Conform relgementarilor impuse de Uniunea Europeana, tara noastra are dreptul de a exporta carne de broasca prelucrata si ambalata, export care daca s-ar desfasura conform cotei alocate ar aduce beneficii importante atat pescarilor cat si comerciantilor de broaste. Numai ca, se pare, pana in prezent, nici in judetul Tulcea, zona cu un mare potential de valorificare a broastelor, Administatia Rezerva-tiei Biosfera ?Delta Dunarii? nu a eliberat nici o autorizatie de prins broa-ste, anul acesta, precum nici in alte judete nu s-au solicitat si eliberat au-torizatii de pescuit broaste. Explicatii in acest sens nu s-au prea gasit, fie pescuitul broastelor este prea dificil, fie profitul pescarilor si comerciantilor este prea mic pentru munca depusa? Nimeni nu stie. Ce se stie, insa, este ca, in urma cu doi ani, conform unui raport de activitate al Adminis-tratiei Rezervatiei Biosferei ?Delta Dunarii?, au fost autorizate 72 de per-soane fizice si 32 de societati comerciale, in vreme ce anul trecut nu s-au solicitat si eliberat decat sapte astfel de autorizatii de pescuit broaste. De mentionat ca, in cursul anului 2003, s-au pescuit doar 13, 5 tone de broaste dintr-un total alocat de 57, 6 tone, complexul Sonea-Fortuna fiind cea mai cautata zona de catre culegatorii de broaste. Iata ca pescuitul de broaste in Romania nu constituie inca o preocupare de interes pentru pescari, tinand cont ca aceasta activitate le-ar putea aduce profituri destul de consistente in buzunare sau poate ca nu este destul de cunoscuta si valorificata de catre romani.

About two-thirds of the exploration activity off Norway will be in the North Sea, and the rest in the Norwegian Sea further north and the Barents Sea in the Arctic, the directorate said.

From 25 to 30 new exploration wells are likely to be drilled from floating platforms and between five and 10 from fixed installations, the directorate said.

The projection is based on information from oil and gas operators, the directorate said.

Norway is the world’s third biggest crude exporter after Saudi Arabia and Russia, pumping about three million barrels per day. It is also Western Eur?pe’s biggest natural gas producer.

A four-month rig workers’ strike that ended in late October postponed some exploration drilling in 2004.

Four of the wells planned for 2005 should have been drilled in autumn this year, the directorate said.

The directorate’s exploration director Bente Nyland said in the statement that high oil prices also contributed to the planned increase in activity.

Companies have not secured drilling rigs for all of the wells planned for 2005, Nyland said.

The biggest Norwegian operator, Statoil, has said that it will double its exploration off Norway in 2005, taking part in 18- 20 wells instead of the eight in 2004.

Statoil said earlier this month that it would participate in drilling 9-11 wells in the North Sea, 7-9 in the Norwegian Sea and three in the Barents Sea.

Oil and gas companies have pinned their hopes for big new discoveries on exploration further north as the North Sea has begun to mature as an oil province.

Statistics Norway said earlier this month that total investment in the Norwegian oil and gas sector is expected to rise to a record high 89.5 billion Norwegian crowns ($14.64 billion) in 2005 from 71.9 billion in 2004.

The statistics agency estimated that investment in exploration off Norway would rise next year to 9.0 billion crowns from 4.0 billion this year.

