Ca noutate, anul acesta scoala este deschisa si altor persoane care nu sunt membre ale unui club de speologie, acestia avand acces la nivelul TSA 1.

Stagiul speologic la nivelul TSA 1 cuprinde invatarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simpla cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor si coboratorului cu role (adica tehnicile folosite in speologie). Aceste tehnici sunt aproape in aceeasi forma folosite si la lucrul la inaltime.

Pe parcursul stagiului, dupa 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleza, se vor vizita pesterile urmatoare: Pestera Barsa, Pestera Neagra, Avenul din Bortig, Avenul Gemanata, Avenul Negru, Pestera Caput, Avenul din Dosul Rachitii, Cetatile Ponorului, Avenul Acoperit etc… (programul difera in functie de echipa!)

Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispozitie de Scoala Romana de Speologie si de instructaj oferit de cadrele Scolii Romane de Speologie, o mare parte fiind si cadre ale Scolii Franceze de Speologie.

La cerere se poate inchiria contra cost si echipamentul personal.

Circulara completa a stagiului o gasiti la adresa [url=http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html]http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html[/url]

La sfarsitul saptamanii, nemultumitii, in frunte cu primarul Gheorghe
Gaman, au oprit un camion incarcat cu busteni si l-au obligat pe sofer sa descarce lemnul in
padure.

?Padurea a apartinut oamenilor de sute de ani. Daca retrocedarea se va face pe vechile
amplasamente, suprafetele exploatate vor reveni acestor oameni. Directia Silvica vrea sa mai
profite de perioada cat mai detine aceasta suprafata pentru a taia ce se mai poate?, declara
primarul Gheorghe Gaman. ?Nu se poate sa taie din padurea noastra, asa, hoteste! Au profitat
destul?, spun satenii care au decis sa pazeasca padurea. Directorul Directiei Silvice Focsani,
Laurentiu Dumitrache, sustine ca suprafetele revendicate nu apartin localnicilor si ca cele ce
urmeaza sa fie retrocedate au un alt amplasament, motiv pentru care actiunea lor este ilegala.
Directorul afirma ca s-a plans ieri procurorilor pentru rebeliunea din Muntii Vrancei. ?Noi am
pus la dispozitie comunei Racoasa intreaga suprafata validata de Comisia judeteana. Aceasta
suprafata nu se afla in zona in care Ocolul Silvic Panciu executa la aceasta data taieri
conform amenajamentului silvic?, precizeaza oficialii Directiei Silvice.

Lege permisiva
Potrivit ultimei variante a pachetului legislativ privind retrocedarea proprietatilor, ?pentru
suprafetele de pe care s-a exploatat masa lemnoasa in perioada dintre validarea cererilor de
retrocedare si punerea in posesie a proprietarilor, Regia Nationala a Padurilor Romsilva va
acorda acestora beneficiul realizat, dupa deducerea cheltuielilor de exploatare, si va suporta
cheltuielile de impadurire a suprafetelor neregenerate?.

Totusi, mocanii din Racoasa sunt decisi sa ia cu asalt Prefectura Vrancea in cazul in care nu
se opreste exploatarea. Primarul Gheorghe Gaman spune ca va cere din nou ajutorul
autoritatilor judetene pentru ca situatia sa nu devina exploziva. In acelasi timp, sefii
Directiei Silvice sustin ca, ?prin noua lege de retrocedare a proprietatilor, nu se interzic
taierile in padurile ce urmeaza a se restitui fostilor proprietari?, motiv pentru care va
continua exploatarile forestiere in zona.

In ceea ce priveste proiectul Rosia Montana, ministrul ungar Miklos Betanyi Persanyi s-a declarat multumit ca propunerile sale au fost luate in considerare si s-a constituit un grup de experti care sa analizeze studiul de impact. Ministrul Sulfina Barbu a declarat, la randul sau, ca pentru proiectul Rosia Montana se respecta procedurile Uniunii Europene. Dupa accidentul de la Baia Mare, cand au fost deversate cianuri in raul Tisa, s-au luat masuri de punere in siguranta a iazului de decantare. "Acum este unul dintre cele mai sigure din Europa", l-a asigurat Sulfina Barbu pe omologul sau din Ungaria.

