Canadian Researcher Invents New Solar Cell

Researchers at the University of Toronto have invented a flexible plastic solar cell that is said to be five times more efficient than current methods in converting energy from the sun into electrical energy.

Team leader Ted Sargent, a professor of electrical and computer engineering at the university, said the cell harnesses infrared light from the sun and can form a flexible film on the surface of cloth, paper or other materials.

And the film can turn 30 percent of the sun’s power into usable electrical energy — a far better performance than the 6 percent gleaned from the best plastic solar cells now in use.

"The fact that these materials harness the sun’s energy using flexible materials potentially could allow you to weave the plastics into fibers, sort of the way we have synthetic fibers already, and to weave those into clothing and make something that’s a wearable solar cell," Sargent said from Boston, where he is working until the summer.

"That’s sort of portable electricity."

Sargent said the coating could be woven into a shirt or sweater and used to charge an item like a cellphone.

"We expect that our cellphones or our e-mail can go anywhere with us, but we don’t have that expectation of a continuous supply of power. The best that we have is batteries, which run out," he said.

"So if we could have a wireless source of power like how the sun would provide, this would be pretty exciting."

Research about the new cell was published in the Sunday online edition of the scientific journal Nature Materials, and Sargent said he was now looking for investors who could turn the invention into a commercially viable product.

Terry White, president of the Solar Energy Society of Canada said solar cells on these lines could transform the industry.

"If they make (solar cells) both less expensive and the potential applications more varied, then it’s a major breakthrough," he said.

Sargent said the technology could be available to the average consumer within five to ten years. But it already has Wall Street venture capitalists interested.

"The technology really caught my eye both in the scientific literature and the business prospects," said Josh Wolfe, managing partner at Lux Capital in Manhattan, a venture capital firm that makes an estimated $1- to $2-million US investment per project in early stage nanotechnology.

"So the concept of having rollable newspaper displays or other things that could power your laptop or portable devices or create new products that are best left to the creativity of the engineers, to me, it represents a pretty sea- change."

So what happens if?the sun doesn’t shine?

"There is obviously no power in the visible (light)," said Sargent. "But in the infrared, it’s not completely zero power. It doesn’t have to be as hot as the sun, but everything that’s warm, gives off some heat. Even people and animals give off heat. So there actually is some power remaining in the infrared even when it appears to us to be dark outside."

Sedinta Fondului Ecologic Local subordonat Agentiei Ecologice Centru

Sedinta consiliului de Administrare a Fondului Ecologic Local a decis asupra proiectelor in urmatoarea ordine:

1. ?De?euri de construc?ie – ?n serviciul comunit??ii?, mun. Chi?in?u. Intrare nr.305 din 16.02.05.
Organiza?ia Teritorial? Chi?in?u a Mi?c?rii Ecologiste din Moldova, dom. Vladimir Garaba
Suma 98.375 lei
DECIZIA: ACCEPT

2. ?Construc?ia unei f?nt?ni arteziene de aprovizionare cu ap? potabil? ?n s. Bardar ?. Intrare nr.1248 din 11.07.05.
Prim?ria s.Bardar. Primarul dl.Grigore C?p??in?
Suma: 350.000 lei
DECIZIA: REFUZ

3. ?L?rgirea re?elei de tineri formatori ecologi ?n localit??ile din raionul ?tefan Vod? ?. Intrare nr.1249 din 11.07.05
Asocia?ia de tineret ?i copii ?ECO-uri Nistrene?. Galina Cotovici
Suma: 26.268 lei
DECIZIA: ACCEPT

4. ?Activit??i de con?tientizare ecologic??. Intrare nr.1318 din 21.07.05.
Organiza?ia ob?teasc? ?MEDIU-PROTECT?. Pre?edintele organiza?iei Botnaru Igor
Suma: 22.800 lei
DECIZIA: ACCEPT

5. ?Amenajarea rampei pentru de?euri ?n s. Slobozia – Du?ca?. Intrare nr.1317 din 21.07.05.
Prim?ria s. Slobozia – Du?ca.
Suma: 44.090 lei
DECIZIA: ACCEPT

6. ?Construc?ia unui captaj natural pentru ap? potabil? ?i a unei re?ele de distribuire a apei pentru locuitorii satului?. Intrare nr.1232 din 07.07.05.
Prim?ria V?rz?re?tii Noi. Dl. Dulgheru Ion Gherghe.
Suma: 41.758 lei
DECIZIA: ACCEPT

