Rosia Montana apartine unor oameni plini de viata? (Shekinah). ?Am urcat pe scena sa cantam pentru Rosia Montana pentru ca nu vrem sa fie distrusa. Este o situatie (din cate oare?) cand oamenii sunt calcati in picioare in goana cretina dupa bani. De data aceasta nu ne vindem numai oamenii, ci si padurile si muntii. De ce vrem sa oprim acest proiect? Pentru ca banii nu au viata!? (Luna Amara), a fost cateva dintre mesajele de protest ale artistilor.

Proiectul FanFest, inclusiv Concertul de Protest a fost sponsorizat de catre Ratiu Family Foundation, JMG Foundation, GreenPeace CEE, X minus Y Foundation, Atta, Magnum, Monopolis SA, Alimpam, Firma9, Romsver, precum si prin donatii individuale. Evenimentul a fost acoperit de catre partenerii sai media: MTV Romania, Curierul National, Formula AS, Sapte Seri, Monitoul de Cluj, Radio Cluj, Stil FM, CD Radio, Revista 22, Radio Orion, Metronom, RTM Radio, Radio DaDa. Echipa de organizatori ai FanFest-ului doreste pe aceasta cale sa multumeasca tuturor celor care au facut acest eveniment posibil care ii includ pe cei care au trimis mesaje de solidaritate si au oferit sprijin on-line. Concertul a fost o actiune foarte pasnica, in ciuda unor incercari de a-i descuraja pe oameni sa ajunga la locul evenimentului prin a rupe afisele, smulge indicatoarele si prin a distribui foi informative defaimatoare.

The eggs were leaving Monday from the Pittsburgh International Airport, flying by jet to Los Angeles, then to Seoul, then to Kakbarovsk, Russia. From there, it’s a nine-hour train ride to the Khinganski Nature Reserve, located near the Amur River and China.

The National A?iary has been leading the reintroduction program for a decade after taking it over from the International Crane Foundation.

"It’s wonderful because it’s really taking a captive institution (and) taking that next step and trying to release these animals back into the wild," said Ann Burke, spokeswoman for the foundation in Baraboo, Wis.

This year, zoos in Cincinnati, Houston, Birmingham, Ala., Oklahoma City, Seattle, Boston and South Bend, Ind., provided eggs.

Usually, the National Aviary also provides some eggs, but a female crane died two years ago and the aviary’s new female hasn’t mated yet, said Jim Dunster, the aviary’s curator of birds.

"They’re good friends, they’re not lovers yet," he said.

In all, about 150 eggs have made the trip in the past decade.

"The eggs are much tougher than you would think," Dunster said. "They’ve always been alive and kicking when we got them (to the reserve.)"

The eggs, about 4 1/2 inches long for the red-crown and about 3 1/2 inches for the white-naped, are placed in coolers atop foam rubber, which sits on hot water bottles to keep them at a steady 99 degrees Fahrenheit.

Eggs are easier to send than birds, which have the potential to carry disease and require more permits, Dunster said.

Numbering between 1,700 and 2,000 in the wild, the red-crowned crane is the third most endangered bird in the world, according to the aviary and the International Crane Foundation. It’s native to Russia, China and Japan. Between 4,900 and 5,400 white-naped cranes live in the wild. Both species are threatened by loss of habitat because of human encroachment.

The birds are banded in the Russian reserve, but once they leave, they can’t be tracked, Dunster said. The program has been seeking grants for satellite tracking, but that would cost between $6,000 to $7,000 a bird, he said.

Privita dinspre Bucuresti, constructia canalului Bistroe pare o hachita a Ucrainei. Cu toate protestele internationale, Ucraina inaugureaza miine acest canal. O face cu fast, cu pompa, in prezenta, dupa cite se pare, a presedintelui Leonid Kucima. Diplomatia romaneasca a fost surprinsa de viteza, anvergura si hotarirea Ucrainei de a termina canalul.
Ucraina stie mai bine decit Romania sa-si duca la indeplinire un obiectiv care ii va asigura o cale libera de intrare pe Dunare si ii va putea permite sa-si exporte produsele petroliere. Romania este cu Ucraina in litigiu in privinta delimitarii platoului continental al Marii Negre. De asemenea, pastrarea statutului incert al Insulei Serpilor inseamna pentru Ucraina sa domine zona. De fapt, tot ce este la nordul Marii Negre inseamna un control al Ucrainei. Iar zona este plina de petrol si de titei. Canalul Bistroe va permite navelor ucrainene sa treaca spre Europa fara sa ocoleasca pe la Sulina.
Romania inca nu s-a trezit din acest esec diplomatic si pare sa trateze cu superficialitate aceasta chestiune. Se pierd gurile Dunarii si asistam la nepasarea autoritatilor. Exista o conventie internationala, insusita si de Ucraina, de delimitare a traseelor maritime in Europa. Conferinta a avut loc la Copenhaga in 1998. Acolo s-a specificat faptul ca sigura cale maritima pentru vapoare de mare tonaj este pe Dunare, si anume cea de pe bratul Sulina. Diplomatia romaneasca nu s-a folosit de aceasta Conventie. La fel de surprinzatoare este si reactia Ambasadei Romaniei de la Kiev. Informatii publice despre constructia canalului exista din aprilie 2003. De atunci si pina in iunie 2004 nici o oficialitate romaneasca n-a reactionat. Acum citeva zile, ambasadorul nostru la Kiev, Alexandru Cornea, a fost in zona, ca simplu cetatean. Ce a constatat dumnealui se stia de mult. Vizita a fost un fel de a drege busuiocul. La inaugurarea de miine, nici o oficilitate romaneasca n-a fost invitata.
In aceste conditii, Romania pare sa-si merite soarta. In general, informatiile din fostul spatiu sovietic sint putine, eronate si neconcludente. Romania nu si-a creat un corp de specialisti care sa aiba informatii si reactii la tot ce se intimpla in fostele state sovietice si care afecteaza Romania. Exista fie o stare de intimidare a autoritatilor cind vine vorba de situatia din fostele republici sovietice, fie e pur si simplu nepricepere. Ucrainenii, cum se va vedea din aceste pagini, au un interes vital sa-si faca acest canal. Se poate raspunde ca ei nu puteau sa mai fie intorsi din drum, oricita pricepere ar fi avut romanii. Poate fi un punct de vedere corect. Nu-i mai putin adevarat ca acum, intr-adevar, nu se mai poate face nimic. Dar, poate ca in urma cu un an mai era loc de o interventie care sa opreasca demararea lucrarilor canalului. Poate ca o LnavetaL diplomatica in principalele puncte de decizie ale planetei putea sa oblige Ucraina la mai multe explicatii si chiar la oprirea canalului. Ucraina a facut acest canal ca sa aiba o cale libera spre Europa pentru produsele sale – petrol si minereu, materii prime, in general. Dar o colaborare cu Romania prin care sa contribuie impreuna la exportul de materii prime putea duce la o ameliorare a relatiilor. La spartul tirgului, inflamarile Romaniei par doar sa irite. Stim ca autoritatile ucrainene? sint iritate si de protestele din propria lor tara. Dar, daca protestele din Ucraina au mai mare credibilitate, cele din Romania nu se bazeaza pe nici un studiu de impact.
Exista institutii si ONG-uri care au fost mai preocupate de situatia Deltei Dunarii decit ministerele. Nu a fost finalizat nici un raport oficial. Nimeni nu pare sa ia in seama pierderile care vor fi pe canalul Sulina. De asemenea, nici Ministerele Mediului, al Agriculturii si al Muncii si Protectiei Sociale nu se ingrijreaza ca pe bratul Chilia s-ar putea sa fie mai putin peste. Asta ar insemna ca pescarii vor avea mai putin de lucru si nu-si vor mai putea asigura subzistenta.
Nici acum nu o duc stralucit, dar canalul va complica situatia pescuitului. In aceste conditii, ar trebui sa fim mai putin plingaciosi si sa lucram dupa date certe. Cu aproximari, cu vorbe de dupa ureche, comunitatea internationala nu va fi convinsa ca Romania are o problema. Aceasta problema exista, dar noi ascundem, ca de obicei, gunoiul sub pres.