Aims
¬ To gather youth representatives from different countries from all over the World to share their vision about Peace issues.
¬ To increase the awareness among participants and local population about Peace Actions in the world.
¬ To exchange working methods and perspectives on Peace issues.
¬ To propose new actions and projects that increase cooperation among people from different countries

Participant’s Profile
We are expecting youth representatives from all over the World with some experience in youth work, peace actions or global issues. Aged preferable among 24 and 39 years.
The total number of guest will be 70 from outside Spain plus 15 from Spain.

Participants
We are expecting active youth representatives from all over the World with some experience in youth work, peace actions or global issues. Aged preferable among 24 and 39 years.
The total number of guest will be 70 from outside Spain plus 15 from Spain.

Financial Conditions
Participation fee is 50 Euro for EU countries, USA, Canada, Japan and Corea; and 25 Euro for the rest of the World. You will be asked to transfer your money once you are confirmed as participant.

Board and lodging during the Conference will be covered for all participants.
Medical and travel insurance is not covered. Participants are strongly recommended to arrange travel insurance during their stay in Spain.

Financial help. We can offer some travel grants for some participants. There will be 15 travel grants (250 Euro each) for participants in disadvantage economical situation. In case you want to apply for this grant, please fill the specific form you will find in ?applications?.

Full Information and Application Form at: [url=http://www.waslala.net/conference]www.waslala.net/conference[/url]

Dupa mai bine de cinci ani de la ultimul control serios in zona Harghitei, in toamna anului
2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare din Arad, Mures si
Harghita au luat la puricat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale
implicate in exploatarea forestiera din Bazinul Gheorgheni. De data aceasta, controalele s-au
finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice
harghitene. Nici pana acum, vreunul dintre presupusii vinovati nu a fost condamnat penal.
Unele dintre dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".

CONTINUITATE. Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in
multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din
cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si in afacerile
oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul
Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei
Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia, si seful Ocolului Silvic
Gheorgheni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi
de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in Bazinul Giurgeului. Cazul a
ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor.
Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici
de Garda de Mediu, nici de RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului
Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs
Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult,
dintr-o adresa din 19 octombrie 2003, semnata de Melles Elod, trimisa senatorului UDMR
Verestay Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care
se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o
adresa din partea senatorului, in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost
facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul
National Cheile Bicazului-Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive,
sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al Ocolului a fost numit Florin Mihaila,
fost brigadier la Ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din
anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul Silvic de la
Gheorgheni a fost desfiintat.

Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorgheni sunt Emil Len, in
zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, care detine societatea "Fundamenta",
implicata in scandaluri privind furtul de lemn.

HOTIE CU PADURARI. Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au
fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai
societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi
declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod alaturi de directorul tehnic
al DS Harghita detineau societatea "Hardev-FPT", cu domeniul de activitate secundar
activitatii silvice. Elod detinea 30% din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate
"forestier".
Pentru a fenta legislatia, 15% din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu
planificarea (activitate premergatoare taierilor), erau detinute de ONG-ul "Asociatia FSC
Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni, in
frunte cu Elod si cu sefii de districte (compartimente) ale institutiei silvice. Firma
"Compos", implicit Asociatia FSC, a avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica
Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a
avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului
Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu
problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a
fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a
10% din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum
in urma controlului din 1999 inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.

JAF CU ACTE. In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul-sef al
Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleiasi institutii, si Incze Josef,
fost sef de district in zona Ditrau, subordonat Ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost
cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii
au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului, derulate prin fundatii si firme
detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopere afacerile oneroase.

"Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii
Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite
cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona
Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat
reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta.
Ocolul Silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca ele sa fie efectuate
in realitate. Unii dintre cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost
scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in
actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70% din
reimpaduriri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la
composesorate, au fost pur si simplu furati.