7. ?Amenajarea unei f?nt?ni de ap? potabil? s. B?rboeni?. Data:02.08.05, nr.1384.
Prim?ria s.B?rboeni.
Suma: 15.000 lei
DECIZIA: ACCEPT

8. ?Repara?ia capital? a apeductului de ap? potabil??. Intrare nr.1225 din 06.07.05
?I ?Ghicova Elena?. Ghicova Elena s. Solt?ne?ti
Suma: 10.500 lei
DECIZIA: REFUZ

9. ?Public informat ? mediu ?nconjur?tor curat?. Intrare nr.1498 din 22.08.05.
Centru de Crea?ie ?i Imagine ?Media – Art?. Angela Sologornic
Suma: 15.000 lei
DECIZIA: REFUZ

10. ?Pentru un transport durabil?. Intrare nr.1508 din 24.08.05.
Asocia?ia de Informa?ie ?i Educa?ie Ecologic? ?ECOSFERA?. Presedinte M?rza Corneliu,
Suma: 15.500 lei
DECIZIA: ACCEPT

11. ?Amenajarea f?nt?neii ? min? din str. Drumului Schinoasa, 6?. Intrare nr.1512 din 25.08.05.
?.I ?Cristina?. Dl. Nicolae Melnic
Suma: 15.000 lei
Suma solicitat? ?n lei moldovene?ti:
DECIZIA: REFUZ

12. ?Proiect de amenajare a gunoi?tii autorizate a s. Co?erni?a?. Intrare nr.1536 din 01.09.05
Prim?ria s. Co?erni?a, primarul V. Iovu
Suma: 49.623 lei
DECIZIA: ACCEPT

13. ?Amenajarea scuarului ?n or. Criuleni?. Intrare nr.1540 din 02.09.05
Prim?ria or. Criuleni, dl. Mihail Zolotco
Suma: 15.000 lei
DECIZIA: ACCEPT

14. ?Repara?ia capital? a f?nt?nii ob?te?tii, cu amenajarea teritoriului afferent ?n s. P?rjolteni?. Intrare nr.1715 din 30.09.05
Prim?ria P?rjolteni. Dl.Vasile St?vil?
Suma: 18.821 lei
DECIZIA: ACCEPT

15. ?Reabilitarea ?i amenajarea f?nt?nii istorice din s. Volontiri?. Intrare nr.1717 din30.09.05
Centrul de Educa?ie pentru Democra?ie. ?ih Angela
Suma: 14619 lei
DECIZIA: ACCEPT

16. ?Aprovizionarea cu ap? a s. Varatic, raionul Ialoveni?. Intrare nr.1716 din 30.09.05
Prim?ria s. Varatic. Primarul d-l Iurie Chirman
Suma: 100.000 lei
DECIZIA: REFUZ

17. ?Scutirea de plata pentru poluare a mediului ambiant pentru I jum?tate a a.2004 ?i a.2005 la ?.M. Regia ?Ap?-Canal? Orhei ?. Intrare nr.1175 din 30.09.05
Consiliul de administrare a Eondului Ecologic Centru. Managerul ? ?ef al ?.M Regia ?Ap?-Canal? Orhei, d-l M.Chiperi
DECIZIA: REFUZ

18. ??nt?rirea bazei tehnico materiale ?i a laboratorului din subordonat AE Centru?.
Agen?ia Ecologic? Centru, Dl Ion Panciuc
Suma: 300.000 lei
DECIZIA: ACCEPT

19. ?Crearea Parcului ?Rangu? cu o zon? de odihn? ?n s. Zberoaia, r. Nisporeni?.
ONG ?Vatra Satului?, Dna Colodro?chi-Darie Nadejda
Suma: 40.618 lei
DECIZIA: ACCEPT

20. ?Un izvor de ap? pur? – o societate s?n?toas??. Intrare nr. 1543 din 05.09.2005
Prim?ria com. Valea Trestieni, Primar P. Profor
9.800 lei
DECIZIA: REFUZ

Spatiile verzi din Chisinau se reduc pe zi ce trece

La data de 07.04.05, Agentia Ecologica Centru, a efectuat controlul ecologic privind legitimitatea obiectului in constructie amplasat in sectorul Buiucani, str. V. Lupu, colt cu G. Alecsandrescu. Ca rezultat s-a depistat, ca lucrarile de constructie pe terenul care face parte din categoria spatiilor verzi cu statutul de ?scuar?(conform Deciziei Primariei mun. Chisinau nr. 19/1 din 28.09.2000), sunt efectuate de catre I.I. ?M.S. Roitman? in lipsa coordonarilor cu organele de stat de protectie a mediului.

