Astfel, potrivit Regulamentului cu privire la reglementarea activitatilor de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope, aprobat de Guvern, se interzice cultivarea pe teritoriul Republicii Moldova a macului somnifer, a canabisului, a arbustului coca si altor plante care contin substante narcotice sau psihotrope, in scopul extragerii, comercializarii sau producerii substantelor narcotice sau psihotrope. Cultivarea plantelor respective se permite doar persoanelor fizice, inregistrate in calitate de intreprinzatori individuali, in scopuri stiintifice si/sau pentru producerea de seminte, precum si persoanelor juridice in cazul detinerii autorizatiei pentru genurile respective de activitate, eliberate de Comitetul permanent de control asupra drogurilor.
De asemenea, regulamentul prevede ca autorizatia se va elibera persoanelor fizice, inregistrate in calitate de intreprinzatori individuali, sau persoanelor juridice care detin terenuri private sau arendate, in conditiile legislatiei, incaperi, constructii si unelte necesare pentru exercitarea activitatii de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope.
Specialistii antrenati in cultivarea si recoltarea plantelor ce contin substante narcotice sau psihotrope trebuie, o data la cinci ani, sa frecventeze cursuri de calificare.

Premiile Europene de Mediu (European Business Awards for the Environment)

La fiecare doi ani Directoratul General de Mediu al Comisiei Europene premiaz? acele firme europene care demonstreaz? determinarea lor de a contribui la dezvoltarea durabil?. Premiile europene de mediu pentru ?ntreprinderi – European Business Awards – for the Environment – aduc recunoa?tere ?i promoveaz? acele firme care contribuie ?n mod semnificativ la dezvoltare durabil?. Premiile eviden?iaz? acele politici, practici, procese ?i produse care contribuie la dezvoltarea economic? ?i social? ?n a?a fel ?nc?t s? nu fie ?n detrimentul mediului ?i al resurselor naturale ?n ??rile UE precum ?i ?n ??rile candidate la aderare. Rom?nia este reprezentat? ?n cadrul Consiliului de Conducere ?i organizare a Premiilor Europene de c?tre L?szl? Potozky, directorul Funda?iei pentru Parteneriat.

Pentru a accede la concursul european, ?n fiecare ?ar? membr? UE precum ?i ?n ??rile candidate sunt organizate fazele na?ionale. P?n? nu demult Rom?nia era singura ?ar? care nu era conectat? la aceast? competi?ie de anvergur?. Ca urmare a demersurilor sus?inute ?n Rom?nia secretariatul pentru organizarea ?i derularea concursului, precum ?i decernarea premiilor, este asigurat de c?tre Funda?ia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc. Funda?ia pentru Parteneriat organizeaz? ?ncep?nd cu anul 2005 acest concurs sub denumirea de ?Premiile Eco-Business Rom?nia?.

?Premiile Eco-Business Rom?nia? se decerneaz? la fiecare doi ani, ?n anii premerg?tori decern?rii premiilor europene, ?n cadrul a 3 categorii. Desemnarea c??tig?torilor se face de c?tre un juriu na?ional la urm?toarele categorii

1. Premiul ?Management pentru Dezvoltare Durabil??
2. Premiul ?Produs Ecologic?
3. Premiul ?Proces pentru Dezvoltare Durabil??

Participan?ii clasa?i pe locurile I – III de la fiecare categorie au dreptul de a aplica pentru ?Premiile Europene de Mediu?.

Calendarul de derulare a primei edi?ii (2005) a ?Premiilor Eco Business Rom?nia?
4 Martie 2005 ? Lansarea concursului ?Premiile Eco Business Rom?nia?
1 octombrie 2005 ? Data limit? de primire a aplica?iilor
1 octombrie 2005 ? 10 Noiembrie 2005 ? Jurizarea aplica?iilor
Noiembrie 2005 ? Festivitatea decern?rii ?Premiilor Eco Business Rom?nia?
31 decembrie 2005 ? Data limit? de trimitere a aplica?iilor la Direc?ia General? a Comisiei Europene
Iunie 2006 ? Decernarea Premiilor ?European Business Awards? la Bruxelles

Biodiesel has been gaining in popularity elsewhere in Europe for up to a decade but is only now beginning to make an impact in Britain.

"I believe we’re in the right place at the right time," Sean Sutcliffe, the firm’s newly-appointed chief executive told Reuters by telephone.

"Our top priority is to get our new 250,000-tonne-a-year plant at Teesside up and running by the middle of this year so we can produce the first biodiesel going into the north- east — and potentially into Europe as well."

Biodiesel, produced from a variety of vegetable oils, is seen as an environmentally-friendly alternative or addition to regular diesel.

UK-based Biofuels Corp., which floated in London in June last year, refused to be drawn on the plant’s cost, but industry estimates put the figure at between 21 and 25 million pounds ($40 to $47 million).

Sutcliffe said a sizeable amount of output will move to a nearby refinery owned by Dutch oil refiner Petroplus after it agreed to buy around 350,000 tonnes in a five-year deal — Petroplus markets "Bioplus," a 95:5 blend of ultra-low- sulphur diesel and biodiesel.

The firm said it has also agreed a 30-year contract with Simon Storage, which will store and handle biodiesel near the plant at Teesside. Simon Storage is to invest 3.5 million pounds on tanks and facilities.

Teesside located on England’s north-east coast is a key hub for Britain’s energy and chemical sector.

"It’s a good time to be doing this. I think that the market is showing a lot of appetite for this product because of the positive (commercial) environment and also because of the technical specifications the product has," said Sutcliffe, who until joining the firm on Jan. 10 was previously vice- president and managing director of new businesses at BG Group.

Glycerine, a type of alcohol, will also be produced at the plant.

EYES RAPE, PALM OIL

The company said it would be looking to process mainly rapeseed and palm oil at the new facility.

"It’s a highly flexible plant in terms of feedstocks. We’ll be able to use a combination of predominantly rapeseed and refined palm oil, but we can adapt ourselves to ensure that we have the best commercial mix," Sutcliffe said.

The EU is keen to see biofuel account for two percent of all fuels sales in 2005, rising to 5.75 percent in 2010.