DESERTUL DE RUMEGUS. Un adevarat pericol pentru mediu

DEZASTRU. Timp de trei ani, pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf
organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit
autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile, in plus licitatiile pentru
lemn au fost majoritatea trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furati
peste 10.913 metri cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor
particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului
a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca, de la o cantitate de 3.700 de
metri cubi aprobata spre taiere, s-a ajuns in final la 7.800 de metri cubi.

Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna
Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform
documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400
mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) ? o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost
incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un
volum de 42.400 mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce
a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 mc de lemn exploatat; personalul silvic a
eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 mc
de lemn au fost vanduti ilegal. In total au fost "spoliati" circa 200.000 metri cubi de lemn.
Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.

CUM SE RADE O PADURE. Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este
distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua
varfuri montane sunt complet defrisate oficial din cauza doboraturilor de vant, neoficial cu
ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii Ocolului Gheorgheni. Directia
Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa
100.000 de metri cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata
la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate
pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme
apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia
Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constatat sustragerea a peste 10.000
de metri cubi din padurea privata "Alsoerdo", in valoare de peste 14 miliarde de lei. Pe acel
loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant, favorizate de furturile si distrugerea
padurii.

O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor
de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele
proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile
si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 hectare de padure. Exploatarea si
analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit
mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au
fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17
miliarde de lei. Au fost audiate peste 200 de persoane.

In privinta furtului lemnelor provenite din doboraturi, au fost audiate de politisti peste 400
de persoane. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul
comunei Lazarea, Ferencz Carol, dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o
suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru
efectuarea acestora. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca
doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia
lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea
care lucreaza mana in mana cu padurarii. La fel, locuitorii din Lazarea au fost amenintati ca
li se vor da foc la case daca dau declaratii privitoare la furturi, 27 dintre ei au depus
plangeri pentru amenintare.

In comunele vecine localitatilor Remetea si Lazarea functioneaza, potrivit surselor, peste 100
de "gatere", care lasa in urma adevarati munti de rumegus din productia de cherestea.
Rumegusul este depozitat in apropierea raurilor, ceea ce duce la distrugerea faunei acvatice.

AUTOR NECUNOSCUT. Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute
in locurile defrisate de hotii de lemn. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata
de "specialisti". La marginea drumului forestier, padurea este intacta, pentru ca in
interiorul ei copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant.
Hotii au furat din padurile Primariei Toplita, precum si din cele particulare sau ale Ocolului
Silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat
Guvernului, in perioada 2001-2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din
padurile Primariei Toplita.
Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati, desi "gura satului"
vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul
padurarilor si al sefilor Ocolului Silvic. Din informatii de presa rezulta ca o parte din
lemnul furat a fost prelucrata de societatea lui Sorin Mandru, fiul ex-prim-procurorului din
Toplita. La acea data, seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS
Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National
Anticoruptie (PNA) Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de
desfasurare.

Pe acelasi tipar, al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii
Financiare Arad au constatat taierea abuziva a circa 1.200 de metri cubi de lemn (fara acte
legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia Ocolului Silvic Tulghes. Lemnul a
fost vandut la pretul derizoriu de 150.000 de lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe
piata era 1 milion de lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre
functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC
Harghita-Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de
taierile din zona.
O statistica neoficiala acrediteaza ca circa 40% din padurile particulare au fost taiate in
judetul Harghita, multe inainte de retrocedare, dar si dupa, deoarece nu au fost pazite
deliberat de silvicultori. Conform legii, functinarii RNP au datoria sa pazeasca padurile
particulare. Aceeasi situatie se intalneste si in zona Bilbor, proprietarii disperati
cerandu-i intr-o audienta ministrului Agriculturii si Padurii, Gheorghe Flutur, sa le
protejeze padurea. In zona Ditrau, hotii neidentificati inca au "devastat" padurile
retrocedate ale Bisericii Reformate.

