Iata ca, in urma unei recente vizite la Chisinau, o delegatie a UNESCO si-a propus ca in cel mai scurt timp sa treaca pe lista patrimoniului mondial si Complexul Muzeal "Orheiul Vechi", cea mai importanta institutie de acest gen din Basarabia.
Situl arheologic se afla la cativa kilometri de orasul Orhei si se intinde in preajma satelor Butuceni si Trebujeni, strabatute de raul Raut. Se pare ca primii oameni s-au stabilit aici cu aproximativ 40.000 de ani in urma. In secolele V-II i.d.Hr. aici s-a dezvoltat o cetate a geto-dacilor, vadind o civilizatie destul de avansata. In interiorul acestei cetati au fost remarcate urme ale unui sanctuar al mai multor sate de suprafata construite din lemn. In una din etapele de creare-reconstructie a cetatii, chiar la intrare, a fost inaltat un zid de blocuri mari de piatra, din care s-a pastrat un singur bloc al maiestuosului portal ce se inalta odinioara la intrarea in cetate. In Evul Mediu Orheiul a devenit din targ cetate. Tot in etapa initiala a construirii Orheiului medieval timpuriu (sec. IX-XII) se desfasurau infiintarea si amenajarea schiturilor si manastirilor cu spatii sapate in stanca.
La inceputul veacului al XIV-lea tinuturile din sudul si centrul Moldovei au fost cotropite de Hoarta de Aur. Tataro-mongolii au cucerit si Orheiul, pe care l-au numit Sahr-al-Djedid, adica Orasul Nou. Ocupatia Orheiului de catre tatari a durat pana la inceputul anilor ’60 ai veacului al XIV-lea. Orasul, pradat si distrus, a ramas in ruine.
Dupa izgonirea tatarilor de catre lituanieni si moldoveni orasul a inceput sa se refaca. Voievodul Moldovei a instituit acolo una dintre parcalabiile tarii si a numit un parcalab. Dupa acest eveniment cetatea de piatra a fost renovata si s-au reparat si planificat palatul. De atunci orasul a capatat o noua viata. Palatului parcalabului i-a fost adaugat un cerdac, element caracteristic pentru orasele moldovenesti, iar cripta fostei moschei a fost transformata in beci pentru pastrarea resurselor de hrana.
Cea mai recenta descoperire arheologica de la Orheiul Vechi consta intr-un bogat tezaur de lingouri de argint.

Alburnus Maior a tradus in romana si in engleza paragrafele respective din versiunea originala in limba franceza. "In ceea ce priveste proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana, Marie Anne Isler Béguin a salutat adoptarea de catre Comisia pentru Afaceri Externe a amendamentului care scoate in evidenta ingrijorarile Parlamentului European in privinta impactului proiectului asupra mediului (posibila contaminare cu cianura, reabilitarea locatiei dupa inchidere) si cerinta unui studiu de impact detaliat care sa masoare toate riscurile asociate. Marie Anne Isler Béguin a declarat ca "Toate activitatile de explorare intreprinse de compania canadiana RMGC trebuie suspendate de urgenta, iar distrugerea caselor localnicilor din Rosia Montana trebuie stopata pana la efectuarea unui studiu de impact international si independent. Guvernul Romaniei nu ar trebui sa aiba in vedere numai impactul economic al proiectului, ci ar trebui sa tina cont de protectia resurselor naturale si culturale ale regiunii, precum si de impactul proiectului asupra mediului si locuitorilor din Rosia Montana".

The Americans avoided any commitment to negotiate mandatory reductions in carbon dioxide emissions, something President Bush rejected in 2001 when he renounced the Kyoto Protocol, which requires rollbacks in other industrial nations by 2012.

On their side, the Europeans won a new forum for discussing just that ? a "seminar" next May at which governments can informally raise a range of climate issues, including next steps on emissions control after 2012.

"The only thing we want to discuss is future options, and we will," said a key EU negotiator, Pieter van Geel, the Dutch environment secretary.

If they do, U.S. diplomats are sure to ignore them. That was one reason other Europeans saw the Buenos Aires agreement as at best a small step to keep the multilateral process moving on climate change.

"It’s a finger-hold, like hanging on by your nails," said Michael Zammit Cutajar of Malta, a veteran climate negotiator.

The accord on the seminar was the chief outcome of a low-key, two-week annual conference on climate change, notable otherwise for its timing: on the eve of the final entry into force of the 1997 Kyoto pact next Feb. 16.

