First and foremost is green car technology. Some 200,000 hybrid cars have been sold in the U.S. since 1999, and automakers will add as many as eight new gas-electric models in the coming year to the six already on the market.

Next is green buildings, with more than 200 new commercial and public structures in the last five years meeting or exceeding rigorous standards for energy efficiency, use of recycled materials, water conservation and other practices set by the U.S. Green Building Council. Also, almost 10 percent of new-home construction in some of the nation’s top housing markets meets Environmental Protection Agency Energy Star standards for high levels of energy efficiency.

Plant-covered green rooftops–which reduce storm-water runoff, air pollution, energy bills and the urban "heat island" effect–is another area where Americans are making strides, according to Lowy. Several major U.S. cities are adding thousands of acres of green roofs through various incentive programs.

Americans are also more and more inclined to purchase green energy. Lowy is especially intrigued by the prospects for wind energy, which has been growing 25 percent annually for each of the past five years, and which promises significantly increased production capacity over the next decade with the construction of ever-larger offshore wind farms.

Lastly, Lowy lauds efforts by chemical manufacturers to green up their product lines in the face of mounting pressure from environmentalists. Indeed, chemists have been working feverishly in recent years to develop chemicals that solve problems without adding to America’s pollution burden.

All in all, Lowy remains optimistic that these green trends bode well for America’s environmental future moving forward, despite the threats trumpeted by the skeptics.

Reporting by Roddy Scheer

Marti, 7 septembrie, Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu" organizeaza o actiune de salubrizare pe o portiune a bratului Sf. Gheorghe din zona localitatii Murighiol. Operatiunea "Cu bratele curate" isi propune sa traga un semnal de alarma fata de pericolul pe care gunoaiele lasate de turisti il reprezinta pentru Delta Dunarii.

Alaturi de voluntarii coordonati de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, vor participa la actiunea de curatenie d-na Speranta Maria IANCULESCU, Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor si d-nele Cristiana COPOS, Dana DEAC, Mihaela GEOANA, Mona MUSCA si Daciana SIRBU.

Gunoaiele pe care turistii inconstienti le arunca in fiecare an risca sa sufoce Delta Dunarii. Pungile si sticlele de plastic, ca si cutiile de aluminiu, se biodegradeaza in zeci, sute si chiar mii de ani. Chiar si cele mai banale pungi de magazin au nevoie de cel putin 20-30 de ani ca sa se biodegradeze complet. Timpul de biodegradare al plasticului creste daca este aruncat in apa, iar ecologistii estimeaza ca in fiecare an in intreaga lume 1 milion de pasari mor din cauza deseurilor din plastic deversate in apa. In Delta Dunarii, numai anul acesta, intre aprilie si iunie, au fost colectati 1000 de saci umpluti doar cu PET-uri, informeaza guvernatorul Virgil Munteanu.

Operatiunea "Cu bratele curate" este organizata de Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu", impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu Administratia Rezervatiei Delta Dunarii si este sponsorizata de Romtelecom si Petrom. Companiile Carrefour si Viroti sprijina operatiunea cu o donatie de saci si manusi de plastic.

nici o tara dunareana neav?nd dreptul sa atenteze la integritatea, frumusetea si bogatia acestui colt de paradis natural. Proiectul guvernantilor ucraineni de a construi un canal prin inima rezervatiei contravine flagrant normelor dreptului international si a Conventiilor internationale ratificate de Ucraina, pun?nd ?n pericol de degradare si distrugere totala a celui mai valoros ecosistem deltaic din Europa. Ca reprezentant oficial al Centrului ?Naturopa? al Consiliului Europei si ca punct focal national al Forumului de Mediu al Dunarii, Miscarea Ecologista din Moldova se pronunta categoric ?mpotriva construirii canalului B?stroe si solicita autoritatilor ucrainene respectarea cu strictete a statutului juridic al Deltei Dunarii ca rezervatie biosferica mondiala protejata de UNESCO si de un sir de Conventii Internationale ratificate de Ucraina. +n acelas context, Miscarea Ecologista din Moldova subscrie si adera la toate declaratiile si avertismentele organismelor internationale, a Consiliului Europei, Comisiei Internationale pentru protectia fluviului Dunarea si Departamentului de stat al SUA, sustine protestele legitime ale ecologistilor ucraineni, se solidarizeaza cu ei si este deschisa sa participe cu ecologistii ucraineni la un Program comun de actiuni si de dialog pentru a convinge autoritatile ucrainene sa renunte la distrugerea rezervatiei biosferice mondiale ?Delta Dunarii?. Miscarea Ecologista din Moldova face apel catre societatea civila si catre institutiile statului abilitate din R. Moldova sa intervina cu argumentele de rigoare pe cai diplomatice catre omologii lor din Ucraina pentru a respecta Conventiile Internationale ce protejeaza Delta Dunarii, bazinele dunarean si al Marii Negre.