FURT ORGANIZAT. La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul
furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui
politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (10%) din
"lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai
Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Presa din Toplita a relatat astfel de "cumetri"
dintre hoti de lemn si reprezentanti ai statului, in urma unor declaratii venite chiar din
partea celor care au participat la furturi. Fireste, acestia erau nemultumiti de faptul ca
fusesera scosi din sistem. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De
cele mai multe ori, proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de
ocoalele silvice. Furturile se fac primitiv, fiind folosite animale pentru transportul
bustenilor. Proprietarii ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii
lasa pe afaceristi sa taie discretionar, pentru ca sunt mituiti. Paradoxal, "furtul de
supravietuire" este mult mai atent supravegheat decat marele trafic cu lemn. Politia
furnizeaza mandra statistici ale unor persoane care au zeci de dosare de furt de lemn, pentru
ca au sustras cantitati derizorii, de cativa copaci.

POLITIA "TINE DE SASE"

HOTII, LA TREABA. Sub protectia Politiei
Presa locala a relatat ca in zona Galautas-Toplita paznicul padurii, Geli Groza, se afla
intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din
padurile Primariei. Furturile s-au extins pe Dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in
padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se
spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut, face afaceri cu lemn prin
intermediul unui om de afaceri local, Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt
acuzati ca au impus o cota de 10% firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care
s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui
presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care
primesc circa 3 milioane de lei (100 de dolari) pentru un transport. Politistii insotesc
transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in
acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare,
Florin Cadar). O data cu schimbarea politica din toamna anului 2004, noii sefi ai Politiei
Harghita au dispus controale in zona Toplita in urma carora au cazut cativa mici
"intermediari".
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, in ultimii 5 ani
prejudiciile cauzate de exploatarile ilegale s-au cifrat la numai 18 miliarde de lei. Conform
IPJ, au fost confiscati doar 8.600 de metri cubi de lemn in acelasi interval si peste 2.000 de
dosare penale care au ca obiect infractiuni silvice.

CERCETARE
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor
de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de
lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat
prezentarea tuturor aspectelor privitoare la acest fenomen ? de la impactul ecologic al
defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile
incontrolabile de "lemn negru".

Micii producatori de lactate bio incearca sa-si faca loc pe piata vanzandu-si marfa in zonele din jurul fermelor. "Din 2000 producem lapte, branza-crema, feta, cascaval si smantana ecologice. Am inceput cu doua vaci si acum avem cinci. Obtinem 4.000 litri de lapte pe an, iar produsele ni le vindem numai la Sibiu. Comercializam si in functie de comenzi, multi clienti venind la noi acasa pentru a cumpara. Pretul este cu 10-20% mai mare decat al produselor conventionale", ne-a povestit Wilhelm Schuster. El a precizat ca, pentru a se impune pe piata producatorii bio (de lactate, miere, suc de fructe) din zona Sibiului s-au unit intr-o asociatie care produce in primul rand in functie de comenzi.

[b]Majoritatea fermierilor care produc lactate bio au intre cinci si zece vaci[/b]
Majoritatea producatorilor de lapte ecologic sunt fermieri cu 5-10 vaci. "Potentialul fermierilor romani este foarte mare si probabil exista cateva sute de mii care produc lapte bio si nici nu stiu", ne-a declarat Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane a Laptelui. Acestia se confrunta insa cu problema pietei de desfacere pentru ca, din pacate, singurii care isi permit sa cumpere produse ecologice sunt romanii cu venituri mari. "Pe piata romaneasca produsele ecologice sunt cu 20-50% mai scumpe decat cele conventionale si de aceea este greu de gasit o piata interna de desfacere. In aceste conditii, pentru ca vanzarile nu merg foarte bine in tara majoritatea producatorilor mari s-au orientat spre export", ne-a declarat Valeriu Steriu, vicepresedintele firmei LaDorna.