In rezultatul inspectiei s-a intocmit act de control nr. 005199 din 07.04.2005, proces-verbal cu privire la contraventia administrativa nr.033165 din 07.04.2005 in temeiul art. 851 alin. 2 al Codului cu privire la Contraventiile Administrative al Republicii Moldova directorului I.I. ?M.S. Roitman? Dlui Mihai Roitman. De asemenea, au fost stopate lucrarilor de constructii prin Hotararea de Sistare nr.13-01/1-14 din 12.04.05. Dat fiind faptul ca I.I. ?M.S. Roitman? incalca in continuare legislatia de mediu si anume prevederilor art.23, 24, 32 (f) a Legii nr.1515-XII din 16.06.93 privind protectia mediului inconjurator si art. 35, p.1 a Legii nr. 591-XIV din 23.09.99 ?cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale? au fost expediate nenumarate demersuri la organele de resort.

Lucrarile de reconstructie se efectueaza in continuare, din ce cauza Agentia Ecologica Centru a inaintat demersuri la Comisariatul de Politie sec. Buiucani nr.1970/06-1-13 din19.05.05 si la Procuratura sec. Buiucani nr.1709-01/1-13 din 10.05.05 pentru luarea masuri de supraveghere a respectarii Hotararii de Sistare si tragerii la raspunderea directorului I.I. ?M.S. Roitman? Dlui M. Roitman.

La Primaria municipiului Chisinau a fost inaintata scrisoarea nr.651-01/1-6 din 19.05.05 ?Cu privire la reexaminarea si anularea deciziei Primariei municipiului Chisinau nr.16/23-4 din 03.08.2000 ?Cu privire la exploatarea ulterioara a pavilionului comercial din str. V. Lupu Intreprindere Individuale ?M.S. Roitman? in legatura cu ilegalitatea acesteia?.

La momentul actual raspunsuri de la unele organe de resort au fost primite. Comisariatul de Politie sec. Buiucani a stopat lucrarile de constructie. Dirigintelui de santier Leonid Guzun si directorul Iurii Neagu au fost avertizati de a inceta lucrarile de constructie (raspuns nr.8944 din 10.06.05). Procuratura sec. Buiucani nr.21-10-8/05 din 03.06.05. Raspuns de la Primaria mun. Chisinau n-a fost primit desi prelungirea contractului de arenda pe acest lot ce face parte din categoria spatiilor verzi se interzice fara acordul organelor de mediu.

Astfel, acest obiect a fost construit de la nivelul de 10% pana la 85%. Acesta este un precedent a situatiei din capitala astfel procedand si multi alti beneficiari de terenuri.

Norway 2005 Oil Output Seen Dipping to 2.8 Million Bpd

Oil output by the world’s number three exporter after Saudi Arabia and Russia fell to 2.58 million bpd in December from 2.77 million in November, hit by closure of the 205,000 bpd Snorre and Vigdis fields after a gas leak on Nov. 28.

The state-run directorate said that Norway’s total output of oil, gas and condensates edged up to record 263 million cubic metres of oil equivalents in 2004 from 262 million in 2003 and was set to rise again to 264 million in 2005.

It said total output would peak in 2008 but gave no exact figures. It said, however, that total output in the five years 2005-09 would be 1.39 billion cubic metres of oil equivalent, or an annual average of 278 million cubic metres.

The directorate said that oil production would be "slightly lower" in 200?, dipping to 2.8 million bpd, or 160 million cubic metres, from 162.8 million cubic metres in 2004 and from 165.5 million in 2003.

It said that the 2004 oil output figure was 2.8 percent below previous forecasts, largely due to closure of Snorre and Vigdis. On Jan. 12, operator Statoil won a green light to restart almost half production.

Production by the non-OPEC producer was also dented in 2004 by a four-month rig workers’ strike.

Two new fields came on stream in 2004, Kvitebjorn and Skirne, and two more are expected to start up in 2005, Kristin and Urd.