3 septembrie 2004, Chisinau

The figure is the second highest on record, 6% higher than the previous 12 months.

Deforestation was worst in the state of Mato Grosso where vast swathes of land have been cleared to grow crops.

Greenhouse threat

The loss of 26,000 sq km means almost a fifth of the entire Amazon has now been chopped down.
On this occasion, just under half of the deforestation occurred in Mato Grosso, where trees have been replaced with soya fields.

Last year exports of soya, mostly to China and Europe, propelled Brazil to a record trade surplus.

But campaigners say exports are being put ahead of the environment.

In a statement, Greenpeace called the governor of Mato Grosso the "king of deforestation".

He himself is one of the world’s largest soya producers.

Responding to the figures, the government points out that it has increased satellite surveillance of threatened areas and created some of the largest environmental reserves in Brazilian history, but so far there is little to show for it.

The broader fear among environmentalists is that a shrinking Amazon will soon become a net polluter of greenhouse gases like carbon dioxide as its absorbing properties are reduced and more and more felled trees are burned.

In afara celor de acum prea bine stiute, gen "pastrati curatenia!", "nu faceti zgomot!" ori "nu faceti focul in padure!", excursionistii afla si ca accesul auto in Parc este interzis, cum interzisa este si utilizarea traseelor nemarcate. In total contrast cu aceste reguli aparent stricte, ghinionistii care au ales ca poarta de intrare sudul masivului, dinspre comuna Dambovicioara si Cabana Brusturet, vor gasi un peisaj de cosmar. Drumul, teoretic inchis circulatiei, e strabatut in fiecare zi de zeci de tractoare si camioane, care l-au transformat intr-o adevarata mlastina mirosind a motorina, ulei si a gaze de esapament. Adio liniste, adio aer curat! Iar mai sus, spre Grind, e chiar si mai urat: padurea este pur si simplu rasa, iar lucrarile nu afecteaza numai animalele pe care le gazduia efectiv portiunea taiata, ci si pe cele de pe o raza de cativa kilometri. Caci pana acolo se aud fierastraiele, motoarele utilajelor si strigatele muncitorilor. In plus, dupa cum afirma Andrei Blumer, presedintele Asociatiei pentru Ecoturism din Romania, padurea taiata era una "cu o valoare estetica mare". "Era o portiune neatinsa de 50-60 de ani, cu copaci cazuti. In plus, o data cu padurea a disparut si traseul turistic marcat din zona", explica el. Normal ca prima reactie a oricarui iubitor al naturii este sa se intrebe cine le da voie taietorilor sa defriseze o bucata buna a unui parc national. Luati la rost, muncitorii spun ca ei sunt angajatii unor firme private si ca nu-si fac decat meseria. "Padurea pe care o taiem e a unor particulari din Dambovicioara, iar o parte chiar a Primariei Dambovicioara. Scoatem 200 de metri cubi pe zi", ne-a explicat unul dintre ei. Spre edificare, un hectar de padure contine, in medie, 220 de metri cubi de lemn. Mai exact, numai in exploatarea de la Grind se taie cam un hectar pe zi. In plus, conform unor surse din cadrul Regiei Nationale a Padurilor, in spatele exploatarilor forestiere s-ar afla nume mari din cadrul organizatiei Arges a partidului de guvernamant. Horatiu Hanganu, seful PNPC, spune ca, potrivit Hotararii de Guvern nr. 552/2003, "se pot efectua taieri in interiorul Parcului, dar cu o intensitate mai redusa si numai in afara zonei de conservare speciala". "Zona Grind se afla in afara zonei de conservare speciala. De altfel, la nivelul Parcului nu exista nici un caz in care sa se fi taiat arbori situati in aceasta zona", explica el. Hanganu spune, totusi, ca nu in toate situatiile taierile se desfasoara conform legii. "Administratia Parcului a sesizat de nenumarate ori autoritatile competente cu privire la taieri rase pe suprafete peste limita legala de trei hectare, taierea de arbori nemarcati ori necuratirea parchetului de resturi de exploatare, aplicandu-se amenzi", afirma el. Dar taierea fara socoteala a copacilor nu este singura problema pentru zona Piatra Craiului. La adapostul aceleiasi hotarari de guvern, mii de oi si vaci isi fac veacul pe pasunile din Parc, chiar si pe cele din zona de conservare speciala. Legea spune ca pajistile si pasunile trebuie utilizate "rational" si doar in anumite conditii, dar, in practica, controlul acestei activitati este destul de dificil. O firma privata face presiuni asupra autoritatilor din Zarnesti pentru deschiderea unei cariere de piatra in imediata apropiere a masivului. Din fericire, intr-o sedinta recenta a Consiliului local, doar sase din cei 19 consilieri au votat in favoarea proiectului. "S-au desteptat alesii locali. Au inteles, in sfarsit, ca o astfel de investitie ar ingropa toata dezvoltarea turistica a orasului", spune Marin Teleleu, consilier in Zarnesti. In plus, aceiasi alesi au un cuvant greu de spus in ceea ce priveste stoparea extinderii zonei construite spre Plaiul Foii, in plin parc national. Din 1993 si pana in prezent, in masivul Piatra Craiului s-au investit peste cinci milioane de dolari, in cadrul a doua proiecte finantate in mare parte de institutii externe (Banca Mondiala, Uniunea Europeana, WWF). "Managementul conservarii biodiversitatii" si "Protectia carnivorelor mari" vizeaza, lesne de inchipuit, apararea speciilor din PNPC, unele dintre ele unice in lume, in fata agresiunii civilizatiei. "Daca aici, unde s-au bagat atatia bani si exista atatia martori, se procedeaza astfel, va dati seama cum stau lucrurile in alte zone ale tarii", rezuma situatia reprezentantul unei organizatii ecologiste care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