In aceasta perioada de timp, atat pe site-urile de promovare a turismului, in ghidurile de turism, pe adresele individuale sau colective ale multor tour operatori ori ale celor care vand pachete turistice sau au pur si simplu oferte individuale gasim atat pescuitul cat si vanatoarea ca domenii de atractie turistica. Chiar si unele pensiuni mici din sectorul agroturistic, pe langa ofertele clasice, includ pescuitul si vanatoarea. In general, pensiunile din Delta Dunarii, dar si unele situate in zonele montane au inclus in programul lor cele doua activitati, in special pescuitul sportiv care se poate practica la aceasta vreme, atat pe raurile si lacurile de ses cat si la munte. Unii intreprinzatori au mers pana acolo incat, in apropierea cabanelor sau a locurilor de cazare si-au dezvoltat mici crescatorii de peste, in special pastravarii, unde turistii pot pescui contracost. Pe timpul verii, vanatoarea este mai putin cautata din cauza faptului ca in aceasta perioada de timp legea permite vanarea la putine specii de animale sau pasari salbatice. ?De obicei, pachetele turistice pentru vanatori se vand mai bine in perioadele de toamna-iarna, atunci cand sezonul de vanatoare este deschis la mai multe specii de vanat. Noi le oferim vanatorilor straini un pachet turistic de 8 zile, din care 4 practic sunt de vanatoare in zonele si la speciile pe care doresc sa le vaneze. In functie de tara de provenienta, vanatorii straini vin sa vaneze diverse specii: italienii sunt pasarari, trag la pasari; nemtii si francezii la vanat mare si asa mai departe. Noi ne promovam ofertele prin brosuri, prin prezenta la targuri, prin colaborarea cu firme specializate din Occident, prin Internet. Strainii vin in primul rand pentru trofeele vanatoresti pe care le pot dobandi aici, pot veni cu armele lor sau le inchiriem noi arme, ii cazam la hoteluri de 4 stele si cabanele de vanatoare cele mai bune. Le facem un progam complet care-i plimba si prin locurile cu relevanta istorica si culturala pentru Romania. Pentru viitor, vrem sa promovam mai mult Delta Dunarii si sper sa reusim?-ne-a declarat Horia Stanciu, director general la Romanian Incoming Travel Services.

Prezentarile vor fi facute de lectori din statele membre UE cu o experienta semnificativa in elaborarea si implementarea de proiecte PC6 si vor fi sustinute in limba engleza.

Sunt invitati sa se inscrie reprezentanti ai organizatiilor din domeniul cercetarii (nu mai mult de trei persoane de organizatie). Accesul se face pe baza confirmarilor transmise pana pe 17 iunie 2005. Mai multe informatii pe site-ul [url=http://www.infoeuropa.ro]www.infoeuropa.ro[/url]

"This decision increases our freedom," Illarionov said at a press conference Tuesday that was devoted to the economic and political performance of the country in the outgoing year.

At the same time, he noted that the Russians owed this decision to their Ukrainian peers who showed consistent approach to defending their position.

The presidential adviser also classified all the events in the country as "nominations". For example, the appointment of Kakha Bendukidze to the post of Georgian economic minister was "the decision of the year", according to Illarionov.

"The anti-decision of the year", he continued, was Russia’s ratification of the Kyoto protocol. "This was an anti-decision for the whole world as well as Russia," said Illarionov.

According to him, the idea of the year is that "this year, it became clear that doubling GDP will not befall Russia in the next 8-10 years." "The doubling of GDP is only possible, given a comprehensive and balanced economic policy," said the adviser. Russia, he added, changed the model of economic and public development this year, which is "the main result of the year," said Illarionov.

"We have made a transition from the inertia model of development that was simultaneously liberal, to the interventionist model with substantial government interference," the presidential adviser stated.

Fotografiile fac parte din documentatia unei viitoare carti si prezinta arta constructiei bisericilor de lemn de-a lungul arcului Muntilor Carpati: biserici romano-catolice de lemn din Cehia, Polonia, Slovacia (regiunile istorice din Moravia, Silezia de Sus, Mica Polonie, Galitia de Vest si Ungaria de Sus); biserici protestante de lemn din Cehia si Slovacia (Moravia, Silezia si Ungaria de Sus); turnuri de lemn alaturate bisericilor romano-catolice si protestante din piatra din Slovacia, Ungaria si Romania; biserici etnice ucrainiene de rit greco-catolic si ortodox din Polonia, Slovacia si Ucraina (Galitia de Vest si de Est, Lwow, Hutuli), din Bucovina si Ungaria de Nord; biserici greco-catolice si ortodoxe de lemn din Romania (Transilvania si vechiul Regat). ROMPRES

Astfel au fost depasite de peste 14 ori concentratiile maxime admise de amoniac din atmosfera. Combinatul a fost amendat cu 225 milioane lei si are la dispozitie o luna pentru a veni cu un program concret de modernizare a instalatiilor de epurare.