Investments in petroleum in 2004 were 70 billion Norwegian crowns ($11.30 billion), excluding exploration costs, and up from 60 billion in 2003.

Norway, which found oil off its shores at the end of the 1960s, has seen oil output on many fields begin to taper off, though gas production is still growing steeply.

In Chisinau continua fraudarea legislatiei de mediu

Astfel, sunt incalcate un sir de acorduri internationale cum ar fi Conventia de la Aarhus cu privire la participarea publicului in luarea deciziilor de mediu. Pe perioada anului 2005 nu a fost inaintata si inregistrata nici o cerere de initiere a Expertizei Ecologice Obstesti. Legea accesului la informatie este o lege moarta, unul din motive este faptul ca publicul nici nu o cunoaste.

Ca exemplu poate servi recentul caz din Bd. Renasterii unde a fost initiata o constructie care in totalitate incalca principiile durabile de dezvoltare a oraselor. Lucrarile de pozare, reamenajre a constructiilor subterane sunt efectuate fara coordonare cu organele de mediu. Cu acest scop a fost instalat si un gard. Acest fapt este calificat ca pregatiri de constructie.

In rezultatul controlului ecologic efectuat pe data de 14.09.2005 s-a constatat ca sunt initiate lucrarile de constructie a unui obiectiv de menire social-culturala, din Bd. Renasterii, de catre SRL ?Amtarex & Co? in lipsa coordonarii amplasarii obiectivului dat conform cerintelor art.15 si 16 al Codului Funciar a RM si in baza unui proiect ce nu a trecut Expertiza Ecologica de Stat, fapt ce contravine prevederilor art. 23 si 24 a Legii privind Protectia Mediului Inconjurator si art. 15 si 16 a Codului Funciar a RM.

In rezultat, directorului SRL ?Amtarex & Co? i-a fost intocmit proces-verbal nr.010833 din 14.09.05 in temeiul art.851 alin.2 al CCA a Republicii Moldova.

De asemenea, Va aducem la cunostinta ca sunt sistate lucrarile de constructie a obiectivului nominalizat in baza Hotaririi de sistare nr.61-01/1-14 din 15.09.05.

Administratia SRL ?Amtarex & Co? a ignorat Hotarirea de sistare a lucrarilor de constructie, nr.61-01/1-14 din 15.09.05 precum si indicatiile obligatorii date in actele de control nr.017652 din 07.07.05 si nr.030118 din 14.09.05 privind interzicerea efectuarii lucrarilor de constructie pina la coordonarea materialelor de amplasare si proiectare a obiectivului conform prevederilor art. 23 si 24 a Legii privind Protectia Mediului Inconjurator si art. 15 si 16 a Codului Funciar a RM. La moment se efectueaza lucrari de reamenajare a constructiilor subterane in baza Autorizatiei nr.1441 din 06.09.04 eliberate de catre Directia Generala Transport Public si Cai de Comunicatie a mun. Chisinau.

Agentia a solicitat implicarea Comisariatului de Politie al Sectorului Riscani si a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala in vederea demolarii gardului din Bd. Renasterii si stoparii lucrarilor de constructie initiate de catre SRL ?Amtarex & Co?.

Desi un sir de organe au fost implicate in procesul de stopare a constructiei rezultatele sunt nule. Or nimeni nu este interesat intru apararea intereselor statului si se bazeaza doar pe interesele economice si personale ale beneficiarilor.

Polar Bear Census Shows 3,000 off Arctic Europe

The survey, by Russian, British and Norwegian researchers, showed that bear numbers in the region were at the bottom of previous rough estimates of 3,000-5,000.

Still, "a stock of 3,000 animals is relatively large in biological terms," the Norwegian Environment Ministry said in a statement. The total is about 12 percent of an estimated global population of 25,000 polar bears.

"The count…gives us a good starting point for further protection of this creature. We know that polar bears are exposed to environmental poisons and climate change in the Arctic," Environment Minister Knut Arild Hareide said.

An eight-nation report in November said that the Arctic was warming at twice the rate of the rest of the planet due to global warming, blamed by most scientists on a build-up of heat-trapping gases from burning fossil fuels.

The warming report, by 250 scientists, projected that polar bears could be driven towards extinction by 2100 because polar ice might almost disappear in summers. Some scientists disputed the findings.

Separate studies have shown relatively high levels of a banned "dirty dozen" chemicals, some of which can cause cancers, in the fat of polar bears. The chemicals, including pesticides, are swept north by winds from Europe and North America.