[b]Firmele mari prefera sa exporte branza, svaiterul sau untul bio[/b]
Cateva dintre firmele mari de lactate incearca sa patrunda pe piata romaneasca cu produse bio, dar nu prea au succes. "Vindem in tara doar svaiter si unt. Pentru ca nu prea avem succes, ne-am orientat spre alte piete. Exportam in Grecia si studiem alte zone precum Marea Britanie, Germania Italia sau Spania. In Grecia vindem saptamanal intre 20 si 40 de tone lapte si produse lactate", ne-a precizat Valeriu Steriu. Daca unele fabrici vor sa se extinda in Romania, altele exclud aceasta varianta considerand ca este mai profitabil sa exporte. "In tara noastra nu exista o piata ecologica, astfel incat preferam sa ne vindem marfa in strainatate. Toata productia de branza feta ecologica o exportam in Germania si avand in vedere ca nu facem fata solicitarilor este greu de crezut ca ne vom orienta prea curand catre piata romaneasca. Cu atat mai mult cu cat un kilogram de branza feta ajunge pe raft in Germania la 15 euro", ne-a precizat Mihai Gales, directorul general al firmei Asinature.

[b]In Romania sunt 10.000 de vaci si peste 20.000 de oi care dau lapte ecologic[/b]
Pentru ca este o afacere profitabila, desi clientii sunt inca greu de gasit, tot mai multi producatori vor sa-si certifice fermele de vaci. O mare parte dintre fermieri indeplinesc conditiile impuse pentru a fi acreditati ca producatori de lactate ecologice. "In acest an, avem 10.000 vaci si 21.200 oi care produc 140.000 hl lapte de vaca si 4.150 hl lapte de oaie. Cantitatile de lactate bio cresc cu fiecare zi, in acest an estimam ca vor fi produse 541 tone telemea de oaie, 176 tone svaiter, 373 tone cascaval si alte produse precum untul sau smantana", ne-a declarat Teodora Aldescu, director in Ministerul Agriculturii.

At the Indonesia aid conference? Mr Annan said there was "a race against time" to prevent another sharp rise in the death toll, now over 150,000.
Global pledges exceed $3bn but promises have not always come good in the past.

The EU is the latest international body to offer increased aid, pledging 100m euros ($132m) to the immediate effort.

Secretary of State Colin Powell said the group – which includes India, Australia and Japan – had served its purpose and would now work with the UN.

Commission President Jose Manuel Barroso said in Jakarta he would also seek the European Parliament’s approval for an additional 350m euros ($464m) for long-term reconstruction.

Meanwhile the US said it was disbanding what it called the core group of nations formed to tackle the crisis.

The BBC’s Laura Trevelyan at the UN says officials who had feared that the core group would duplicate the UN’s efforts will be quietly relieved by this move.

World and local leaders, aid groups and international organisations are attending the Jakarta conference.

Also on the agenda is temporary debt-relief for the Indian Ocean nations affected by 26 December’s disaster and the establishment of a tsunami warning system in the area.

In other developments in the region:

* BBC correspondent Andrew Harding discovers a town in the Indonesian province of Aceh, Teunom, as yet not reached by aid workers

* India builds emergency helicopter pads in the Andaman Islands to speed up aid delivery to remote areas

* UN relief co-ordinator Jan Egeland warns governments and rebel groups in affected areas – specifically in Aceh, Sri Lanka and Somalia – to keep the peace to allow aid work to go ahead

* Saudi Arabia launches a major TV fundraising event for tsunami victims

* The Thai navy starts surveying coastal areas affected by the tsunami with a view to updating shipping charts.

Generosity praised

Mr Annan said the UN had drawn up a "focused set of programmes" tending to the immediate needs of the survivors of the tsunami.

But he warned that the number of fatalities could double if aid did not reach survivors soon.

"There are daunting logistical constraints. But they are not insurmountable. It is a race against time," he told world leaders.

The programmes – costing a total of $977m – would include $215m towards food, $222m toward shelter and $122m towards healthcare.

The biggest single recipient would be Indonesia, the worst-hit country, which would receive $371m of the immediate aid, with the remainder spread across the rest of the region.

Although the UN has praised global generosity in responding to the disaster, aid agencies warn that in past disasters, pledges have not always been honoured.

Just more than a year ago donors promised Iran more than $1bn to assist with the Bam earthquake disaster. Iran complains that only $17.5m ever arrived.