($1 US = 0.5311 British Pounds)

Daca institutia in care lucrati, indiferent de statut, sau dvs. personal, aveti in vedere desfasurarea unor actiuni dedicate acestei zile si doriti sa le faceti publice (si) prin intermediul site-ului [url=http://www.hazardero.home.ro]www.hazardero.home.ro[/url] puteti comunica acest lucru la adresa [email]sorincheval@yahoo.com[/email]

Va rugam sa confirmati participarea dvs. pana la data de 13.09.2005 – persoana de contact Matei Romulus Eugen [email]matei_eugen@mappm.ro[/email]

The EU scraps trawlers every year, but instead of destroying the boats European Commission chief Jose Manuel Barroso said they could be given to the coastal Indian Ocean states ravaged by the Dec. 26 wave, which wiped out the fishing industry.

"We have all seen pictures of boats wrecked by the tsunami and our own fishing industry is about to destroy boats from its own fleet in line with fishery limits," Barroso told a plenary session of the European Parliament in Strasbourg.

"My services are currently exploring whether vessels are available, what state of repair they are in and if they meet the needs of the fishing communities in the tsunami- affected areas."

The 25-nation bloc has pledged 1.5 billion euros to the tsunami-hit states and backed calls for debt ?elief. It is also seeking to give the worst-affected states trade breaks.

Pentru Moldova, valoarea totala a acestei runde de finantare este de 40,000 USD. Granturile nationale individuale pot fi de cel putin 5,000 USD si cel mult 10,000 USD pentru o perioada de 12 luni. In cazuri exceptionale (de ex. proiecte care implica mai mult de trei organizatii, care necesita o anumita infrastructura sau implica o retea extinsa), bugetul poate depasi aceasta limita cu 50% (de ex. max. USD 15,000).
Data limita de depunere a Scrisorii de intentie (Concept Paper) este 30 septembrie 2005, ora 17:00 (termenul limita de primire in biroul REC Moldova). Organizatiile ale caror scrisori de intentie au fost selectate vor fi invitate sa participe la un training in Octombrie 2005 (la o data ce va fi anuntata ulterior), ce le va ajuta in pregatirea propunerii complete. Evaluarea acestora va avea loc in decembrie 2005. Proiectele ce vor fi finantate trebuie implementate in perioada ianuarie 2006-ianuarie 2007

CONTEXTUL PROIECTULUI: Bazinul Dunarii si problemele de mediu
Dunarea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2,778 km de la izvor pana la varsarea in Marea Neagra, parcurgand in drumul sau contexte politice, economice si istorice foarte diferite. Este de asemenea, un simbol cultural al trecutului bogat al Europei Centrale si speranta pentru viitoarea integrare.

Bazinul de colectare al Dunarii este extrem de larg si divers. El gazduieste ecosisteme foarte diferite incluzand zone umede de importanta europeana (de ex. pesteri carstice, lacuri alpine si de stepa, padurile din luncile inundabile, Delta Dunarii). Asigurand suportul si resursele pentru mai mult de 80 milioane de oameni, Dunarea, scalda cel mai mare numar de tari. Nenumarati afluenti se varsa in Dunare, printre care Inn, Morava, Tisa, Sava si Prut.

Poluarea ramane totusi o problema serioasa in regiunea Dunarii. Volumul nutrientilor, in principal proveniti din ingrasamintele chimice si gunoiul de grajd utilizate in agricultura, scurgerile din gunoiul menajer urban ce ajung in apele bazinului Dunarii sunt foarte mari. Fenomenul reprezinta un factor de risc atat pentru sursele locale de apa potabila cat si pentru Marea Neagra. Situatia este inrautatita de poluarea provenita din industrie. Inundatiile care s-au abatut asupra Europei Centrale si bazinului Dunarii in august 2000, sunt consecintele si partial rezultatul deciziilor economice din trecut care au dus la defrisarea si distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dunarii. De asemenea, incalzirea globala precum si degradarea capacitatii de retentie a zonelor inundabile naturale a redus capacitatea de autoepurare si absorbtie a nutrientilor.

Conservarea habitatelor pentru bogatia de specii naturale ce traiesc in bazinul Dunarii este de asemenea o lupta constanta. Aproximativ 80% din zonele umede si luncile inundabile ale Dunarii au fost pierdute incepand cu ultimii ani ai secolului XIX, amenintand speciile de flora si fauna ale Dunarii.

In 1998, Conventia pentru Protectia Raului Dunarea (DRPC) a intrat in vigoare dupa ce a fost ratificata de 8 state dunarene si Comisia Europeana. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) a fost creata pentru a coordona implementarea conventiei. De cand a luat fiinta, ICPDR a fost eficienta in gasirea consensului in ce priveste prioritatile si strategiile pentru imbunatatirea situatiei Dunarii si implementarea DRPC intre tarile dunarene. Successul depinde de imbunatatirea mijloacelor de management de bazin, cum ar fi: sistemul de avertizare in caz de accident, reteaua de monitoring trans-nationala pentru calitatea apei si sistemul informational pentru Dunare (DANUBIS). In realitate, Comisia a facut mult mai mult pentru a promova cooperarea intre tari intr-o regiune de mare complexitate.

Obiectivele Programului Comun de Actiune 2001- 2005 pentru Bazinul Hidrografic al Dunarii al ICPDR vor conduce catre:

Imbunatatirea calitatii apei,
Prevenirea poluarii accidentale,
Minimizarea impactului inundatiilor.
Pe langa aceste trei obiective principale, implementarea Programului Comun de Actiune va imbunatati standardul de viata al populatiei din Bazinul Dunarii, va intari dezvoltarea economica a regiunii, va contribui la procesul de aderare la Uniunea Europeana, va reface biodiversitatea regiunii si va intari cooperarea intre Partile Contractante. Mai multe informatii in legatura cu aceste obiective si directii ale Programului Comun de Actiune pot fi obtinute la: [url=http://www.icpdr.org]www.icpdr.org[/url]

In acest contect, Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene sta acum la baza sistemului de management al bazinelor hidrografice in Europa si de aceea, reprezinta platforma pentru implemetarea DRPC. Comisiei pentru Protectia Raului Dunarea i-a fost incredintata misiunea de a coordona implementarea Directivei Cadru pentru Apa la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii, inclusiv dezvoltarea planurilor de management pentru bazinul hidrografic.