"Statul roman trebuia sa deschida un proces international impotriva Ucrainei"

In aceasta vara, Razvan Popescu Mirceni, directorul coordonator al LOceanic clubL din Constanta, a cercetat partea nordica a Deltei. Echipa lui s-a aflat doua saptamini in Delta. Lucrarile la canalul Bistroe par sa fi produs mai multe modificari negative in apele Deltei.
In sectorul de nord-est se constata deja o serie intreaga de modificari. Viteza de curgere a apei pe canalele secundare, in zona satului Cardon, situat la nord de Sulina, s-a modificat. Curge mai putina apa, curge mai incet. In egala masura, neoxigenarea care se produce in apa din cauza unei viteze mai mici de curgere, la jumatate aproape, face ca aerisirea apei sa nu fie cea normala. Asa ca o serie intreaga de specii pleaca din aceste regiuni. Migreaza cele mai valoroase specii de peste. Nu le convine nivelul de oxigenare. Milul din zonele acestea este unul de lac, negru. Iar golful Musura a devenit dintr-un golf o laguna aproape de inchidere. Incetul cu incetul, va fi o mlastina si mai apoi un pamint sterp.

In cit timp?
In cinci-zece ani, golful Musura poate sa fie desert. Acum golful Musura este sufocat de foarte, foarte multe plante acvatice. Pe golful Musura, probabil impinse de zgomotul intilnit mai la nord, sint foarte multe specii de pasari care manifesta, din punct de vedere comportamental, un nivel de stres ridicat. Ele sint stresate pentru ca vin de undeva, probabil din zona unde se construieste canalul Bistroe. Sint alungate populatiile deja existente de pasari. Grupul de cormorani nu a permis nici unui grup de pelicani sa patrunda acolo. Am vazut peste 1600 de pelicani, asa, dintr-o data, intr-o zona unde in alti ani nu existau pelicani. Nu i-am vazut hranindu-se.

Pasarile sint stresate, apa curge mai incet, ce se poate intimpla mai departe?
Ce v-am spus pina acum sint niste accidente pe o perioada limitata. Probabil cit se executa lucrari la Bistroe si sint utilaje in zona. Cel mai grav lucru este ca se modifica intregul ecosistem in zona Chilia. In al doilea rind, apa este mai murdara, toate mizeriile aduse din intreaga Europa se duc direct in mare. Bistroe va atrage apa, iar in rest va fi mil. Cind incep mlastinile sa apara, o zona este pierduta.

Toate aceste constatari v-au fost cerute de cineva, de Ministerul Mediului, spre exemplu?
Noi vom face un raport. Avem probe predate la laboratoarele din Europa. Noi lucram pe bani proprii. Nimeni nu ne-a solicitat ajutorul, n-am auzit de nici o consultare, de nici o masa rotunda, desi este o chestiune care a tensionat relatiile dintre Romania si Ucraina. Primele indicii ne spun ca situatia este ingrijoratoare. Concluziile vor fi in Raport, pe care il vom trimite ministerelor, la cel al Mediului, la cel al Agriculturii.

LIn cinci-zece ani, se va distruge partea de nord-est a DelteiL

Dar intuitia dumneavoastra ce va spune?
Ecosistemul va evolua mult mai repede decit este natural. Se va distruge partea de nord-est a Deltei. Se va colmata. Se va transforma intr-o cimpie stearpa. Va fi desert. Prin constructia acestui canal, Delta, sau cel putin partea de nord-est, va disparea. Dar noua ne este frica de transportul de petrol pe Dunare, pe bratul Chilia. O nava petroliera pe un fluviu nu este o chestiune care sa ne lase linistiti. Si pe Chilia vor intra mult mai multe nave ucrainene decit cele care circula acum pe la Sulina. Navele ucrainene nu vor mai plati nimic si nimeni nu este prost sa investeasca doar ca sa circule pe Bistroe tot atitea nave cite circulau pe Sulina. Dunarea va fi exploatata intens. Nu faci o asemenea investitie ca sa ajuti 25 de nave pe an, cite circulau pe Sulina. Piata europeana are nevoie de petrol si Ucraina va fi un furnizor important. Avind in vedere ca in zona Insulei Serpilor va incepe extractia de petrol, ucrainenii aveau nevoie si de o intrare sigura si necostisitoare spre Europa. Prin canalul Bistroe isi vad visul implinit.