CE DISTRUG TAIETORII DE LEMNE

* Rezervatia Naturala Piatra Craiului a fost infiintata in 1938, pe 440 de hectare. In 1990, a fost transformata in Parc National, cu o suprafata de 14.800 de hectare.
* In Parc au fost identificate 1.118 specii si subspecii de plante, 181 dintre acestea fiind rare sau vulnerabile.
* In Piatra Craiului traiesc sute de specii de animale (dintre acestea, 40 de specii de mamifere si 109 de pasari).
* Doua proiecte, finantate in special de organizatii externe, actioneaza pentru conservarea faunei si florei din masiv din 1993, respectiv 1999.

PADURILE ROMANIEI IN CIFRE

* In Romania existau, la sfarsitul lui 2003, 6,4 milioane de hectare de fond forestier, adica 0,27 hectare pe cap de locuitor.
* Spre comparatie, proportia in Germania este de 0,1 ha, in Ungaria 0,2 ha, in Franta 0,3 ha, in Austria 0,5 ha, in Bosnia 0,8 ha, iar in Rusia 5,2 ha pe cap de locuitor.
* 4,4 milioane de hectare din padurile Romaniei erau proprietate publica, restul fiind retrocedate dupa 1990 fostilor proprietari.
* 30% sunt paduri de rasinoase, iar 70% de foioase, predominant de fag si stejar

The core of the event is the international politics simulation, somewhat similar to a Model UN, but, arguably, much more dynamic. Lectures, workshops, and panel discussions provide further opportunities for participants to get in touch with prominent leaders, both from Bulgaria and abroad. We also organize a special excursion to Sofia?your chance to visit the Bulgarian Parliament and meet the real parliamentarians there!

The participation fee of 90 Euro (~120 US) includes all accommodation, food, a trip to Sofia, and all of the conference materials. We are able to provide financial assistance in the form of fee reductions and/or limited travel funding to qualified participants.