Deteriorarea freaticului si eutrofizarea apelor de suprafata apar datorita atat poluarii punctiforme cat si celei difuze provenite din agricultura, industrie si deversarile municipale. Reducerea nutrientilor atat cat este necesar poate fi asigurata prin: imbunatatirea cunostintelor despre poluare, imbunatatirea mijloacelor de prevenire, reducerea si tratarea poluarii, stabilirea si facilitarea proceselor ce conduc catre solutionarea problemelor cauzate de poluare.

Poluarea cu nutrienti reprezinta contaminarea apelor de suprafata si freatice prin input- ul excesiv al acestora in aceste sisteme. Desi inputul natural de nutrienti este o conditie esentiala pentru dezvoltarea organismelor (lanturile trofice naturale), iar campiile inundabile pot face fata unui volum crescut de nutrienti, poluarea este cauzata de activitatile umane cum ar fi sursele punctiforme ca statiile municipale de tratarea apelor uzate si emisiile industriale, sau sursele difuze, cumar fi imprastierea de fertilizanti si aplicarea incorecta a gunoiului de grajd pe terenul agricol de unde se infiltreaza in freatic sau este transportat cu apa de ploaie in parauri, lacuri si rauri. Poluarea apei este de cele mai multe ori cauzata de substante cu factor de risc. Termenul ?substante cu factor de risc? reuneste substantele ce au efect toxic, cancerigen, mutagen si teratogen sau bio- acumulativ, in particular cele care se descompun lent sau sunt persistente si au efect advers semnificativ asupra organismelor vii. Metalele grele cum ar fi cuprul, fierul, manganul, cobaltul, zincul, cadmiul, mercurul, nichelul, plumbul etc. sunt substante toxice ce provin in principal din minerit si industria metalurgica si care tind sa se acumuleze in lanturile trofice, reprezentand un risc crescut pentru viata acvatica si umana. Nenumarati alti compusi ce determina poluare toxica si/ sau cronica sunt de natura organica si provin din industria chimica, farmaceutica si a hartiei.
Programul Comun de Studiu pentru Dunare publicat in mai 2002, a identificat diferiti poluanti chimici cum ar fi metalele grele, hidrocarburile organice volatile, pesticidele si produsele farmaceutice cu spectru restrans, si care afecteaza direct starea chimica si biologica a Dunarii. Studierea nutrientilor a relevat cantitati diferite de azot si fosfor organic si anorganic de-a lungul Dunarii, ceea ce indica faptul ca apa este contaminata. Ca rezultat, transectul mijlociu al Dunarii se confrunta cu fenomenul eutrofizarii, fenomen ce poate cauza poluarea surselor de apa potabila si scaderea biodiversitatii pe termen lung. Avand la baza nivelul contaminarii apei, au fost identificate si prioritizate diferite zone critice.
Analiza transfrontaliera si alte documente elaborate in cadrul Programului pentru Reducerea Poluarii Dunarii (1999, GEF/ UNDP) pot fi gasite pe situl ICPDR- ?Asistenta GEF acordata ICPDR? si apoi ?Programul de Reducere a Poluarii Dunarii 1997-1999?. Acest site cotine informatii utile referitoare la sursele de poluare si modalitatile de a le adresa in diferite sectoare ale Dunarii. Publicatiile contin harti cu informatii referitoare la zonele critice, zonele umede si alte date referitoare la poluarea generata de diferite sectoare cum ar fi: municipalitatile, agricultura, industria si folosirea terenului, precum si informatii referitoare la zonele umede. Mai multe informatii referitoare la Programul Regional pentru Dunare al UNDP/ GEF (2001- 2006) pot fi gasite la [url=http://www.icpdr.org/undp-drp]http://www.icpdr.org/undp-drp[/url]

Proiectul Regional pentru Dunare
Proiectul Regional pentru Dunare (DRP) al carui titlu oficial este ?Intarirea capacitatii de implementare in vederea reducerii nutrientilor si cooperarea transfrontaliera in cadrul bazinului hidrografic al Dunarii? a fost lansat la 1 decembrie 2001, ca urmare a angajamentului pe termen lung al UNDP- GEF pentru imbunatatirea factorilor de mediu in Bazinul Hidrografic al Dunarii. Scopul principal al DRP este de a intari cea mai mare parte a structurilor si activitatilor ce deja au loc la nivelul bazinului hidrografic, construind pe structurile existente si pe lectiile invatate si facilitand abordarea regionala. Tinta cheie este intarirea capacitatii ICPDR si tarilor dunarene pentru indeplinirea angajamentului de implementare a Conventiei pentru Dunare. Proiectul include si dezvoltarea Planurilor de management de bazin in linie cu Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene. De fapt, Dunarea va fi un studiu de caz pentru implementarea noii directive in Europa.

DRP stabileste conexiuni la nivel local, incluzand activitatile privind participarea publicului, comunicarea, activitatile pilot demonstrative la nivel local si programul de granturi pentru organizatiile non- guvernamentale.

Tintele actuale ale DRP includ reducerea poluarii datorate nutrientilor si facilitarea cooperarii transfrontaliere. Deja in derulare, DRP este umbrela a peste 80 de activitati. Programul de granturi este parte a obiectivelor DRP (Obiectivul 3) de intarire a participarii publicului in procesul de luare a deciziilor si a activitatilor ce-si propun reducerea poluarii si protectia ecosistemelor.

Pana la acest moment, DRP "Obiectivul 3" a sprijinit Forumul de Mediu al Dunarii (DEF), retea de ONG-uri din bazinul Dunarii. De la 30 de membri in 2002, DEF a crescut la 160 pana la mijlocul lui 2005. Capacitatea DEF de a implementa actiuni pentru a tine sub control poluarea apei s-a imbunatatit. Au fost elaborate materiale de training despre reabilitatrea zonelor umede in 10 limbi. In viitor, implicarea membrilor DEF in dezvoltarea de politici va fi sprijinita prin parteneriate guvernamentale (de ex. Planul de Management al Bazinului Dunarii in contextul Directivei Cadru a Apei ).