Dar au fost citeva proteste ale Uniunii Europene?
Uniunea Europeana a actionat cum trebuie. Romania insa a protestat formal. Diplomatia romaneasca putea deschide un proces international. Noi ca stat, la nivel guvernamental, trebuia sa deschidem un proces. Noi stam de un an cu miinile in sin. Abia vara aceasta romanii au aflat ca a inceput constructia canalului Bistroe. Dar canalul nu se construieste intr-o saptamina. Cei de la guvern au aflat intimplator, dupa ce au reactionat organizatiile europene de mediu.

Raspunsul de la Kiev: LCel mai optim proiectL

Ucraina sustine ca a demarat amenajarea canalului? pentru a nu mai fi nevoita sa plateasca partii romane taxe mari la tranzitarea vaselor sale dinspre Dunare spre Marea Neagra pe bratul Chilia, eliminind, astfel, monopolul romanesc in domeniu. Kievul afirma ca taxele pe noul canal urmeaza sa fie de trei ori mai mici decit cele pe canalele romanesti. In plus, navele ucrainene vor avea acces direct? de pe Dunare la Marea Neagra, ceea ce ar economisi foarte multi bani. Ucrainenii? insista ca, de fapt, se reiau lucrarile de amenajare pe un amplasament mai vechi care ar fi existat deja inaintea inceperii lucrarilor. Un lucru este clar: Ucraina nu renunta!
Ucrainenii sustin ca prin amenajarea canalului Bistroe s-ar dezvolta zona adiacenta care este printre cele mai sarace. Compania ucraineana de navigatie pierde anual, conform BBC, aproape doua milioane de dolari din cauza ca nu poate folosi canalul Bistroe intre Dunare si Marea Neagra.
Intr-o nota a Ambasadei Ucrainei la Bucuresti se arata ca Lacest proiect se efectueaza cu scopul asigurarii participarii Ucrainei ca stat dunarean la dezvoltarea infrastructurii Coridorului de transport international VII si acordarea unui nou impuls pentru economia intregii Regiuni Dunarene.L
In document se mentioneaza ca Lcel mai optim proiectL a fost acela al Lreinnoirii canalului pe bratul Bystryi.L In documentul ambasadei ucrainene se insista asupra faptului ca Ldupa cum atesta expertiza de amploare, efectuata de catre institutiile imputenicite (n.r – nu se spune care), crearea caii navigabile de mare adincime Dunarea – Marea Neagra nu va duce la consecinte negative esentiale pentru ecosistemul rezervatiei.L Opinia Ucrainei este ca, Lin special, dupa concluziile expertilor, realizarea lucrarilor hidrotehnice nu va atrage poluarea atmosferei deoarece sursele fixe de poluare a atmosferei sint inexistente.L? Se adauga faptul ca Lpe timpul functionarii canalului vor functiona limitari de caracter ecologic: in timpul trecerii navelor prin teritoriul Rezervatiei biosferei Dunarene sint prevazute limite de viteze pentru nave, alte masuri preventive.L
Reprezentanta Kievului la Bucuresti sustine ca Lpartea ucraineana, din octombrie 2003, a informat, in repetate rinduri, partea romana despre planurile de reinnoire a canalului si este dispusa, si in continuare, sa faca schimb de informatii si sa se consulte pentru imbinarea armonioasa a intereselor, legate de pastrarea bogatiei naturale a Rezervatiei biosferei DunareneL. Ambasada insista asupra faptului ca este vorba Lnu despre constructia, ci reinnoirea caii navigabile, care a functionat in partea ucraineana a Deltei Dunarii pina la inceputul anilor 1990L. De asemenea, s-a accentuat ca Llucrarile se efectueaza strict in afara Rezervatiei biosferei.L

Delta Dunarii, patrimoniu UNESCO

Delta Dunarii se intinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata Romaniei si este a treia in Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este, din 1991, in Patrimoniul mondial al UNESCO, adapostind circa 90 de specii de pesti si 300 de specii de pasari, unele dintre ele rare sau pe cale de disparitie. In Delta traieste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO. Delta Dunarii adaposteste si cea mai intinsa zona compacta de stufaris de pe planeta, peste 1.500 de kilometri patrati.

Bistroe, canalul ambitiei Ucrainei

Prin stufarisul din partea ucraineana a Deltei pare sa se vada pina la Kremlin

Bistroe (Bystry, cum ii spun ucrainenii) inseamna in limba ucraineana rapid. Bistroe exista in mod natural, fiind un brat de scurgere a Dunarii in Marea Neagra. Canalul ucrainean porneste din Bratul Chilia, la frontiera cu Romania, mai jos de Periprava. Este impracticabil pentru navigatie, si de aceea ucrainenii vor sa-l amenajeze, prin lucrari de adincire, pentru a putea sa circule aici navele de mare tonaj ce au nevoie de zone adinci.
Autoritatile romane spun ca, prin lucrarile ucrainenilor, care constau in largirea zonei de varsare a Dunarii in Marea Neagra, la Bistroe, apele din Delta vor scadea. Cu alte cuvinte, din cauza canalului Bistroe, pe bratul Chilia va curge mai putina apa din Dunare. Romania sustine, conform diplomatiei de la Bucuresti, ca prin lucrarile la canal ar putea fi degradate sau distruse locurile de reproducere sau conservare a unor specii de fauna, in special pasari migratoare. Este vorba de o serie de pasari din Delta, cum sint pelicanii, care isi fac cuiburile pentru depunerea oualor in zonele umede. Aceste zone ar putea disparea o data cu amenajarea canalului Bistroe. Nu in ultimul rind, o serie de specii de pasari acvatice si-ar putea parasi cuiburile. Afectata ar putea fi si Padurea Letea, declarata monument al naturii. Specialistii sint de parere ca in pericol sint si amenajarile piscicole din zona, dar si ostroavele care nu se vor mai putea alimenta cu apa. In conformitate cu o conventie internationala (Ramsar-Iran, 1971) zona bratului Bistroe beneficiaza de un regim de protectie integrala in cadrul careia nu pot fi realizate lucrari hidrotehnice (amenajarea), mai mult, in aceste locuri fiind interzis chiar si accesul publicului.