Comisia Europeana a blocat finantarea unei gropi de gunoi la marginea Timisoarei

"Unele lucruri nu prea functioneaza in noua democratie din Romania. Ceea ce functioneaza este coruptia.

O mafie a gunoiului, formata din primarul municipiului Timisoara, domnul Gheorghe Ciuhandu, ex-presedintele CJ Timis, domnul Sipos, care este si intreprinzator si doreste sa exploateze si depozitul de gunoi, precum si altii, ca de exemplu firma Tender SA, care reprezinta puterea politica si financiara din Banat, si-au propus construirea unei gropi de gunoi de 64 de hectare, in perimetrul localitatii Covaci. Acesti domni au cerut de la UE, bazandu-se pe afirmatii false, suma de 35 milioane euro", se spune in scrisoarea trimisa la Bruxelles.

DATELE PROBLEMEI. Reclamatia arata ca terenul pe care se va construi viitoarea groapa ecologica e proprietate privata. Cele 64 ha ar apartine unui numar de 46 de persoane, care locuiesc acum in Germania. Semnatarul documentului mai atrage atentia asupra urmatorului aspect: "La circa 2 km distanta de locatia selectata se afla Aeroportul International Timisoara.

Locatia se gaseste in coridorul de zbor si deponeurile atrag pasari…". Una peste alta, finalul scrisorii este apocaliptic: "Exista pericolul ca o parte din banii pusi la dispozitie de Uniunea Europeana sa dispara pe canale intunecate si sa nu fie folositi pentru scopul declarat". Finantatorul proiectului a informat Ministerul Integrarii Europene.

Cei de la Bucuresti au cerut celor din CJ Timis lamuriri asupra celor 46 de cetateni rezidenti in Germania. Pentru ca lista "proprietarilor" fusese atasata si la plangerea inaintata comisarilor de la Bruxelles, angajatii CJT au pornit la identificarea lor. Si au aflat de la Politie ca, in lipsa unor informatii suplimentare, "majoritatea celor 46 de persoane nu au putut fi identificate".

ALT PROIECT RATAT. Pana la acest scandal, exista un proiect pentru construirea unui deponeu ecologic in satul Covaci, la sapte kilometri de Timisoara. Coordonatorul investitiei era Consiliul Judetean, in colaborare cu Primaria. Finantarea este blocata insa la Bruxelles, intrucat este vorba de fonduri europene. In jurul proiectului s-a declansat, inca de la inceput, un imens scandal.

A existat o opozitie atat din partea societatii civile, cat si din mediul politic. S-au prezentat argumente pro si contra. Cert este ca Uniunea Europeana a blocat finantarea tocmai din cauza protestelor impotriva amplasamentului de la Covaci.

Din punct de vedere politic, PSD, PD si PPCD au sprijinit construirea deponeului in aceasta localitate, in timp ce PNL si UDMR s-au impotrivit, mergand pana la actiuni de strada, ca demonstratia din fata Palatului Administrativ.

In mod curios, proiectul pentru refacerea gropii de gunoi de la Parta a fost prezentat intr-o conferinta de presa comuna, de catre trei consilieri de la PNL, PD si PPCD, partide care s-au confruntat de mai multe ori in ultima vreme pe marginea initiativelor din Consiliul Local.

Toti cei trei alesi (Adriana Blaj – PNL, Horea Bacanu – PD, Valentin Moldovan – PPCD) s-au declarat favorabili noului proiect. Ei au mentionat totusi, cu o jumatate de gura, ca aceasta posibilitate nu exclude demersul de la Covaci. In privinta finantarii, cei trei consilieri au spus ca se bazeaza pe accesarea unor fonduri europene la capitolul ecologie.

TARICEANU A GARANTAT 23 DE MILIOANE. Costurile deponeului de la Covaci sunt estimate la aproape 33 milioane de euro. Pentru finantare se poarta de doi ani negocieri cu Uniunea Europeana, in vederea accesarii unui grant ISPA in valoare de 23 milioane de euro. Restul, de zece milioane, urmeaza sa fie contractat printr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii.

Termenul de rambursare a imprumutului este de 25 de ani. Comisia Europeana nu a dat nici acum un raspuns cert privind acordarea grantului ISPA. In luna aprilie, forul de la Bruxelles conditiona acordarea banilor de o scrisoare de garantie din partea Guvernului roman.