Este pentru prima data in istoria UE cand drepturile celor peste 76 milioane de copii care traiesc in Europa se bucura de recunoasterea pe care o merita. Constitutia Europeana face referire la ?protectia drepturilor copilului? in actiunile interne si externe ale Uniunii (art. 3.3 si 3.4). Aceasta asigura faptul ca drepturile copilului vor fi luate in considerare in toate statele in care UE poate promulga legi si adopta politici. ?Respectarea stricta a legislatiei internationale? in ceea ce priveste relatiile externe ale UE (art. 3.4) garanteaza ca si Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului va fi inclusa in aceste demersuri. Constitutia Europeana include si referiri concrete la anumite drepturi ale copilului. Acestea sunt mentionate in capitolul ?Cooperarea juridica? in domeniile traficului de copii si abuzului sexual asupra copilului. De asemenea, Carta UE cu privire la Drepturile Fundamentale cuprinde un articol special, care face referire la drepturile copilului. Membrii EURONET (Reteaua Europeana a Drepturilor Copilului), printre care se numara si Salvati Copiii Romania, au considerat procesul de redactare si finalizare a Constitutiei Europene drept o oportunitate importanta pentru a ridica problema reprezentarii slabe a problematicii copiilor in Tratatele Uniunii Europene. Reteaua EURONET, impreuna cu copii si tineri europeni si alte organizatii partenere, s-au implicat activ in actiuni de advocacy pentru includerea drepturilor copilului in Constitutia Europeana, asigurandu-se astfel ca acestea vor fi luate in considerare in toate politicile, initiativele legislative si programele UE.

[img]"%%dir[1]%%bastroe1.jpg" border="0" alt="solidaritate pentru Delta Dunarii" name="image" align="left" width="244" height="300" /[/img] La acest protest s-au solidarizat oameni de stiinta: ecologisti, economisti, istorici de asemenea au venit reprezentanti a numeroaselor ONG de mediu din intreaga Moldova: SalvaEco, Lupii, Rural 21, Muza, Generatia Pro, Renasterea, EcouriNistrene, Noua Generatie, Marinimie, Familie Sanatoasa etc., studenti a diverselor institutii de invatamant numarul carora a atins 250 persoane.
Toti au zis un NU categoric constructiei canalului Bastroe. Vorbitorii au adus la cunostinta publicului larg informatii privind importanta Deltei Dunarii si efectul distrugator al canalului Bastroe asupra mediului inconjurator.
Pe parcursul desfasurarii protestului presedintele MEM (Miscarea Ecologista din Moldova) Alecu Renita si Dl. Bobeica Valentin, membru MEM au fost invitati la convorbire cu reprezentantii ambasadei Ucrainei in Moldova. Ambasadorul Ucrainei a facut referii la un set de documente ce autorizeaza constructia canalului Bastroe printre care a fost mentionata si expertiza Academiei de Ştiinte a Ucrainei, fapt ce motiveaza Guvernul Ucrainei de a continua lucrarile de constructie.
Delta Dunarii este o rezervatie biosferica luata sub patrimoniul UNESCO. Aici se intalnesc cele mai mari colonii de pasari acvatice dintre care unele sunt incluse in Cartea Rosie Europeana, sunt expusi pericolului pestii din Delta ce vin in apele Dunarii in fiecare primavara pentru a depune icre.
Prin aceste actiuni autoritatile Ucrainene nu doar distrug mediul dar si incalca un sir de conventii Europene la care Ucraina face parte, printre care Conventia Ramsar privind protectia zonelor umede, Conventia Aarhus participarea publicului la luarea deciziilor etc.
Acest proiect se va rasfrange si asupra Republicii Moldova ducand la scaderea resurselor acvatice din sudul Moldovei.
Indiferent de amplasarea geografica un dezastru ecologic se rasfrange asupra intregului ecosistem planetar ? PENTRU MEDIU NU EXISTA HOTARE
Prin acest protest comunitatea ecologica din R.Moldova s-a solidarizat cu actiunile de protest ce se desfasoara in intreaga Europa, mottoul fiind ?Solidaritate pentru Delta Dunarii?

Presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova dl. Alecu Renita a incheiat pichetarea Ambasadei Ucrainei cu urmatorul mesaj: ?Noi nu asteptam nici o medalie din partea Guvernului Ucrainei, noi asteptam doar stoparea constructiei canalului Bastroe ?

But cut to the present and Ballard?s stock is down from an all-time high of $140 per share in 2001 to just $6 and change these days. Investors, said Ballard President Dennis Campbell, have been ?discouraged by the long wait? and ?seduced by the lure of an easier solution to the energy and environmental challenges that we face.?