Canalul – miza electorala la Kiev

In fata organismelor internationale, spun surse diplomatice, in lipsa argumentelor in favoarea amenajarii canalului Bistroe, Ucraina pozeaza in victima a pretentiilor teritoriale ale Romaniei, dind exemplul Insulei Serpilor. De fapt, Ucrainei putin ii pasa de presiunile internationale si cu atit mai mult de cele europene,? pentru ca, in ciuda teoriei de la Kiev, de fapt aceasta fosta republica sovietica – condusa de regimul autoritarist al lui Leonid Kucima -? nici nu vrea integrarea si, spun diplomati europeni, nici nu are sanse asa cum se prezinta acum. Mai mult, aflata sub influenta Rusiei si bazindu-se pe pozitia geostrategica, Ucraina nu joaca dupa reguli democratice. Alegerile de la sfirsitul acestui an au transformat canalul Bistroe intr-o ambitie de ordin electoral a actualului regim. Nu intimplator, inaugurarea primului tronson urmeaza sa aiba loc, cu pompa si propaganda de rigoare, chiar de ziua nationala a Ucrainei, pe 24 august. Prevazatori, ucrainenii s-au pus la adapost de eventuale sanctiuni, tocmind pentru lucrarile la Bistroe o firma germana,? LJosef Mobius Bau A.G.L cu sediul in Hamburg. Adevarata cauza a amenajarii canalului Bistroe ar putea sa o reprezinte interesul Rusiei pentru o iesire directa la Marea Neagra, la granita cu Romania, granita care, din acest an, a devenit si granita NATO! Cu alte cuvinte, Rusiei nu i-ar strica sa aiba asigurat accesul la noua granita NATO care s-a apropiat foarte mult de frontiera ex-URSS.? Bistroe nu este un caz singular de sfidare a normelor internationale in relatiile bilaterale romano-ucrainene. Sa ne amintim ca, desi acordurile internationale o cereau, Ucraina nu a incetat? forajele in Insula Serpilor, chiar si cind aparusera litigiile cu Romania.

SUA si UE: Stopati lucrarile la Bistroe!

Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a adresat Ucrainei o Lsolicitare fermaL de a elabora un studiu privind impactul amenajarii canalului Bistroe asupra mediului si si-a exprimat Lprofunda ingrijorareL fata de realizarea acestuia. In cadrul summit-ului UE-Ucraina, desfasurat luna trecuta la Haga, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, si? Chris Patten, comisarul european de atunci pentru relatii externe, au solicitat guvernului ucrainean sa abordeze problema Bistroe in conformitate cu prevederile relevante ale dreptului international si Lsa opreasca (!) lucrarile la canal pina la elaborarea unui studiu privind impactul asupra mediuluiL. Catherine Day, director general al Directiei de Mediu a Comisiei Europene, presedinte in exercitiu al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), si Philip Weller, secretar executiv al ICPDR, au criticat Lmodul in care autoritatile ucrainene abordeaza proiectul Bistroe, fara a lua in considerare rezolutia ICPDR pe aceasta temaL.

Ecologistii se implica

Trei organizatii ecologiste de prestigiu – World Wildlife Fund, Birdlife International si Wetlands International – i-au cerut recent presedintelui Leonid Kucima oprirea lucrarilor la canal, declarind ca acesta ameninta intreaga biosfera a Deltei Dunarii. In general, la Kiev, toata lumea pare a fi de partea lui Kucima, din motive lesne de inteles, in chestiunea Bistroe. Oamenii de stiinta ucraineni – cei mai indreptatiti sa exprime un punct de vedere – se opun insa. Este vorba de cei de la Academia Ucrainei. Reprezentantii Coalitiei Ucrainene pentru Natura de la Centrul pentru Cultura si Ecologie din Kiev, precum si organizatia ecologica Pecenegi au luat atitudine fata de construirea Canalului Dunare – Marea Neagra prin rezervatia naturala de pe Dunare. Directorul Centrului pentru Cultura si Ecologie din Kiev, Volodimir Boreiko, a declarat, conform BBC, ca Ldin punct de vedere ecologic, parcul natural este productiv atunci cind isi pastreaza integritatea, nu cind este impartitL.

"Ucrainenii trag canalul exact prin mijlocul unei zone strict protejate"

Domnule Baboianu, care sint consecintele pentru partea romana?
Pasarile se misca pe intreaga suprafata, care este si in Ucraina, si in Romania. Tot ecosistemul din Delta Dunarii este deranjat de constructia acestui canal. Prima componenta care va fi deranjata este cea hidrologica. O parte din debitul care venea pe Sfintu Gheorghe si Sulina, probabil,? se va deplasa spre Bistroe. Cel mai important impact mi se pare asupra sistemelor naturale de acolo. Este afectata zona de hranit, cuibarit, iernat. Este o zona strict protejata si acolo nu ai voie cu nici o interventie. Cind ai declarat ca acolo este o rezervatie, inseamna ca acolo vrei sa pastrezi neafectata zona. Acum, ucrainenii, care au cerut sa aiba o zona strict protejata, vin si spun: domnule, eu vreau sa trag un canal prin mijlocul acestei zone. Se pot invoca motive economice, dar lucrarea contravine flagrant statutului de zona strict protejata. Cind largesti, adincesti si marginesti cu diguri zona, o imparti in doua trupuri. Ea va intrerupe circulatia vietuitoarelor. Vibratia, traficul si, nu in ultimul rind, pericolul de accidente vor afecta zona. Oricind poate aparea o pata de motorina pe brat. Asemenea constructie afecteaza chiar inima rezervatiei.

Cum va fi afectata aceasta zona strict protejata?
Vor disparea specii de pesti, de pasari. Vor fi mai putine zone naturale unde speciile de pasari si de pesti sa-si gaseasca adapost. Zona strict protejata este o zona de refugiu pentru pasari. Are o valoare nutritiva foarte mare. Amestecul de ape dulci si ape sarate creeaza o zona de hranire foarte bogata.

Ce se va intimpla in partea romaneasca?
Noi avem colonia de pelicani de la Rosca Buhaiova. Pelicanii vin si se hranesc si in zona canalului Bistroe. Colonia va fi afectata. Noi am cerut un studiu de mediu privind impactul canalului asupra zonei.

Pescarii nostri vor fi afectati?
Da. Pentru ca proiectul prevede sa se creeze o cale navigabila de 168 de kilometri pentru nave mari. Asta presupune ca pe partea ucraineana a bratului Chilia trebuie sa se dragheze, sa se mentina adincimea de 7,5 metri. Prezenta dragilor intr-o zona de pescuit deranjeaza.