We base our work on the following values that colour all the work of SCI:

Volunteering – in the sense of acting out of self-initiative, without seeking material reward and for the benefit of civil society, as a method and a statement for social change, whilst never competing with paid labour nor seeking to contribute to strike-breaking

Non-violence ? as a principle and a method

Human Rights ? respect for individuals as stated in the universal declaration of Human Rights

Solidarity ? international solidarity for a more just world and solidarity between human beings at all levels

Respect for the Environment ? and the ecosystem of which we are a pa?t and upon which we are dependent

Inclusion – to be open and inclusive to all individuals who share the aims and objectives of the movement, without regard to gender, race, colour, religion, nationality, social status or political views and any other possible grounds for discrimination

Empowerment ? empowering people to understand and act to transform the social, cultural and economic structures that affect their lives at all levels.

Co-operation ? with local communities as well as other local, national and international actors to strengthen the positive potential within civil society as a whole

We believe that all the people are capable of living together with mutual respect and without recourse to any form of violence to solve conflicts. We organise international volunteer projects all over the world because we know that peace can only be built if people with different backgrounds and cultures learn to co-operate and work together.

SCI has consultative status with the Council of Europe, operational relations with UNESCO and is a member of:

CCIVS: Coordinating Committee of International Voluntary Service Organisations
YFJ: Youth Forum Jeunesse
AVSO: Association of Voluntary Service Organisations
UNITED for Intercultural Action

In 1987, SCI was awarded the title of Messenger of Peace given by the United Nations, in acknowledgment of its efforts to promote peace and understanding.

More about SCI can be found at: [url=http://www.sciint.org]www.sciint.org[/url]

un ansamblu de fosile apartinand unui dinozaur erbivor de acum 180 de milioane de ani in provincia Yunnan (sudul Chinei), bogata in resturi de animale preistorice. Elementele analizate pana acum arata ca animalul avea zece metri lungime si cantarea intre sapte si opt tone.

Cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inhaleaza zilnic peste patru tone de
plumb, produse de gazele de esapament ale celor aproape 1,5 milioane de automobile care
circula in fiecare zi prin Capitala, potrivit unui raport realizat de organizatia Eco-Europa.
Statisticile spun ca un automobil scoate pe teava de esapament un kilogram de plumb anual, iar Bucurestiul detine primul loc pe tara la capitolul numar de masini pe cap de locuitor. Aceasta
substanta este deosebit de nociva pentru organism, deoarece genereaza saturnism (o boala
cauzata de intoxicarea cu plumb), distruge calciul din oase, iar femeile gravide care
inhaleaza o contitate prea mare pot naste copii anemici, cu un intelect scazut. Din cauza
poluarii cu plumb, oxizi si alte gaze, 50% dintre precipitatiile care s-au abatut asupra
Bucurestiului in ultimii ani au fost acide. Defrisarile si constructiile au inmultit tonele de praf

Cele 273 de tone de praf care se depoziteaza, lunar, in Capitala, provin de la betoniere, de
la constructii si de la periferia orasului. Astfel ca bucurestenii inhaleaza zilnic in jur de
noua tone de praf. Specialistii spun ca vintul, din fenomen salvator, a devenit un factor
nociv in Bucuresti, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor din
ce in ce mai inalte a condus la aparitia efectului ?de canion?, adica la blocarea agentilor
toxici la nivelul la care respiram. La periferie, vintul nu face altceva decit sa aduca in
oras tone de praf, din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de
jur imprejurul Capitalei. Ecologistii afirma ca cea mai grava problema o reprezinta nordul
Bucurestiului, Baneasa si Pipera, unde copacii au fost defrisati haotic, iar constructiile au
rasarit ca ciupercile dupa ploaie.