In 2001, when he rejected the Kyoto Protocol to the umbrella U.N. climate treaty, Bush said its pre-2012 emissions cuts would damage the U.S. economy, and he complained that China and other poor but industrializing countries were exempt under Kyoto. Here in Buenos Aires, the United States resisted efforts to design seminars in 2005 as forums to explore ways to control emissions after 2012.

"We think it is premature," U.S. delegation chief Paula Dobriansky, an undersecretary of state, said of the idea of post-Kyoto talks.

The Americans sought to focus attention he?e instead on long-range U.S. programs to develop cleaner-burning energy technologies ? not on immediate, mandatory emissions rollbacks.

Although they won no U.S. commitment to talk about reductions, the Europeans viewed the deal as a start, possibly to spur talks with developing nations, such as China and India, about post-2012 steps to help the climate.

Environmentalists and many delegates viewed the position of the United States, the world’s biggest emitter, as irresponsible.

"They’re trying everything possible to discredit any dialogue that would impact on certain economic interests," Tuvalu delegate Enele Sopoaga told a reporter, alluding to the oil and coal industries.

His Pacific nation of small scattered islands is already losing precious land to rising seas ? one consequence scientists predict from global warming.

Defending the Bush stance here on Wednesday, Dobriansky said the United States "believes that the best way to address climate change is through economic growth that at the same time preserves the environment."

The Kyoto Protocol itself requires member nations ? the United States not among them ? to open negotiations before 2006 on next steps after 2012. Environmentalists and delegates feared that if the Americans were not brought back into the process by next year ? under the umbrella treaty, not Kyoto ? the long-term brunt of fighting climate change would remain with the Europeans, Japan and Canada.

That, some worried, might eventually unravel even the fragmented global effort to put mandatory restraints on emissions.

Carbon dioxide, byproduct of automobile engines, power plants and other fossil fuel-burning industries, traps heat that otherwise would escape the atmosphere. A broad scientific consensus, endorsed by a U.N.-sponsored network of climatologists, holds that most of the past century’s global temperature rise ? 1 degree Fahrenheit ? was probably caused by the accumulation of greenhouse gases in the atmosphere.

Latest figures, for 2000, show that the United States accounted for 21 percent of the world’s emissions of carbon dioxide, methane and the handful of other problem gases, compared with 14 percent for the 25-nation European Union.

The Kyoto Protocol established a schedule of greenhouse-gas emissions for 30 industrial countries that ratified it. By 2012 the European Union, for example, must cut emissions by 8 percent below 1990 levels, and Japan by 6 percent.

As for the post-2012 period, expert studies suggest a "menu" of approaches to restraining emissions, particularly if poorer countries in various stages of development take on commitments.

The options might include firm caps and rollbacks for some, with voluntary targets for others; emissions quotas targeted at specific industries, such as electric-generation; acceptance of energy-efficiency standards; and more liberal "indexed" emissions targets that rise with economic growth.

Inalti reprezentanti ai guvernelor din 12 tari din Sud-Estul Europei, printre care ministrii mediului din Romania, Ungaria si Muntenegru au recunoscut, la 13 mai, la Cluj-Napoca, ca o treime din siturile miniere sint periculoase pentru mediu si comunitate si au hotarit implementarea, in regiune, a cinci proiecte-pilot privind ecologizarea vechilor exploatari miniere. Ministrii mediului din Romania, Ungaria si Muntenegru si reprezentanti la nivel inalt din alte noua state din regiune au adoptat, la Cluj-Napoca, in cadrul Conferintei subregionale cu tema "Reducerea riscurilor de mediu si securitatea activitatilor de minerit din Sud-Estul Europei", o declaratie strategica pentru reducerea riscurilor de impact asupra mediului, ca urmare a exploatarii necontrolate a minelor din zona. "Acesta declaratie contine liniile pe care trebuie sa le urmam in industria miniera, atit Romania, cit si celelalte state din regiune, pentru indeplinirea conditiilor Uniunii Europeme", a declarat ministrul mediului, Sulfina Barbu. "Cel mai important este faptul ca, in declaratie, ministrii si reprezentantii guvernelor din regiune au acceptat studiul nostru, conform caruia, o treime din cele 150 de situri miniere sint riscante", a afirmat directorul executiv al Programului pentru mediu al Natiunilor Unite (UNEP), Klaus Topfer. In urma semnarii acestui protocol, care include masurile ce trebuie respectate de tarile din regiune, reprezentantii statelor participante vor analiza care vor fi cele cinci zone miniere care vor fi incluse in proiectele-pilot de ecologizare.
Potrivit oficialului, criteriile care vor sta la baza alegerii celor cinci proiecte-pilot sint consecintele acestei activitati asupra sanatatii populatiei, stabilitatii sociale si a mediului.