Strategia de Comunicare a DRP urmareste intarirea capacitatii de comunicare a ONG-urilor. Membrii DEF, de exemplu, au primit deja sprijin pentru dezvoltarea de publicatii, website. Strategia ofera oportunitatea ONG-urilor de a asista in implementarea strategiilor de comunicare indreptate spre audiente cheie, prin campanii de constientizare la nivelul comunitatilor. In acest sens DRP acorda o mare atentie popularizarii prin intermediul media a actiunilor ONG-urilor in bazinul Dunarii.

DRP va fi implementat pentru o perioada de 5 ani cu un buget total de 15 milioane USD. DRP este parte a "Parteneriatului Strategic pentru reducerea nutrientilor in bazinul Dunarii si Marii Negre’, unul dintre cele mai mari si mai ambitioase proiecte din lume in ceea ce priveste protectia apei. Parteneriatul, prin cei 95 mil. USD, vine in sprijinul obiectivului Comisiilor pentru Dunare si Marea Neagra de a reduce incarcaturile toxice si nutrientii la un nivel ce va permite ecosistemelor Marii Negre sa recupereze conditiile din 1960.

Contributia ONG la reducerea nutrientilor
Organizatiile non- guvernamentale si alte grupuri de interes pot contribui la reducerea nutrientilor si substantelor toxice din Bazinul Dunarii prin proiecte desfasurate atat la nivel national cat si la nivel regional. Organizatiile non-guvernamentale pot implementa activitati care sa conduca la reducerea poluarii in mod direct sau sa faciliteze procesul de rezolvare a problemelor cauzate de poluare. Proiectele se pot adresa direct reducerii surselor punctiforme si difuze de poluare si confruntarii problemelor nationale sau transfrontaliere in zonele de risc identificate. De asemenea, organizatiile non-guvernamentale se pot adresa indirect problemelor reducerii nutrientilor, cum ar fi prevenirea generarii poluarii prin imbunatatirea si cresterea constientizarii publicului si factorilor decizionali din mediul industrial, facilitarea fluxului de informatie, asigurarea asistentei in prevenirea poluarii accidentale, promovarea productiei si utilizarii de detergenti fara fosfati si utilizarea la scara mare a fertilizantilor organici. Aceste proiecte pot de asemenea facilita dezvoltarea si functionarea procesului democratic prin asigurarea implicarii publicului in problemele si deciziile ce privesc aspectele poluarii.

Organizatiile non-guvernamentale pot contribui la acest proces prin actiuni directe cat si prin colaborarea cu alte grupuri de interes. Ei pot reprezenta comunitatile in procesul de luare a deciziilor (servind ca punti de legatura intre oficiali si public), pot facilita participarea publicului in procesul de luare a deciziilor asupra aspectelor ce privesc bazinul Dunarii sau pot sugera solutii alternative pentru prevenirea si reducerea poluarii. Mai mult decat atat, organizatiile non- guvernamentale pot fi un canal util in diseminarea informatiilor catre public, intarirea constientizarii acestuia asupra problemelor si solutiilor posibile. Pentru a-si indeplini rolul, organizatiile din bazinul Dunarii trebuie sa- si intareasca capacitatile. Cresterea constientizarii poate contribui efectiv la amplificarea intelegerii comune a problemelor de mediu tranfrontaliere si chiar globale, precum si a solutiilor asociate.

Programul de granturi al DRP va permite organizatiilor non- guvernamentale din bazinul Dunarii sa creasca implicarea publicului in reducerea nutrientilor prin proiecte ?practice?, educationale si instructive, monitoring si prin influentarea politicilor la nivel local si regional. Programul anterior de granturi a aratat cat de mult organizatiile non- guvernamentale locale pot contribui la cresterea implicarii publicului si in masurile de reducere eficienta a poluarii.

ELIGIBILITATE

Organizatiile non- guvernamentale inregistrate in tarile Dunarene :Bosnia & Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Moldova, Romania, Slovacia, Slovenia, Ukraina si Serbia & Muntenegru avand ca scop solutionarea problemelor de mediu si care detin un cont bancar sunt eligibile pentru programul de granturi nationale.

Organizatiile aplicante pentru programul de granturi nationale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

sa se angajeze in cooperarea cu diferite grupuri de interes;
sa aiba experienta demonstrata in management de proiecte;
sa aiba experienta in domeniile: apa, agricultura, nutrienti (de preferat); si
sa aiba acces la echipament de birou si logistica necesara asigurarii unei bune comunicari.

LIMITARI

Programul National de Granturi nu va finanta:

Proiecte al caror scop principal este cercetarea stiintifica, colectarea de date si probe;
Cheltuieli operationale generale cum ar fi salarii si chirii; sau
Cumpararea de teren, cladiri, investitii sau vehicule care nu sunt necesare implementarii proiectului.
Limitari de ordin tehnic:

Organizatiile care desfasoara in prezent un grant local finantat de REC nu pot aplica pentru prezenta runda de finantare inainte ca raportul final al proiectului/ grantului local sa fie trimis si aprobat;
Daca o organizatie este implicata in doua propuneri de proiect, organizatia aplicanta trebuie sa desemneze coordonatori de proiect diferiti pentru fiecare dintre propuneri;
La stadiul de Aplicatie completa/ Full application, doar un singur grant poate fi acordat unei organizatii;
Durata proiectului este de 12 luni;
Punctul National Focal al DEF va fi exclus din procesul decizional daca organizatia aplica pentru acest program de granturi

SCOPUL PROIECTULUI

Principalul scop al programului de granturi nationale este de a facilita cooperarea intrasectoriala in vederea reducerii poluarii cu nutrienti si substante toxice provenite din sursele punctiforme si difuze, la nivel regional in bazinul Dunarii.

Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa implice si alte grupuri de interes cum ar fi autoritati locale (departamentele de protectia mediului), institutii ce au ca obiectiv managementul resurselor de apa, sectorul industrial si comunitatea agricola.