In urma unei discutii pe care Ostaficiuc si Ciuhandu au avut-o cu premierul Calin Popescu Tariceanu, a fost indeplinita si aceasta conditie.

PARTA – BOMBA ECOLOGICA. Potrivit obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in negocierile cu Uniunea Europeana, la capitolul mediu este prevazuta inchiderea gropii de gunoi de la Parta, pana la 1 ianuarie 2008. Termenul de folosinta a expirat de mai bine de un deceniu, devenind in ultima perioada o adevarata bomba ecologica.

Orice zi de intarziere peste termenul-limita ar duce la penalizarea statului roman cu 100.000 de euro. Actuala directoare de la Agentia de Protectia Mediului, Cornelia Garboni, a declarat in mai multe randuri ca la 1 ianuarie 2008 va inchide groapa de la Parta, indiferent de consecinte, cum ar fi invadarea strazilor sau a canalului Bega cu gunoaie.

ACUZE
"Mafia gunoiului, formata din primarul municipiului Timisoara, domnul Gheorghe Ciuhandru, presedintele CJ Timis, domnul Sipos, care este si intreprinzator si doreste sa exploateze si depozitul de gunoi, precum si altii, ca de exemplu firma Tender SA, care reprezinta puterea politica si financiara din Banat (…) Acesti domni au cerut de la Uniunea Europeana, bazandu-se pe afirmatii false, suma de 35 milioane euro" – scrisoarea trimisa la Bruxelles

REPLICA
"Consider ca, prin aceasta scrisoare, a fost subminata economia judetului" – Dan Ioan Sipos, fostul presedintele CJT

SABOTAJ
Fostul sef al Consiliului Judetean Timis, Dan Ioan Sipos, a sustinut ca lista celor 46 de asa-zisi proprietari este un fals grosolan, iar faptul ca "reclamantul" nu a oferit alte date suplimentare privind identitatea cetatenilor germani nu este deloc intamplator.

Mai mult, pesedistul Sipos a declarat ca doar unul singur din toata lista a putut fi identificat de cei de la SEIP, iar restul sunt "fantome". "Consider ca, prin aceasta scrisoare, a fost subminata economia judetului", declara presedintele CJT. Istoria s-a repetat. Acum doi ani, in doua localitati timisene trebuia sa inceapa constructia a doua depozite-gigant.

Proiectul de peste 200 milioane euro a fost sistat tot din pricina unor reclamatii. Nu s-au confirmat, dar si-au atins scopul.

Concurs investitional – Prelucrarea deseurilor

Primarul inteimar al capitalei, Vasile Ursu, a precizat luni, in cadrul sedintei operative a primariei, ca [i]?va castiga acea firma sau companie care va prezenta cele mai bune propuneri de prelucrare a deseurilo?[/i]. El sustine ca [i]?o firma deja si-a anuntat disponibilitatea sa ofere gratis Chisinaului 60 unitati specialel de transport pentru colectarea gunoiului, in schimbul autorizatiei pentru constructia uzinei de prelucrare a deseurilor?[/i].
Seful Regiei Autosalubritate, Tudor Maniv, a declarat ca, zilnic, 104 unitati speciale de transport evacueaza din Chisinau aproximativ 3,5 mii metri cubi de gunoi menajer, ceea ce, in opinia aceleiasi surse, [i]?este foarte mult?[/i].

Russian Population To Fall By A Third By 2050

Russia has been in the grip of a demographic crisis since before the fall of the Soviet Union, as economic collapse cut the birth rate and rampant smoking, drinking and growing levels of disease have pushed up mortality.

"Forecasts show that by the middle of the 21st century the population will fall by around one third, to around 100 million peo?le," the Security Council said in a statement on Web site [url=http://www.scrf.gov.ru]www.scrf.gov.ru[/url]

"The demographic situation in Russia is extremely unfavourable, and in the next few years it could get even worse … The average life expectancy of a Russian man is 15 years less than that of the average American man."

Officials in areas as diverse as the economy and defence are concerned about the trend, seeing a collapse in Russia’s population from the current 145 million as catastrophic for the country’s future.

According to forecasts by the US Census Bureau, a population of 100 million in 2050 would give Russia the 17th largest population in the world, from its current eighth place.

Egypt, Uganda, Vietnam and Ethiopia will all move above it, according to the figures.