Early warning

Other pledges may come as loans, in services and equipment or be earmarked for long-term reconstruction purposes.

There has been strong support at the meeting for the establishment of an early warning system to alert people to the dangers of any future tsunami.

Mr Annan said prevention and early warning systems must become a priority, and Indonesian officials said a warning system like that in the Pacific Ocean should be set up in the Indian Ocean.

<img src="%%dir[1]%%_40677011_indon_quake_map4_416.gif" border="0" alt="image" name="image" hspace="5" vspace="5" align="left" width="416" height="252" />Also up for discussion will be temporarily relieving the nations affected of their international debt repayments.

Canada remains the only donor to declare a unilateral moratorium on debt repayments, but Japan says it is willing to do so and other countries indicate they would support the idea.

1. Indonesia: 94,081
2. Sri Lanka: 30,513
3. India (inc Andaman and Nicobar Is): 9,682
4. Thailand: 5,288
5. Somalia: 298?
6. Burma: 64
7. Maldives: 82
8. Malaysia: 67
9. Tanzania: 10
10. Seychelles: 1
11. Bangladesh: 2
12. Kenya: 1

Aceasta masura are scopul de a pastra racoarea in interior, dar si de a reduce poluarea foarte puternica din capitala tarii.

Protestam contra intentiei Consiliului Judetean Cluj si respectiv Primariei si Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca de a realiza sau aproba / tolera distrugerea si inlocuirea cu diverse constructii (MALL-uri, ansambluri de locuinte, cladiri cu rol comercial sau cultural etc.) a unei serii intregi din putinele spatii verzi si terenuri de sport pe care la mai are orasul nostru dupa pierderile continue suferite in ultimii 15 ani in acest domeniu si dupa extinderea haotica, ce nu a lasat nici o zona verde sau teren pentru sport si recreatie in zonele rezidentiale sau de alta natura aparute dupa 1990.

Consideram nu doar inoportune ci de-a dreptul iresponsabile intentiile Consiliului Judetean de:
– realizarea unui complex comercial si altor cladiri in locul Stadionului Ion Moina si a terenurilor de sport din zona (HCJ 88 / 2005 si 102 / 2005);
– realizarea unui ansamblu tip Mall in zona Parcului Est in locul actualelor spatii verzi si terenurilor de sport (HCJ 88 / 2005 si 128 / 2005);
– realizarea unor noi cladiri in zona Parcului Mare (HCJ 88 / 2005)
– extinderea nefericit implantatei zone industriale ("Parcul Industrial Tetarom") din vecinatatea Parcului Etnografic Romului Vuia si a padurii si zonei de agrement Hoia;

Consideram la fel de daunatoare Clujului si intolerabile intentiile Primariei / Consiliului Local de:
– realizare a unui parc de distractii in locul Parcului Colina;
– autorizarea de constructii in padurea si zona de agrement Faget;
– aprobarea realizarii de blocuri de locuinte in Parcul Rozelor;

La fel de impardonabile sunt intentiile de:
– desfiintare a bazei sportive Unirea si transformarea in zona de constructii;
– realizarea unor spatii comerciale in Parcul Calvaria
– aprobarea realizarii de benzinarii, garaje, parcari etc. pe spatii verzi;

Condamnabila este si politica de a nu prevedea si conserva nici o zona actualmente neconstruita de la periferie pentru viitoare parcuri sau terenuri de sport si acceptarea "indiguirii" cartierelor actuale cu noi zone compacte de constructii. De exemplu cartierele Manastur si Grigorescu, atat de deficitare in spatii verzi si terenuri de sport in interior, in loc sa fie acum prevazute cu o "centura verde" de jur imprejur, urmeaza sa fie "etansate" de o centura de alte zone construite cuprinzand zonele Groapa Mosului, V.Garbaului, viitoarele complexe comerciale Polus si Cora, viitoarele cladiri ce vor ocupa actuala zona de agrement de la capatul strazii Donath (pentru care noile drumuri de buldozer ii prevestesc deja sfarsitul… )