Aceste granturi vor ajuta ONG-urile sa dezvolte proiecte care:

Contribuie direct la reducerea poluarii
Contribuie la imbunatatirea de ansamblu a sistemului de monitorizare
Urmaresc solutionarea problemelor nationale sau transfrontaliere prezente in "hotspot-uri" identificate;
Previn generarea poluarii prin cresterea constientizarii populatiei
Faciliteaza fluxul de informatii intre autoritati si public
Acorda asistenta in prevenirea poluarilor accidentale;
Promoveaza producerea si utilizarea detergentilor fara fosfati si a fertilizatorilor organici; si
Sprijina procesele democratice prin asigurarea implicarii publicului si participarii la luarea deciziilor ce afecteaza calitatea mediului in bazinul Dunarii.

Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa managerieze activitatile utilizand una sau cateva din urmatoarele abordari:

Propunerea de activitati ce au impact direct sau indirect in reducerea nutrientilor si altor substante toxice . Impactul trebuie sa fie masurabil prin indicatori bine definiti.
Implicarea altor grupuri de interes : Proiectele trebuie sa identifice grupurile de interes din domeniul managementului apei, factorii de decizie din unitatile poluatoare si alti factori cheie si sa-i implice in implementarea proiectelor.
Schimbarea comportamentului consumatorilor : Organizatiile non-guvernamentale, utilizand cresterea constientizarii si campaniile orientate catre sectorul de consum, trebuie sa fie capabile sa demonstreze impactul asupra comportamentului consumatorilor.
Sa serveasca drept model pentru alte zone din bazinul hidrografic al Dunarii : Proiecte cu potential de replicabilitate si pot servi drept exemplu pentru alte zone din bazinul hidrografic al Dunarii in care problemele si conditiile cadru sunt similare.
Sa promoveze si sa asiste in aplicarea principiilor Conventiei de la Arhus la nivel national : Proiecte orientate catre diseminarea informatiei si participarii publicului la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii.
Sa contribuie la dezvoltarea politicilor la nivel national : Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa contribuie la dezvoltarea de politici in privinta poluarii cu nutrienti in bazinul Dunarii (de ex. programe nationale sau locale de combatere a poluarii, educatia ecologica, implementarea directivelor Uniunii Europene).
Promovarea cooperarii intre organizatiile non- guvernamentale la nivel national: Promovarea lucrului in retea la nivel national intre organizatiile non-guvernamentale. Transformarea ?reducerii poluarii cu nutrienti? intr-un domeniu de interes pentru organizatiile non-guvernamentale (de.ex. campanii nationale cu activitati concrete la nivel local).
Abordarea din perspectiva transfrontaliera si abordarea din punct de vedere al bazinului hidrografic: Proiectele trebuie sa vizeze cresterea intelegerii contributiilor la problemele de mediu transfrontalier. Desi problema poluarii poate fi locala sau nationala, consecintele ei sunt de obicei regionale si afecteaza tarile vecine. In special, in acele proiecte ce se adreseaza dezvoltarii folosirii terenului si managementului resurselor de apa, organizatiile trebuie sa relationeze sursa poluarii cu aria de impact cand acestea sunt diferite din punct de vedere politic si administrativ, cu accentuarea responsabilitatii utilizatorilor din amonte in prevenirea problemelor din aval.
Sunt bine venite si alte abordari inovatoare si creative din partea organizatiilor non-guvernamenteale in abordarea problemelor poluarii cu nutrienti si alte substante toxice in mod direct sau indirect sunt bine venite.
REC incurajeaza organizatiile non-guvernamentale sa utilizeze urmatoarele metode pe parcursul acestui program de finantare:
Cresterea constientizarii si diseminarea informatiei prin mass media: Aceste componente reprezinta cele mai reusite metode in munca organizatiilor non-guvernamentale si se doresc a fi componente frecvente in cele mai multe propuneri. Rezultatele si impactul activitatilor implementate trebuie sa fie diseminate pe parcursul derularii proiectului. Strategia pentru diseminarea informatiei trebuie sa fie clar descrisa in propunere.
Campanii si lobby: Activitatile de lobby sunt incurajate a fi utilizate de catre organizatiile non- guvernamentale pentru a aborda si influenta factorii de decizie. Campaniile pot fi modalitatile adecvate de influentare a consumatorilor, producatorilor, comunitatilor locale si altor grupuri de interes (de ex. schimbarea comportamentului producatorilor in tratarea apelor menajere, utilizarea ingrasamintelor, producerea de detergenti fara fosfati, etc).
Participarea publicului: Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate nu numai sa abordeze publicul si unitatile poluante, dar sa si promoveze si faciliteze implicarea publicului in procesul de luare a deciziilor in aspectele legate de managementul apei si alte aspecte de mediu relevante din zonele critice identificate. In acelasi timp, o astfel de abordare nu trebuie limitata la diseminarea de informatie si implicarea comunitatii, ci trebuie initiat un dialog activ si de durata cu factorii decizionali.
Educatia de mediu si sesiunile de instruire: Activitatile educationale, abordand si influentand diferite persoane sau grupuri tinta (educatori, elevi, studenti, asociatii si alte organizatii non-guvernamentale) sunt de asemenea incurajate. Aceste activitati trebuie sa contribuie la cresterea intelegerii aspectelor legate de poluarea cu nutrienti si alte substante toxice, si de asemenea, sa contribuie la prevenirea si reducerea poluarii cauzate de acestea.
Retele si parteneriate: Organizatiile non- guvernamentale sunt incurajate sa dezvolte retele si parteneriate cu alte organizatii precum si cu alte grupuri de interes din alte institutii (de ex: cu inspectoratele de protectia mediului, directiile bazinale, industrie si asociatii agricole);
Proiecte-studiu interactive: Sunt incurajate activitatile desfasurate care constau in actiuni concrete de conservare, reabilitare si igienizare. Trebuie demonstrate beneficiile in timp si de durata ale acestora;
Monitoring: Sunt de asemenea incurajate proiectele care presupun activitati de monitorizare ca parte integranta a lor, dar exclud echipamente tehnice sofisticate si expertiza certificata;
Cercetarea: Pot fi finantate proiectele care presupun cercetare aplicata primara, ce nu necesita eforturi stiintifice complexe (de ex. sondaje de opinie sau evaluarea datelor existente).
Ideile inovatoare referitoare la alte mijloace ce pot dovedi ca sunt folositoare in abordarea reducerii poluarii cu nutrienti si alte substante toxice sunt de asemenea incurajate