Poluarea cu plumb si praful respirat din atmosfera au facut ca, in ultimii 10 ani, numarul de
decese in rindul bucurestenilor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator sa creasca de
la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori, iar cele cauzate de boli ale sistemului
digestiv sa cunoasca un salt de la 1,7 la 6,9 la 100.000 de persoane.
Doar cartierul Primaverii nu e poluat

Potrivit statisticilor, aproximativ 65% dintre bucuresteni se supun zilnic unor concentratii
mai mari decit maximumul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb si monoxid de
carbon. Ecologistii au identificat opt zone in Capitala in care poluarea atinge cote
alarmante: 1) Bd. Drumul Taberei – Bd. Timisoara – Bd. Iuliu Maniu; 2) Platforma Dudesti –
Liviu Rebreanu – Dristor – Baba Novac; 3) Piata Unirii – George Cosbuc – Soseaua Alexandriei;
4) Timpuri Noi – Splaiul Independentei – Calea Vacaresti; 5) Piata Victoriei – Doctor Felix –
Bd. Ion Mihalache – Bd. Kiseleff; 6) Stefan cel Mare – Tunari – Doamna Ghica; 7) Soseaua
Pantelimon – Gara de Est – Electronicii; 8) Calea Floreasca – Platforma Aviatiei – Poligrafiei
– Romaero – Casa Presei Libere – Sofitel.

Cartierul Primaverii este unicat in Bucuresti, deoarece doar el indeplineste parametrii de
minima poluare si de spatiu verde pe cap de locuitor. Strazile acestui cartier sint circulate
doar de riverani, iar zona e populata doar de vile.
20 de milioane de metri patrati de spatiu verde au disparut

Dragos Stan, presedintele Eco-Europa, spune ca in ultimii 15 ani au disparut din Bucuresti in
jur de 20 de milioane de metri patrati de spatiu verde, informatiile sale bazindu-se pe
statistici ale Ministerului Mediului. ?Au disparut zeci de mii de copaci, zeci de hectare de
verdeata din parcuri si din ultimele doua pepiniere dendro-floricole bucurestene. Spatiile
verzi sint supuse incontinuu unui adevarat macel, prin amplasarea ilegala pe suprafata
acestora a mii de garaje, tarabe pentru comertul stradal, terase sau restaurante, masini
parcate haotic etc. Mai nou, pe suprafete intinse de spatii verzi s-au construit centre
comerciale, hoteluri, sedii de companii sau birouri, vile etc.?, afirma Dragos Stan.
0,6 mp spatiu verde – ratia unui bucurestean din Cringasi

Potrivit statisticilor, unui bucurestean ii revin 2,5 metri patrati de spatiu verde, adica un
sfert din normele minime internationale ale lumii civilizate. In Stockholm, raportul e de 82
de metri patrati/locuitor, in Viena e de 70, iar in Varsovia – 31 de metri patrati.

Repartizat pe sectoare, spatiul verde este mai abundent in sectorul 1, unde un locuitor de
acolo beneficiaza de 11 metri patrati. In celelalte sectoare, situatia este grava, cel mai
negru raport inregistrindu-se in sectorul 6, unde unui locuitor din Cringasi ii revin 0,6
metri patrati de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decit necesarul minim admis. Situatia ar
fi fost si mai dramatica, daca autoritatile nu luau in calcul si spatiul verde din cele 14
cimitire bucurestene, care insumeaza 131,3 hectare. Acesta a scapat macelului, datorita
faptului ca in cimitire nu se pot amplasa terase, baruri sau buticuri.
Corigenti la protectia mediului