Aveti explicatii de ce fac ucrainenii canalul?
Explicatia este economica. Ei motiveaza ca au nevoie de o cale navigabila. Ei considera ca asta e varianta cea mai ieftina. Ei construiesc si in larg diguri de sustinere. Ei sapa acum si in mare, pentru a prinde o adincime de 7,5 metri. Vor fi diguri intinse pe o distanta de circa trei-patru kilometri. Si zona din mare de hranire a pestilor va fi afectata. Dar avantajele economice par sa fie imense pentru ucraineni. Toata platforma continentala a Marii Negre are petrol, in jurul Insulei Serpilor se vor face extractii.? Iar pe la Bistroe va fi o cale usoara pe unde vor patrunde navele incarcate cu petrol.

"Ce-mi pasa mie de canalul lor?"

De la Tulcea la Periprava, ultima asezare romaneasca de pe bratul Chilia, vaporul incarcat cu pasageri face sase ore si jumatate. Pe partea ucraineana, vezi porturi adevarate. Pe partea romaneasca, vaporul trage la niste pontoane, de fapt foste nave, acum ruginite, iar pina la mal trebuie sa faci echilibristica pe niste birne inguste.

Pe partea ucraineana a Dunarii circula barje, un fel de nave care adincesc fluviul si scot milul. Lumea din Chilia spune ca barjele lucreaza zi si noapte. Noaptea se aude un huruit, nu foarte tare, barjele parca torc. Localnicii din Chilia stiu bine ca ucrainenii pregatesc fluviul ca sa pluteasca navele care vor intra prin canalul Bistroe. Se spune in sat ca ucrainenii mai scapa milul si in partea romaneasca. Oricum, in Chilia oamenii o duc prost. De cind cu Ceausescu, care a desecat lacurile din preajma sa faca agricultura, nu mai sint nici zone de pescuit, nici agricultura nu s-a facut. Oamenii isi pling zilele. Localnicii ar dori un drum pe uscat cu Tulcea, inceput de Ceausescu si neterminat. Noul primar, al Aliantei D.A., le-a promis drum spre Tulcea si asa a cistigat. Cu o salupa inchiriata la Tulcea a fost la Chilia si Theodor Stolojan, in campanie.
Mai jos de Chilia este Periprava. La Periprava, vaporul ajunge o data pe zi, seara. Pentru o piine, daca o cumperi pe vapor, platesti 7.500 de lei. Daca o iei din sat, scoti din buzunar 11.000 de lei. Daca vrei sa cumperi vreun aliment, toate sint scumpe. Daca ai noroc si nu-ti inunda gradina, pui tu cartofi, rosii si castraveti. Daca dau ploile mari, cum au fost anul acesta, trebuie sa cumperi rosii, dar este un singur producator, care iti zvinta buzunarele.
In sat nu se ajunge decit pe apa. Satul are aproape 500 de case. Drumurile sint pline de praf, nu s-a auzit de asfalt. Mai este o cale, poti sa mergi spre Sulina prin Padurea Letea, care incepe sa semene cu un desert. Urmatoarea asezare omeneasca este la 15 kilometri – C.A. Rosetti. Pina acolo se merge cu tractorul si platesti 100.000 de lei. Pepriprava este un sat de pescari lipoveni. In sat este peste destul, dar de cind zona a fost concesionata de un investitor pe nume Raduta, cel cu ideea de a construi si in Romania un canal-replica la cel ucrainean, oamenii o duc tot mai greu. Li se plateste foarte putin pestele – 35.000 de lei pe kilogram pentru pestele mare, dar cine prinde pesti mici poate lua sub 20.000 de lei. Banii nu ajung, iar oamenii trebuie sa fie dramuiti la cheltuieli.

15 kilometri pina la scoala

Ion este pescar din tata-n fiu. El pescuieste la LfamilialL. Adica nu are voie sa vinda pestele, are delimitata o zona de unde se aprovizioneaza. Mai acum doua saptamini, a intrat pe apele lui Raduta si s-a trezit cu o amenda -? 2.000.000 de lei.
Ion nu stie prea multe despre canalul Bistroe. LCe-mi pasa mie de canalul lor?L, ma intreaba, imbiindu-ma cu un rachiu din corcoduse, destul de slab, dar merge bine pe git dupa o zi caniculara. LCe, pe mine ucrainenii nu ma lasa sa pescuiesc, sau romanii nostri?L, zice Ion. E lipoveanul tipic pentru zona, inalt, cu ochi albastri. Satul de lipoveni incearca sa traiasca linistit cu romanii si cu ucrainenii. Nu exista conflicte, batai, harta pe motive etnice. La nunta si la botez se petrece trei zile. Mergi o noapte sa joci si sa asculti armonica ruseasca, dupa care te odihnesti si te cheama din nou la petrecere. Si, daca te tin puterile, mai vii inca o noapte.
Ana are doi copii. E un mare curaj in pustietatile acelea sa faci copii. Dar au vrut copii. Cel mai mic are sase luni si a venit pe lume la Periprava. Ana a nascut ajutata de mama-sa. In sat nu sint nici medic, nici asistent. Cel mai apropiat medic este la 14 kilometri si are grija de patru sate. Dar n-are bani de benzina, nimeni nu-i deconteaza cheltuielile. Asa ca Ana a nascut acasa. Au chemat Salvarea – ajungind tot pe apa de la Tulcea – care a ajuns in Periprava dupa ce copilul era nascut. Pe mama au dus-o la Tulcea si asa, cu copilul in brate, a suportat un drum de cinci ore. Fata cea mare a familiei invata la Periprava. Scolari sint 15 in tot satul si invatatorul lucreaza cu toti laolalta, de la clasa I la clasa a IV-a. Dupa ce va termina scoala primara, Adelina va face naveta, 14 kilometri, la C.A. Rosetti. Apoi, daca vrea la liceu, va trebui sa stea la gazda sau la internat, in Sulina sau in Tulcea. La Periprava exista un singur telefon fix. Insa oamenii, fiecare, au mobile. Este singura lor legatura cu lumea. Firma de telefonie isi face reclama adaptata zonei. Pe ponton la Periprava scrie: LDaca sint prea departe sa le faci cu mina, suna-i!L.