Meanwhile, FuelCell Energy?s stock has lost 80 percent of its value in the same time period. Investors who poured money into these companies on the heels of the dot-com crash hoped they would take profits to the bank in short order. But with major automakers and power producers reticent about implementing fuel-cell technology for mass consumption without reliable and convenient methods of hydrogen refueling and generation available, the revolution is taking much longer to materialize than anyone predicted. And many frustrated fuel-cell investors looking for quick profits have bailed as a result, leading to the sector?s collective NASDAQ plunge.

Competing Renewables

Meanwhile, the increasing development of wind and solar power is giving fuel cells a run in the race to dominate the burgeoning alternative-energy sector. ?The challenge is that most of the technologies are still emerging, and it?s unclear which of several competing technologies?fuel cells, solar, biomass?are going to win,? says green business pundit Joel Makower, who researches clean energy technology through his firm Clean Edge. ?In addition, these companies? stocks are subject to the vagaries of global politics, federal funding, oil prices and all of the usual stuff that jiggles stocks.?

Rona Fried, president of SustainableBusiness.com, the leading web portal for green business information and networking, agrees with Makower?s assessment. ?Fuel-cell stocks are very speculative,? she says. ?Investors should know they are making a bet when they buy into them. The people I know putting money into these stocks are buying only very tiny amounts.?

Meanwhile, some bold individual investors are unfazed by the risks of getting into fuel cells now. Charles Kirk, author of the popular financial weblog known as the Kirk Report, points out, ?Many times the best time to buy these stocks for long-term holdings is after Wall Street finally grows tired of them and throws in the proverbial towel.? Kirk adds, ?The fact that everyone now hates [Ballard Power stock] and clearly has doubt regarding its future has finally made me interested in buying it.?

Follow the Money

One way investors can get in on the game cheap but still hedge their bets is by piggybacking on the investment decisions of larger traditional companies. For instance, Ford and DaimlerChrysler together own more than a third of Ballard Power (19 percent and 17 percent respectively), which practically ensures that Ballard?s products will find their way into new cars at some point in the future. Also, rumors abound that the automakers want to take over Ballard outright, which would be a boon to investors who get in before any such mergers happen.

Another solid indicator of long-term success is the existence of real revenues today. Ballard brought in more than $89 million last year primarily through the licensing of its vehicular and portable fuel cells, while stationary fuel-cell maker FuelCell Energy topped $30 million in revenues through its operation of 23 power plants throughout the United States, Europe and Japan. Many of the analysts who now view Ballard as yesterday?s news are still bullish on FuelCell Energy?s business model and operational expertise.

Perhaps the moral of the story is that green inves?ors looking to cash in over the long haul might want to consider buying some of the more respected fuel-cell stocks now, as their share prices are at historic lows yet their prospects remain solid. While fuel cells will no doubt be challenged as the dominant alternative energy technology, their widespread application and low environmental and economic cost may well make them a key player in the future energy spectrum, if only investors can wait that long.

by Roddy Scheer

In amonte de excavarile firmei Möbius Bau, la Tulcea, Alum SA varsa reziduuri in Dunare
[url=http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.99311.1.html]http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.99311.1.html[/url]

Din motive accidentale, sustin reprezentantii Garzii de Mediu, firma Alum SA din Tulcea a deversat in Dunare deseuri toxice – soda si reziduri de zgura. Semnalul de alarma tras de televiziunea publica a pus in miscare Garda de Mediu, astfel ca la fata locului s-a deplasat seful Comisariatului judetean Tulcea, Gabriela Soparla: "Este vorba un canal de legatura intre aceasta zona de evacuare a apelor pluviale, apartinand societatii Alum SA, si Dunare. Acest canal a fost colmatat, dar nu ieri si nu alaltaieri. A fost, cumva, canalul obturat".
Am stat de vorba cu Adrian Boioglu, autorul reportajului transmis de TVR: "Reziduuri au tot aparut, periodic, din ’91-’92. Cand oamenii au inceput sa-si construiasca locuinte acolo, si-au dat seama ca apa nu era buna de baut, plantele se uscau…"