?In Bucuresti, se mai folosesc inca metodele clasice, in care deseurile sint ingropate si apoi
li se da foc in aer liber, unde se elimina emisii de dioxina. Aceasta este una dintre cele mai
toxice substante cunoscute pina in prezent. Prin arderea plasticului si a cauciucurilor se
elimina substante care produc boli de plamini, iar in timp pot fi afectate ficatul, rinichii
si singele. Solutia problemei e simpla: crearea urgenta a unui sistem public de colectare
separata a deseurilor, in vederea reciclarii?, spune Dragos Stan. Statisticile europene
clasifica Romania pe un loc codas la capitolul tari care nu au un sistem public de reciclare a
deseurilor. Ecologistii cer schimbarea legislatiei de mediu.
20% din gunoiul Capitalei ramine necolectat

Intr-o singura zi, bucurestenii produc in jur de 2.000 de tone de gunoi: sticle goale de suc
si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta,
fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hirtie, jucarii rupte etc. Dragos
Stan afirma ca doar 80% din toate acestea sint strinse de catre firmele de salubritate, restul
raminind necolectate pe spatiile verzi, pe terenurile virane, pe malurile lacurilor ori la
periferie. Ecologistii estimeaza ca fiecare sector al Capitalei are in jur de 60-70 de halde
de gunoi in spatele blocurilor, in piete, in parcuri sau pe marginea si in interiorul
lacurilor in care se scalda unii copii. ?Situatia cu gunoiul necolectat se agraveaza vara,
cind respectivele deseuri incep sa intre in putrefactie, iar in jurul acestora se aduna roiuri
de muste si tintari. Daca cineva are curiozitatea sa scarme in acele gunoaie, va vedea ca
jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalajele din plastic, care nu sint
biodegradabile?, precizeaza Dragos Stan.
Baia Mare, poluata de metalurgie

In Baia Mare, calitatea aerului este afectata, in principal, de activitatea de metalurgie
neferoasa, din cauza emisiilor de dioxid de sulf si pulberi in suspensie cu continut de plumb
si cadmiu. Starea de sanatate a populatiei este inrautatita in raport cu alte asezari umane
din cauza acestor emisii. Astfel, bolile de metabolism cauzate de existenta plumbului sint mai
frecvente cu 40-60% decit in alte locuri. In Constanta, poluarea energetica are la baza
emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si oxizi de carbon. Impactul a fost redus prin
renuntarea la combustibilul solid (carbunele), utilizat in trecut la CT Ovidiu si prin
inlocuirea partiala a combustibilului lichid (pacura) la CET Palas, cu gaze naturale. In
sezonul estival, cind populatia judetului creste, se dubleaza si emisiile din trafic.
In centrul Clujului, poluare mai mare

In Cluj, desi valorile indicatorilor de poluare a aerului se mentin in limite medii,
problemele apar in zonele centrale, in preajma trecerilor de pietoni, unde in timpul
stationarii, autovehiculele produc o poluare, care depaseste de citeva ori limitele admise,
fenomen amplificat la orele de virf. Probleme de poluare mai sint si in ceea ce priveste
solul, in zona rampei de gunoi de la Pata Rit.

Potrivit statisticilor, capitala Moldovei se numara printre cei mai mari generatori de deseuri
si substante poluante din Romania. Principala unitate poluanta din Iasi este Centrala
Electro-Termica (CET) Iasi care, conform masuratorilor genereaza pentru lunile de iarna peste
50 de tone de poluanti zilnic. Inchiderea combinatului chimic Solventul a insemnat oprirea
celui mai mare factor de risc din punct de vedere al poluarii in Timisoara. Poluarea
industriala masiva a fost inlocuita cu poluarea provocata de traficul intens. Cea mai grava
situatie de mediu a orasului este considerata groapa de gunoi de la Parta, etichetata de ani
de zile ca fiind o ?bomba ecologica?. (C.-O.M., M.B.)