Doar apa si peste

La Periprava tintarii te ataca seara, pe la ora 7-8. O ora te chinuiesc, pe urma se potolesc. LSe lasa rouaL, zic localnicii. Dimineata trebuie sa te trezesti la ora 4.00 sa prinzi vaporul spre Tulcea. Daca
l-ai scapat, trebuie sa astepti 24 de ore. Pina la vapor orbecai prin intuneric. Daca stai intr-un loc mai indepartat al satului, vezi tot drumul un singur bec. Asta cind ai noroc sa fie aprins. Ca anul asta satul n-a avut lumina si cite trei-patru zile la rind. Pe drum spre vapor se aud ciinii si vacile care stau pe nisip si li se aude fornaitul. Tintarii, cind se ingina ziua cu noaptea, reapar. LE o zona de granita, trebuie sa fii mereu vigilentL, dupa Periprava nici noi, nici ucrainenii nu mai avem nici o localitate, imi zice un barbat. Doar apa si peste. Bine, si la ce ajuta vigilenta, trece lumea fraudulos frontiera?, intreb. Nu, dar nu stii cum e, oricind poate aparea ceva. Ce?, intreb din nou. Ei, asa e la noi, daca nu esti atent, te scufunzi, odata incepi sa bei si nu te mai opresti. Iti pling copiii acasa si tu bei. De-aia zic ca e bine sa fii vigilent. Uite, colo, avem biserica, numai cu icoane vechi. Din cind in cind trebuie sa amintesti de Dumnezeu. Altfel, esti pierdut. Si cita lume se duce la biserica? La sarbatorile mari vine tot satul, in rest doar batrinii. Si ajuta? Ajuta, uite, satul acesta putea sa fie demult parasit de oameni, dar n-a vrut Dumnezeu. O fi si el pescar, cine stie…

Pierderi de 1,5 milioane de dolari pe an

Deschiderea canalului Bistroe va aduce Romaniei si pierderi economice directe, nu va conta doar din perspectiva impactului asupra mediului, asa cum se straduiesc din greu sa demonstreze autoritatile.
O data cu deschiderea canalului, o buna parte din navele care pina acum traversau canalul Sulina si plateau pentru aceasta taxele stabilite prin acorduri vor alege varianta Bistroe daca Ucraina va introduce, asa cum se spune, tarife mai mici. Daca Ucraina va prelua 65a din numarul navelor care platesc acum taxe Romaniei, pierderile cauzate strict de reducerea traficului s-ar putea ridica la cel putin 1,5 milioane de dolari/an.
Conform datelor furnizate de directorul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos (AFDJ), Anghel Valerica, pe canalul romanesc circula in medie aproximativ 180 de nave pe luna. Acestea platesc taxe in functie de gradul de incarcare, taxe stabilite conform acordurilor internationale la care Romania este parte. Dintre ele,? maximum 4a sint nave sub pavilion ucrainean si doar o cincime platesc taxe mai mari, pentru ca intra si ies din canal incarcate. Veniturile obtinute de Administratia Fluviala a Dunarii de Jos se ridica la circa trei milioane de dolari pe an, bani care nu asigura decit jumatate din cheltuielile pentru asigurarea conditiilor de navigatie. Diferenta este acoperita de la bugetul de stat, si, conform Ministerului Transporturilor, la aceasta situatie s-a ajuns din cauza Ltraficului maritim foarte redus din ultimii 12-14 aniL. Or, in conditiile in care Ucraina va atrage mai mult de jumatate din navele care platesc astazi taxe Romaniei, este clar ca veniturile AFDJ vor scadea in continuare. LIndiferent de realizarea canalului Bistroe, Romania trebuie sa asigure iesirea la Marea Neagra prin canalul Sulina, potrivit Conventiei semnate la Belgrad in 1948, privind regimul navigatiei pe DunareL, precizeaza Ministerul Transporturilor. Aceasta declaratie linistitoare demonstreaza inca o data ca bugetul de stat va acoperi sumele necesare asigurarii conditiilor de navigatie, indiferent daca pe canalul romanesc va mai trece sau nu vreo nava. Pierderile economice vor fi mai mari decit estimarea de mai sus deoarece, prin lucrarile la canalul ucrainean, este LafectataL bara Sulina, mai exact, cheltuielile pentru intretinerea canalului vor creste. Administratia Fluviala a Dunarii de Jos are in vedere citeva masuri prin care spera sa contracareze oferta ucraineana. LNe gindim sa reducem cu pina la 50a taxele percepute agentilor care aduc 12 nave pe anL, ne-a spus directorul general al AFDJ.? Anghel Valerica a adaugat ca are un plan care prevede introducerea unei harti electronice de navigatie si asigurare a circulatiei si pe timpul noptii, masuri ce ar putea reduce foarte mult timpii morti din aceasta activitate. Harta electronica de navigatie este prevazuta sa fie experimentata incepind de luna viitoare. Directorul general al AFDJ considera ca aceste masuri vor face ca navele sa aleaga in continuare drumul prin canalul romanesc, si nu pe cel ucrainean. In plus, spune el, Bistroe este construit intr-o zona mult mai dificila, pentru traversare navele urmind sa piarda mai mult timp, deci sa-si mareasca si cheltuielile.

"De ce tace Ministerul Transporturilor? Noi am renuntat prea usor la Sulina"

Directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare LDelta DunariiL, Romulus Stiuca, a intocmit un studiu de impact,? in care se spune ca prin Lconstructia canalului in estuarul Bistroe este amenintata existenta Rezervatiei Biosferei LDunareaL din Ucraina, cu impact asupra Rezervatiei Biosferei LDelta DunariiL din RomaniaL. Studiul a fost trimis si Ambasadei Ucrainei la Bucuresti.

Domnule Stiuca, ati primit vreun raspuns la avertizarea d-voastra?
Ambasada Ucrainei nu ne-a dat nici un fel de plan privind lucrarile. Nu ne-a spus cita apa va curge prin canalul Bistroe. Nu stim dimensiunile canalului. Pe Bistroe, pina la inceperea constructiei canalului, debitul Dunarii era de 15a. Noi vrem acum sa stim cita apa se va duce pe Bistroe. Iar ucrainenii nu ne pun la dispozitie nici un fel de date. Din unele informatii, pe canal vor circula nave petroliere care vor duce petrol din platforma continentala, din Ucraina, din Rusia. Vor fi trimise produse petroliere finite. Luxemburg, Elvetia, Cehia, Austria si Ungaria au nevoie de iesire pe mare. De-a lungul bratului Chilia sint trei terminale petroliere: Izmail, Reni si cel de-al treilea se construieste acum, linga Galati, la Giurgiulesti, Republica Moldova. Petrolul este deja rafinat si pregatit pentru expediere. Iar Bistroe e doar o mica portiune din marea cale navigabila a Ucrainei, care va duce petrol din tot spatiul ex-sovietic spre Europa. Petrol rafinat, produs finit. Vom avea nave care fie vor intra incarcate cu petrol pe Bistroe, fie se vor aproviziona pe parcurs, din terminalele petroliere.