TOPICI

Aspectele de mediu pe care programul de granturi nationale trebuie sa le abordeze sunt legate de deteriorarea acviferului si eutroficarea apei de suprafata, ambele provenind din sursele punctiforme si difuze de poluare din agricultura, sectorul industrial si municipal, ca si din problemele legate de managementul apelor uzate.
Granturile vor fi acordate proiectelor ce vor aborda urmatoarele aspecte legate de poluarea cu nutrienti si alte substante toxice:

Deversari ca rezultat al activitatilor agricole:

Introducerea si aplicarea celor mai bune practici agricole ce privesc evitarea, minimizarea si/ sau controlul surselor difuze de poluare a freaticului si apelor de suprafata;
Contributia la nivel politic (Directivele Uniunii Europene, SAPARD, Politica Agricola Comuna);
Promovarea metodelor agriculturii ecologice si dezvoltarea rurala.
Deversarile industriale

Promovarea celor mai bune tehnologii disponibile, cerintelor de raportare din Registrul de Eliberare si Transfer al Poluantilor si sistemelor de management de mediu;
Asistenta pentru reducerea riscului de eliberari accidentale a poluantilor din diverse ramuri industriale;
Adresarea poluarii cauzate de substantele toxice;
Promovarea productiei si utilizarii detergentilor fara fosfati;
Abordarea metodelor (alternative) de tratare si/ sau practicilor ce conduc la indepartarea eficienta a nutrientilor si substantelor toxice.
Deversarile municipale

Abordarea managementui deseurilor menajere, ca de ex. reducerea utilizarii detergentilor conventionali;
Abordarea colectarii si epurarii apelor uzate la nivel urban.
Apecte legate de utilizarea terenurilor si zone umede

Abordarea managementului inundatiilor, sistemului de irigatii si drenare cu accentuarea pe efectele asociate poluarii;
Salvarea si protejarea luncilor inundable naturale (prin fasii de teren cu efect de buffer);
Asigurarea suportului pentru conservarea si restaurarea habitatului luncilor inundabile si zonelor umede
PROCEDURA DE APLICARE SI DIAGRAMA DE TIMP

Proiectul de fata intentioneza sa abordeze si sa dezvolte implicarea organizatiilor non-guvernamentale din Republica Moldova printr- o schema de granturi ce se va desfasura pe o perioada de un an. Cererea pentru aplicatii este un proces deschis si competitiv. Procesul de aplicare consta in doua faze: faza de scrisoare de intentie/ concept paper si de propunere finala/full application. Diferite grupuri de interes (autoritati locale, organizatii academice si stiintifice, sectorul privat local inclusiv factorii poluatori) sunt invitate sa coopereze cu organizatiile non- guvernamentale. Numai organizatiile non-guvernamentale inregistrate legal sunt eligibile pentru a aplica.

Pasul 1- Alegerea partenerilor

Dupa lansarea programului de granturi nationale, organizatiile non-guvernamentale trebuie sa inceapa cautarea de parteneri din acelasi sector sau din alte sectoare (autoritati, institutii, universitati si sectorul de afaceri) care lucreaza in domenii similare. Pentru unele organizatii non- guvernamentale acest lucru poate reprezenta o noua provocare, in timp ce altele pot fi deja familiarizate cu astfel de parteneriate. Urmatoarele resurse sunt recomandate in gasirea de organizatii partenere: contacte personale, alte organizatii non- guvernamentale, universitati la nivel local, catalogul ONG publicat de REC si agentii de mediu. Reprezentantul biroului local poate asigura asistenta aplicantilor.

Pasul 2 – Faza de scrisoare de intentie/ concept paper ( a se consulta Formatul Scrisorii de intentie). Data limita: 30 septembrie 2005 orele 17:00 (in biroul REC Moldova). Evaluarea Scrisorilor de intentie: 1- 7 octombrie 2005

Organizatiile non-guvernamentale trebuie sa utilizeze formularul atasat cand isi prezinta conceptul de proiect. In aceasta faza descrierea este mai scurta si mai simpla decat in faza de aplicatie completa. Trebuie inclusa informatia de baza, accentuand partenerul sau partenerii si o scurta descriere a proiectului. Asa cum este schitat in acest format, organizatiile non-guvernamentale trebuie sa estimeze bugetul total cerut finantatorului pentru completa implemetare a proiectului.

Reprezentantul REC va evalua scrisorile de intentie/ concept papers. In timpul inregistrarii scrisorilor de intentie, personalul REC Moldova va verifica eligibilitatea propunerii in acord cu urmatoarele criterii:

Aplicantii sunt eligibili pentru a primi un grant REC;
Propunerea/ ideea prezentata abordeaza aspecte de reducere a poluarii cu nutrienti in bazinul Dunarii;
Aplicatia respecta standardele REC (formularul este completat, bugetul si diagrama de timp sunt in limite, grupurile de interes sunt identificate si acordul de cooperare este semnat).
Scrisorile de intentie care vor indeplini aceste criterii vor intra in primul stadiu al evaluarii. Reprezentantii REC Moldova, DEF si ICPDR vor constitui comisia care va decide care sunt organizatiile non-guvernamentale ce vor fi invitate sa pregateasca propunerea completa.