De altfel, Gabriela Soparla ne-a explicat ca ceea ce a descoperit Adrian Boioglu la Tulcea nu este o poluare recenta comisa de cei de la Alum SA, ci rezultatul unui accident mai vechi pentru care proprietarii combinatului de alumina au fost deja sanctionati contraventional cu suma de 267 milioane de lei, o suma pe care Liviu Mihaiu, presedintele organizatiei ecologiste Salvati Delta Dunarii, o considera ridicola. "Asimilam conducerea acestei intreprinderi cu un raspuns formal pe care l-au dat si il da administratia noastra unor astfel de acte cum a fost poluarea de la Alum Tulcea SA. in mod normal, aceasta intreprindere ar trebui inchisa si nu amendata cu ridicola suma de 300 de milioane de lei, care inseamna mai putin de 10.000 de dolari"

Garda de Mediu, ne-a povestit Soparla, a inaintat Parchetului si un dosar penal pe numele combinatului. Aceste demersuri nu au avut, insa, darul de a convinge conducerea firmei tulcene sa remedieze pagubele produse, inainte ca acestea sa se extinda caci, iata, la ceva vreme dupa sanctiunile aplicate combinatului de alumina, pata de poluare exista pe mai departe acolo, pe cele doua canale de cate circa 300 de metri fiecare si care au legatura directa cu Dunarea.

Dar Garda de Mediu este obstructionata si de cadrul legislativ existent. Din nou Gabriela Soparla: "Dom’le, eu mai mult decat un dosar penal nu am ce sa le fac. Cu termene negociate de comun acord cu institutiile care emit autorizatiile de mediu, eu nu am decat sa ma supun celor scrise in aceste autorizatii ".

Am incercat, cum era si firesc, sa obtinem si punctul de vedere al conducerii Alum SA. O secretara, una din cele cateva care ne-au raspuns la repetatele apeluri telefonice, ne-a acuzat ca luam de bune informatiile difuzate de televiziunea publica romana, fara sa le verificam. in cele din urma, suntem obligati sa o facem, de vreme ce, iata, firma Alum SA refuza sa le dezminta. Asa s-a intamplat si in cazul reporterului TVR: "Am zis ca vrem sa vorbim cu cineva care poate sa ne zica – nu neaparat directorul, cineva din conducere, un reprezentant al conducerii. Ni s-a spus ca toti sunt in sedinta si ca, eventual, sa facem o programare in scris si ni se va da raspunsul tot in scris, cand se poate si daca se poate sa mne intalnim cu cineva din conducere. Adica, la Sfantu’ Asteapta". Iar sedinta inceputa in povestirea lui Adrian Boioglu (reporterul TVR care a reaizat materialul despre poluarea de la Alum SA Tulcea) nu s-a incheiat nici atunci cand, doua zile mai tarziu, am dorit noi sa luam
legatura cu cineva in masura sa ofere un comentariu.

Mai grav este ca daca atunci cand Ucraina a pus in aplicare planul de construire a canalului navigabil Dunare – Marea Neagra pe bratul Bastroe s-a demonstrat o solidaritate ecologica romaneasca demna de toata lauda, de data aceasta, cand mediul inconjurator este agresat din interior, de (cum se exprima Liviu Mihaiu), "ucrainienii nostri autohtoni", subiectul nu este tratat cu importanta pe care gravitatea situatiei o implica. Or, o asemenea tacere naste semne de intrebare. Jurnalistul Liviu Mihaiu, de la organizatia Salvati Delta Dunarii: "Fiecare substantiv comun are in spatele lui o mafie. Exista o mafie a pixurilor, o mafie a salaului, o mafie a chioscurilor, o mafie a TVA-urilor, exista o mafie a finantelor si asa mai departe. Este absolut previzibl ca lipsa de raspuns pe care a intampinat-o acest act iresponsabil al unei intreprinderi, in care nici macar directorul nu a vrut sa vorbeasca cu mass-media… va dati seama, e destul de previzibil: traim intr-o tara si intr-o
stapanire iresponsabila".

intelegem ca Alum SA este una dintre cele mai mari reusite din istoria privatizarilor romanesti. insa o intrebare ramane: cand vor coexista, in Romania, performanta si etica? Exista, totusi, antecedente care demonstreaza ca la succesul economic se poate ajunge si fara a ignora respectul fata de anumite exigente, fie ele si de ordin ecologic.