Doar o motivatie economica sa fie la mijloc pentru constructia canalului?
Acolo este o decizie politica. Noi insa vrem sa salvam partea de mediu. Si ucrainenii ar dori sa salveze partea lor de mediu. Dar nu prea sint ascultati. Canalul se construieste in ciuda tuturor protestelor. Organizatiile de mediu deranjeaza autoritatile de la Kiev, care nu prea sint luate in seama acolo. Dar impactul economic va fi grav la Sulina. Acolo vor fi mai putine nave, mai putini bani de incasat. Tot ce era nava mare si medie intra pe Dunare pe la Sulina. Acum, Sulina se poate prabusi economic. Si noi inca nu realizam cit de grav este ca prin bratul Sulina sa nu mai avem activitate comerciala si maritima. Dar, pina acum, Ministerul Transporturilor n-a avut nici o reactie. Transportatorii, oficalitatile portuare de la Sulina, statul roman, pina la urma, pierd suprematia gurilor Dunarii. Si singurele care se zbat si atrag atentia sint organizatiile de mediu. Dar eu n-am vazut nici o reactie a Ministerului Transporturilor. Nimeni de la Ministerul Transporturilor nu pare sa fie interesat de prabusirea economica a Sulinei.

Ce putea sa faca Ministerul Transporturilor?
Sa negocieze cu partea ucraineana, sa discute. Noi incasam de la navele ucrainene, pe an, circa 100.000 de dolari. In 2003 au trecut 25 de nave. Le puteam face o reducere, puteam sa gasim o formula prin care sa pastram Sulina. Sulina, prin acordurile internationale, este recunoscut ca singurul canal maritim. Si asta de o suta de ani. Acum vor fi Sulina si Bistroe. Noi am pierdut prea usor Sulina. Toate sedimentele vor fi depuse in gura canalului Sulina si se va pierde adincimea de navigatie. Noi trebuia sa reactionam mai repede si sa discutam mai mult cu ucrainenii.

Mai era posibil? Poate ca ucrainenii nu vor sa se uite romanii in traista, in barca lor?
Prin negociere se puteau realiza intelegeri. Asa, prin inflamarea tuturor spiritelor de la noi, noi sintem practic evitati? de partea ucraineana, care isi face singura cale de acces spre Europa.

Poate ca Romania, fiind tara NATO, putea sa fie mai atenta si sa verifice mai bine navele ucrainene?
Navele ucrainene vor circula legal pe Dunare dupa constructia canalului Bistroe. Ucraina vrea sa fie vecinul UE, care sa aprovizioneze Uniunea Europeana. Scopul economic este vadit. Cauza economica este pierduta pentru Romania, ramine sa stabilim efecte negative mai mici pentru mediu. Aici inca nu e totul pierdut.

Pescarii de la noi, cit vor avea de suferit?
Cred ca va fi mai putin peste. Pe bratul Chilia se va pescui mai putin. Cred ca circulatia intensa pe Dunare, cu nave de tonaj mediu, va alunga pestii. De exemplu, sturionii, care au nevoie de apa dulce pentru a se reproduce, nu vor mai intra pe Bistroe. Apoi colonia de pelicani de la Rosca Buhaiova, care este foarte aproape de bratul Chilia, s-ar putea sa-si micsoreze speciile. Orice zgomot alunga pelicanii.? Noi credem ca vor disparea coloniile de pelicani, de egrete, de stirci lopatari, tiganusi si cormorani.

Exista vreo solutie pentru a nu perturba zona de vegetatie de pe Dunare?
Da, dar conditia este sa avem aceste date despre canal.

Si apoi, sa mai facem un canal?
Nu, nu-i vorba de a mai construi un canal. Cine spune ca solutia este un alt canal romanesc se insala. Noi putem sa corectam debitele Dunarii prin lucrari de dragare. Dupa ce se va circula pe Bistroe, vom face masuratori de debit si ne vom da seama dupa debite unde avem nevoie de apa.

Strategii de la Bucuresti s-au amagit singuri

La mijlocul lunii iulie, ministrul de externe, Mircea Geoana, era ingrijorat. Ingrijorarea era stirnita de o problema Lde interes european, privind protectia florei si faunei exceptionale din Delta DunariiL. Domnul Geoana a spus ca nu-l intereseaza Ldimensiunea economica si socialaL a constructiei canalului Bistroe. Era captivat doar de problemele ecologice.
De nelinisti ecologiste era bintuit, la acea ora, si premierul Romaniei, Adrian Nastase. Domnia sa a scris – tot despre canalul Bistroe – comisarilor de la Bruxelles, inclusiv presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, ca urmare a lobby-ului Bucurestiului, a initiat un proiect de rezolutie, iar Comitetul Permanent al Conventiei de la Berna privind conservarea vietii salbatice a fost si el sesizat de functionari romani responsabili. Se parea ca ministrii Romaniei, carora nu le pasase cu o saptamina in urma de Parcul Carol, s-au convertit la o noua religie – ecologia.
In acest timp, autoritatile de la Kiev se declarasera interesate de economie. Functionarii de prin ministere au calculat. Apoi au deschis gura oficialii: LDoua milioane de dolari pe anL. Atit ar economisi Ucraina daca s-ar da in folosinta canalul Bistroe, potrivit cifrelor comunicate de Ministerul de Externe de la Kiev. Deschiderea canalului ar face ca porturile ucrainene de pe Dunare, care proceseaza acum doar 4 milioane tone de marfa pe an, sa lucreze la capacitatea maxima de 20 de milioane de tone pe an. Mii de noi locuri de munca s-ar crea intr-una dintre cele mai sarace zone ale Ucrainei, care inregistreaza un somaj foarte ridicat. Argumentele ministrilor ucraineni transpirau responsabilitate. S-ar economisi doua milioane de dolari pe an la buget! Bani cu care s-ar putea finanta programe sociale, de sanatate, educatie… Pentru o tara macinata de coruptie, in care ministrii sint cautati cu Interpolul pentru ca fura cite o transa intreaga de la FMI, oficialii de la Kiev sint remarcabil de grijulii cu cele doua milioane de dolari care se pierd, chipurile, prin inexistenta unui canal.