Proiectele vor fi selectate pe baza urmatoarelor criterii:

relevanta problemei : In ce mod problema identificata se incadreaza in obiectivul programului de granturi de reducere a nutrientilor, asa cum se specifica in anunt?
impactul potential al activitatilor implementate : Cum intentioneaza proiectul sa imbunatateasca sau sa schimbe? Scopul si obiectivele propunerii contribuie la atingerea scopului programului de granturi?
abordarea:
metodologia si mijloacele propuse sunt adecvate si realiste pentru adresarea si rezolvarea problemei? Pana la ce limita organizatia aplicanta utilizeaza modalitatile si abordarile sugerate in anunt?
implicarea altor grupuri de interes: Sunt grupurile de interes identificate si dispuse sa coopereze cu organizatiile non-guvernamentale in rezolvarea problemei de mediu?
Capacitatea de implementare a organizatiei aplicante : Este organizatia aplicanta calificata asa cum rezulta din experienta anterioara in termenii managementului de proiect, expertizei tehnice si financiare?
Reprezentantul DEF va fi exclus din comisia de evaluare daca decide sa intre in competitie..

Pasul 3 ? Training – Matricea Logica si implicarea mass media; Octombrie 2005

O scurta sesiune de training va fi organizata de catre REC Moldova pentru a oferi asistenta ONG-urilor selectate in pregatirea propunerilor complete. REC va acoperi cheltuielile de transport ale participantilor la aceasta sesiune de o zi, ce va aborda urmatoarele doua componente:

I. Componenta 1: abordarea matricei logice, care va avea drept scop asistenta ONG-urilor in planificarea proiectului

Aceasta sesiune va contine trei parti:

Introducere in abordarea matricei logice
Procesul de elaborare a matricei (analiza problemei, stabilirea obiectivelor, a indicatorilor, faza de planificare)
Matricea logica in dezvoltarea unui proiect REC
II. Componenta 2: sesiune media, care isi propune:

pregatirea ONG-urilor selectate sa includa componente de media si comunicare in propunerilor lor
asistarea ONG-urilor aplicante in comunicarea catre media si organizarea evenimentelor media
Pasul 4 ? Pregatirea aplicatiilor complete (va rugam sa consultati Anexa A: Ghid pentru pregatirea aplicatiei complete) Data limita: 5 decembrie 2005

Numai organizatiile non- guvernamentale ale caror scrisori de intentie / concept paper au fost selectate si care au participat la training vor intra in faza de pregatire a aplicatiilor. Organizatiile non-guvernamentale trebuie sa se intalneasca cu grupurile de interes identificate si impreuna sa pregateasca aplicatia completa. Un reprezentant al unui ONG trebuie desemnat lider de proiect pentru intregul proiect. Celelalte grupuri de interes nu sunt eligibile pentru finantare, dar pot contribui la implemntarea proiectului in calitate de consultanti. Pentru intocmirea propunerii complete, organizatia aplicanta trebuie sa respecte liniile standard de scriere a propunerii ce vor fi furnizate de catre REC organizatiilor non- guvernamentale selectate in faza de scrisoare de intentie/ concept paper. Atentie speciala trebuie acordata sectiunilor referitoare la ?obiectivelor proiectului? si ?indicatori? care sunt incluse in prezentul anunt. Propunerea completa trebuie sa ajunga in biroul REC Moldova pana la orele 17:00 in ziua de 5 decembrie 2005. Numai propunerile primite prin posta sau aduse personal vor fi acceptate.

Pasul 5 ? Selectarea propunerilor complete. Data limita : 12-16 decembrie 2005

Propunerile de proiect sunt acceptate in limba romana si deciziile sunt luate pe baza evaluarii facute de un grup independent de consultanti. Reprezentantul national al ICPDR va fi solicitat in procesul de evaluare. Punctul national focal al DEF va fi implicat de asemenea in procesul decizional. Procedura de selectie se va baza pe calitatea proiectului, fezabilitatea acestuia, prezenta, numarul si reprezentativitatea partenerilor si probabilitatea impactului de mediu masurabil, la nivel national. Selectia va fi bazata pe criterii bine definite ce vor analiza:

Impactul asupra mediului

Actiunile, directe sau indirecte ce vizeaza reducerea (masurabila) a poluarii datorate nutrientilor sunt clar explicate;
Indicatorii SMART selectati si modalitatile de verificare a acestora sunt definiti.
Abordarea/ metodologia aleasa de organizatia aplicanta

utilizarea de metode fezabile si eficiente pentru a atinge scopul si obiectivele;
Cooperarea
Angajamentul partilor implicate in proiect este demonstrat si rolul fiecaruia este clar definit;
Calitatea propunerii
plan de actiune fezabil si realist;
buget realist.
Expertiza resurselor umane implicate
competenta si experienta resurselor umane implicate, atat a personalului organizatiei aplicante cat si a expertilor implicati cu referire la problema abordata.
Pasul 6 ? Intalnirea castigatorilor (ianuarie 2006)

Dupa selectarea propunerilor castigatoare, organizatiile aplicante sunt instiintate cu privire la rezultatele evaluarii. In acelasi timp le sunt asigurate informatiile referitoare la managementul financiar al proiectului si procedurile de raportare. Organizatiile castigatoare vor fi invitate la sediul REC Moldova pentru ?intalnirea castigatorilor?. La aceasta intalnire organizatiile vor fi invitate sa- si prezinte proiectele si vor primi informatiile referitoare la cerintele acestei runde de finantare. Cu ocazia acestei intalniri contractele vor fi revizuite si semnate. Contractul specifica conditiile de raportare si calendarul efectuarii platilor. Organizatiile selectate vor intalni persoanele responsabile din partea REC cu care vor lucra pe parcursul implementarii proiectului.

Pasul 7 ? Implementarea proiectelor (ianuarie 2006 ? ianuarie 2007)

Dupa definitivarea si semnarea contractelor, proiectele pot fi implementate asa cum au fost planificate

CONTACTE
Pentru mai multe detalii referitoare la procedura de aplicare, va rugam sa contactati Biroul REC Moldova.

Persoana de contact: Ana Olaru : tel: +373-22-233017, tel./fax: +373-22-238685, e-mail: [email]ana.olaru@rec.md[/email]

Informatii aditionale

Pentru mai multe informatii referitoare la acest program de granturi, va rugam sa vizitati site-urile:

[url=http://www.rec.md]www.rec.md[/url]
[url=http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/NationalDanubeGrants/]http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/NationalDanubeGrants/[/url]
Mai multe informatii despre Programul Regional pentru Dunare puteti gasi pe pagina de internet a Proiectului : [url=http://www.undp-drp.org]http://www.undp-drp.org[/url] .