La periferia cartierelor Zorilor sau Gheorgheni nu se prevede nici o zona verde sau de terenuri de sport ci se dau peste tot autorizatii de constructie. La fel pe dl.Lombului, in Becas sau Buna Ziua vedem noi proiecte de ansambluri rezidentiale nu si de zone verzi sau de sport si
agrement…

Ar trebui nu doar stopate toate aceste practici condamnabile de reducere a putinelor spatii verzi si sportive existente, ci si trecut la realizarea masiva de noi parcuri si amenajari pentru sport, nu doar la periferie, ci si in interiorul orasului, pentru ca ele trebuie sa fie aproape de cetatean, la cel mult cateva minute de locuinta sa. In plus, amenajarile sportive ar trebui sa fie in mare parte gratuite sau la pret accesibil. Realizarea unui nou stadion in exteriorul orasului sau includerea Fagetului in intravilan nu sunt solutii si nu pot nici masca nici compensa faptele care aduc atingere dezvoltarii durabile a orasului.

In loc de masuri hotarate de stopare a betonizarii si asfaltizarii a ce a mai ramas, vedem cum s-au "plombat" ultimele spatii neconstruite din centrul orasului cu sedii de banci si firme (cladirile Bancii Agricole, BCR, Bancii Transilvania, Romtelecom….) in conditiile in care sunt atatea "maghernite" in zona centrala unde de exemplu se puteau cumpara si demola cateva case vechi de mici dimensiuni cu aspect modest si fara valoare de patrimoniu… Colac peste pupaza nici macar nu li s-a impus acestor agenti economici cu dare de mana sa asigure in noile sedii
parcaje subterane pentru angajati si clienti, fapt care a dus la o accentuare a aglomeratiei in zona…

Actualul val de agresiune nu este primul, dar este cel mai amplu si pare chiar coordonat. Si in trecut autoritatile, in loc sa protejeze si sa extinda putinele spatii verzi ale orasului, au vrut sa puna la cale sacrificarea acestora. Amintim de exemplu tentativa Primariei de a realiza un centru bancar in Parcul Mare la inceputul anilor ’90, tentativa de defrisare a Parcului Stefan cel Mare si de tentativa de a realiza piata de gros in Parcul Est acum cativa ani, toate stopate cu
greu prin contributia ONG clujene de mediu (inclusiv a noastra). Esecurile de atunci nu par sa fi potolit apetitul autoritatilor pentru anihilarea a ceea ce a mai ramas din parcurile si terenurile de sport ale orasului nostru, pe principiul iresponsabil de tip "bani sa iasa si dupa noi potopul" care se pare ca sta tot mai mult la baza atitudinii celor alesi de noi ca si cetateni si platiti de noi ca si contribuabili sa apere patrimoniul public si viitorul Clujului….

Clubul de Cicloturism NAPOCA este o asociatie sportiva si ecologista care militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. A luptat si va lupta, alaturi de alte ONG de mediu, pentru mentinerea si extinderea spatiilor verzi si
amenajarilor sportive in Cluj-Napoca. De asemenea activeaza pentru incurajarea practicarii sportului si unei vieti mai sanatoase in randul clujenilor si pentru redarea orasului catre locuitorii sai inclusiv printr-o schimbare a politicii publice in domeniul transportului in favoarea traficului pietonal si biciclistic si transportului in comun ca alternative la cel automobilistic care sufoca orasul si ocupa spatiul public. Nu in ultimul rand ne opunem activitatilor poluante in general (cum este tolerarea traficului greu, industriei si engros-urilor in zona centrala a orasului) si actualului management defectuos al deseurilor si apelor, precum si haosului urbanistic care caracterizeaza evolutia (?) orasului nostru in ultimii 15 ani.

Apelam la toate ONG de mediu, la cluburile si asociatiile sportive, la organizatiile profesionale din domeniul urbanismului si la locuitorii Clujului in general sa isi manifeste energic opozitia fata de intentiile autoritatilor de a distruge zonele verzi si terenurile de sport. Vom actiona inclusiv in justitie pentru a incerca sa salvam ce se mai poate si speram sa gasim un sprijin cat mai larg in acest demers.