Canalul Bistroe, in atentia serviciilor secrete ucrainene

In disputa cu Ucraina, Romania a fost foarte aproape de a repurta Lun succes diplomaticL. De altfel, LsuccesulL fusese deja anuntat de Gheorghi Prisacaru, presedintele Comisiei de politica externa a Senatului, care aflase ca firma germana care sapa canalul Bistroe si-ar fi retras utilajele. Nu se stie cum si din ce motive firma respectiva a dezinformat autoritatile romane competente. Cert este ca succesul anuntat de catre domnul Prisacaru nu s-a produs. In cele din urma, omologii domnului Prisacaru de la Kiev isi vor adjudeca victoria diplomatica. Intr-o tara precum Ucraina, blocata la intersectia dintre democratia europeana si autocratia asiatica, constructia unui canal in rezervatia naturala a Deltei Dunarii, inscrisa din 1991 in Patrimoniul universal UNESCO, a fost dezbatuta de conducerea serviciilor secrete si armatei. In cel mai important for de decizie de la Kiev, Consiliul National de Securitate si Aparare al Ucrainei, care-si tine sedintele sub atenta indrumare a presedintelui Ucrainei, Leonid Kucima, si a lui Eugen Marciuk, presedintele Consiliului de Securitate, s-a fixat traseul viitorului canal. Au prevalat interesele strategice. Dunarea maritima trebuie scoasa de sub controlul Romaniei – au stabilit mai-marii in geostrategie din capitala de pe Nipru. LConotatiile strategiceL ale proiectului ucrainean au fost zarite si de pe malul Dimbovitei de catre Mircea Geoana.
Oficialii de la Bucuresti si Kiev sint obsedati de strategie. Ecologia dimboviteana este un moft. La fel si planurile de dezvoltare economica si sociala a regiunii invocate de autoritatile de la Kiev. Sub caschetele demnitarilor de pe Dimbovita si Nipru incoltesc tot felul de proiecte de impartire a sferelor de influenta in zona Dunarii de Jos. Ca pe vremea incursiunii triburilor slave in Imperiul bizantin. Sau a razboaielor ruso-otomane. Proiectele de sub cascheta, produse ale scolii de gindire strategica sovietica din cel de-al doilea razboi mondial, sint favorizate de statutul incert al regiunii. Iar acest statut se va perpetua pina la semnarea Acordului privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

Ucraina n-a fost impresionata

Pina acum, Romania a fost tinta favorita a acuzatiilor de distrugere a mediului. Pentru prima data, Bucurestiul a incercat sa declanseze un scandal international pe teme ecologiste. Vizata este Ucraina, cu care Romania mai are de transat un diferend in Marea Neagra. MAE, SIE, SRI, ONG-urile si-au facut temele. Protestele internationale au curs spre Kiev. Atunci de ce Romania a iesit invinsa din aceasta disputa? De ce Kievul, in urma presiunilor internationale, nu a renuntat la proiect asa cum a facut Bucurestiul cu Dracula Parc, de linga Sighisoara? Pentru ca Ucraina nu are de ce sa mimeze respect pentru principiile ecologice. Ea nu vrea sa fie primita nici in NATO si nici in UE. Ei ii este bine linga Rusia, in CSI. Romania n-ar avea ce sa-i ofere in schimbul renuntarii la Bistroe. Pe Kucima nu-l finanteaza nici un miliardar indian ca sa ceara vreun Sidex pentru acesta, iar la Kiev nu s-au intocmit liste de asteptare pentru adoptarea copiilor din Romania.
Strategii de la Bucuresti s-au amagit singuri. Ei sperau sa obtina o victorie diplomatica care sa confirme noul statut international al Romaniei de membra a NATO. Insa Ucraina n-a fost defel impresionata. Si nici n-avea de ce.

"Problema este grava prin consecintele ei de durata"

LProblema construirii unui nou canal la gurile Dunarii, dupa regularizarea integrala a bratului Sulina si partiala a bratului Sfintu Gheorghe, trezeste ingrijorari justificate. Amenajarea unui? canal navigabil continuat cu amenajarea bratului Chilia este o lucrare care va dura multi ani, indiferent ce investitii se vor face. Oricum, problema este grava prin consecintele ei de durata, in viitorii ani. Constructia unui asemenea canal trebuie realizata numai cu acordul Romaniei prin forul competent care este Administratia Rezervatiei Biosferei LDelta DunariiL. In acest sens sint reglementari internationale foarte stricte. Parerea mea este ca trebuie actionat pe cai diplomatice presind continuu partea ucraineana pentru a participa la un dialog real si serios, daca e nevoie sub auspiciile unui for international, cum ar fi UNESCO.L
avertisment al profesorului Emil Vespremeanu, de la Universitatea din Bucuresti, directorul Statiunii de Cercetari Marine si Fluviale din Sfintu Gheorghe, presedintele Asociatiei Geomorfologilor din Romania.

[img]"%%dir[1]%%harta_delta_dunarii.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Pregatirile pentru construirea canalului Bastroe au inceput zece ani mai tarziu, in octombrie 2001, o data cu largirea portiunii navigabile a carei marime s-a dublat, ajungand la aproape 6 metri.

Autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului.

Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin Romania aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari.

Dupa primele lucrari, au aparut o serie de reactii internationale.

Fondul mondial pentru natura, Birdlife international si Wetlands International s-au opus in nenumarate randuri sustinand ca largirea canalului va reduce cantitatea de apa potabila a Romaniei, iar poluarea va creste punand in pericol speciile existente din delta.

Fondul mondial pentru natura spunea ca Ucraina nu a tinut cont de expertizele stiintifice si de prevederile statutului de rezervatie naturala a biosferei Dunarii.

[img]"%%dir[1]%%delta_dunarii.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Organizatiilor neguvernamentale si ecologiste care au protestat fata de aceasta decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alaturat atat state precum Germania, SUA cat si Consiliul Europei, Uniunea Europeana.

Reactionand cu intarziere, Romania a cerut anul trecut efectuarea unei anchete cu privire la efectele construirii canalului.

Recent, ministerul afacerilor externe si-a declarat intentia de a actiona in instanta firma germana constructoare, careia ii poate cere despagubiri pentru actiuni in aduna biosferei din zona Marii Negre.

Pe langa beneficiile asteptate de partea ucraineana, aceasta are la randul ei de suferit de pe urma acestui proiect canalul va reduce delta ucraineana cu 5.600 de hectare.