In paralel cu granturile nationale, REC administreaza cea de-a doua runda a granturilor regionale, de pana la EUR 35,000, pentru ONG-uri din zona bazinului Dunarii.. Informatii despre acest grant gasiti la adresa: [url=http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/RegionalDanubeGrants]http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/RegionalDanubeGrants[/url]

Scopul acestui eveniment este de a oferi comunitatii neguvernamentale de mediu posibilitatea analizei unui an de activitate din domeniu, de a puncta perspectivele dezvoltarii ulterioare si de a face un schimb de opinii si experiente, etc.
Am fi recunoscatori celor care doresc sa-si exprime parerea, sa ofere sugestii sau propuneri cu referire la sistemul de organizare al acestui eveniment, sa vina cu idei noi referitor la tematicile de discutii in cadrul For-ului, etc.
Toate sugestiile sunt binevenite pana la data de 23 Septembrie, 2005 la adresa e-mail:

"Our products have been sold out for 2005. We are now writing contracts for 2006," Frank Asbeck, 46, told Reuters in an interview at his office in the former capital of Germany.

SolarWorld and local rivals such as Q Cells and Conergy have benefited from Germany’s renewable energy law that guarantees above-market prices for solar power fed into?electricity network for 20 years.

The law, which went into effect last year, helps SolarWorld compete in the rapidly growing $7 billion world solar market.

Asbeck said the company plans to invest more than 150 million euros ($197 million) over the next two years to boost its capacity, currently running at full steam.

He said the investments would be financed by government funds, bank loans and equity, and there was no need for a fund raising exercise.

SolarWorld shares rose 0.8 percent to 76.35 euros by 1226 GMT following the news, reversing a fall of as much as 1.7 percent earlier, while the German technology index was flat.

Since the end of 2002, SolarWorld shares have risen around 14 times, boosting its market value to around 440 million euros from 32 million.

Asbeck has already said he expects the firm’s 2004 net profit to come in higher than Solarworld’s own forecast of 14 million euros.

A VISION LIKE INTEL

In addition, the company plans to raise its dividend. "A doubling from 2003 is not an unrealistic estimate," he said.

The firm, about 40 percent controlled by the Asbeck family, paid a dividend of 18 euro cents per share in 2003.

"We are focusing on being the biggest wafer producer (in the world)," Asbeck said.

"In every module (solar panel) around the world, there should be a wafer from SolarWorld, like the chip from Intel in most computers."

He said the firm’s board plans to recommend issuing bonus shares to shareholders, which can help improve liquidity in the only listed pure-solar-energy stock in Germany.

According to Reuters Research, the stock trades at 34 times 2005 estimated earnings, while solar-related firms such as Tokuyama in Japan and Evergreen Solar in the United States trade at 21 times and 19 times respectively.

SolarWorld, which competes globally with bigger rivals like Sharp Corp, BP Solar, Shell Solar and Kyocera, joined Germany’s technology index in December.

In 2010, analysts expect the solar power market — which has been growing at about 30 percent a year since 1990 — to be worth around $30 billion.

Industry body UVS said there was more solar power installed in Germany last year than any other country, with installed capacity rising some 300 megawatts to 700 megawatts — about the size of a small nuclear or coal-fired power plant.

Despite strong growth, the share of solar power in the country’s energy production remained below 1 percent.

SolarWorld also makes silicon wafers used in the solar industry and is estimated to have a 15 percent share of the world solar wafer market.

Pana cand canadienii vor incepe sa sape la Rosia Montana, statul roman polueaza intens zona, fara sa deranjeze vreo organizatie nonguvernamentala. Exploatarea miniera existenta, Rosiamin, este concesionata si exploatata de compania de stat Minvest. "In momentul de fata exista probleme majore privind gestionarea si epurarea apelor din cariera. O alta problema la fel de importanta este iazul de decantare, ce nu respecta normele de mediu. Minvestul este amendat de fiecare data de inspectorii de mediu", ne-a declarat Ioan Gherhes, presedintele Agentiei Nationale de Protectie a Mediului. Situatia existenta acum la Rosia Montana nu este singulara in tara. De altfel, mai toate exploatarile miniere, adica marii poluatori din Romania, sunt tot de stat. Un alt exemplu este Remin, care activeaza in patru judete din nord si nord-vest. Si instalatiile mari de ardere-termocentralele, elibereaza in atmosfera gaze poluante. In acest caz, Uniunea Europeana a acordat perioade de tranzitie, ceea ce inseamna ca o vreme pot functiona in conditiile actuale, dar fara sa faca excese. Dar, dupa cum au remarcat inspectorii de mediu, majoritatea acestor societati au facut doar investitii minore in retehnologizare si este putin probabil ca un agent economic sa reuseasca pe ultima suta de metri sa duca acest proces pana la capat.
Ecologizarea poate costa de la 50 pana la 1.000 de dolari pe metrul patrat
Principala problema pe care o ridica minele este ce se va intampla cu intreaga zona dupa ce se incheie exploatarea. Concesionarul are obligatia sa refaca zona, dar si statul percepe anumite garantii. Dupa cum spun specialistii, acestea nu sunt intotdeauna suficiente. "Conform legii minelor, garantia se negociaza si reprezinta minimum 0,5 la suta din valoarea lucrarilor de explorare si minimum unu la suta din valoarea lucrarilor de exploatare. De asemenea, mai exista o prevedere ca unitatile cu risc de accident ecologic sa se asigure, insa acest domeniu nu s-a dezvoltat pentru ca firmele de asigurari considera riscul enorm", ne-a declarat Octavian Patrascu, comisar-sef adjunct la Garda Nationala de Mediu. "Estimarile spun ca refacerea poate costa de la 50 de dolari pe metrul patrat pana la 1.000. Uneori, inchiderea unei mine poate costa mai mult decat deschiderea ei", ne-a mai spus Octavian Patrascu.

Valentin Popescu