[b]Ungaria impotriva Rosiei Montane, Romania in expectativa[/b]
Prezent la lucrarile conferintei, ministrul mediului din Ungaria, Miklos Persanyi, si-a exprimat ferm pozitia impotriva investitiei in zona miniera de la Rosia Montana. "Este un proiect foarte periculos, care va impune cele mai multe probleme tehnice, de mediu si sociale Romaniei, de aceea consider ca in faza initiala, din ceea ce cunoastem acum, acest proiect nu este fezabil", a afirmat Persanyi. De partea cealalta, Sulfina Barbu s-a abtinut sa faca declaratii despre investitia de la Rosia Montana. "Acum nu ne putem pronunta nici pentru, nici impotriva, pentru ca nu avem datele necesare", a explicat ministrul mediului. Potrivit oficialului roman, in prezent, guvernul se afla in etapa de intocmire a ghidului pentru elaborarea studiului de impact asupra mediului, etapa la care a fost invitata sa contribuie si partea ungara.

[b]"Flash mob" ecologist[/b]
Circa treizeci de ecologisti l-au intimpinat la 13 mai, intr-o actiune tip "flash mob" pe ministrul roman, la iesirea din hotelul clujean in care s-au tinut lucrarile conferintei, pentru a protesta fata de atitudinea ministerului cu privire la Rosia Montana.
Tinerii, majoritatea maghiari, activisti in Asociatia "Green Transylvania" i-au oferit Sulfinei Barbu o barba din vata. Ministrul a refuzat barba si i-a indemnat, pe un ton politicos, sa o pastreze si sa faca astfel de actiuni, atunci cind Ministerul Mediului se face intr-adevar vinovat de ceva. (Mihai Soica)

Acest avertisment a fost transmis de presedintele ucrainean Victor Iuscenko congresmenilor americani. Dupa tonul discursului, liderul de la Kiev parea destul de ingrijorat de pericolul pe care-l reprezinta imensul sarcofag de beton care acopera reactorul distrus in catastrofa nucleara din 1986.

Dupa ce a spus ca, in urma cu 11 ani, Ucraina si-a neutralizat voluntar cel de-al treilea arsenal nuclear ca marime al lumii, Viktor Iuscenko a declarat ca nu doreste repetarea dezastrului ecologic din 1986, de la Cernobil. Chiar daca centrala a fost inchisa in anul 2000, la presiunile internationale, reactia nucleara continua in reactorul distrus, iar invelisul acestuia s-a fisurat. "Invitam Statele Unite ca, anul acesta, sa ne ajute cu toate resursele politice, financiare si tehnologice pentru a construi un nou invelis in jurul reactorului explodat de la Cernobil. Programele Congresului american in acest sens pot preveni o noua catastrofa", a spus Iuscenko. Inainte de a vorbi in fata Camerelor reunite ale Congresului american, lui Victor Iuscenko i s-a decernat "Premiul pentru curaj John F. Kennedy", acordat numai politicienilor care iau deciziile indraznete de constiinta, indiferent de repercusiuni. La reuniune au fost prezenti si noua membri ai Administratiei Bush si vicepresedintele Dick Cheney, care a purtat o cravata portocalie. El a insistat, de asemenea, asupra necesitatii de a se normaliza definitiv relatiile comerciale intre SUA si Ucraina, cerand ca tara sa sa nu mai fie supusa unei reglementari antisovietice datand din 1974, legea Jackson-Vanik. Chiar presedintele Bush a estimat ca aceasta lege dateaza din alta era si s-a declarat favorabil intrarii Ucrainei in OMC si NATO.

The NODA is part of the EPA process toward delivering a final mercury rule by March 15, 2005. Initially proposed on Jan. 30, 2004, the Clean Air Mercury Rule would reduce mercury emissions from power plants for the first time ever.

Administr?tor Mike Leavitt has outlined five guiding principles that provide context for additional inquiry and that narrow the focus of the Agency?s deliberations. The five principles will ensure that the final mercury rule:

(1) concentrates on the need to protect children and pregnant women from the health impacts of mercury;

(2) stimulates and encourages early adopters of new technology that can be adequately tested and widely deployed across the full fleet of U.S. power plants utilizing various coal types;

(3) significantly reduces total emissions by leveraging the $50 billion investment that CAIR will require;

(4) considers the need to maintain America?s competitiveness; and

(5) comprises one of many agency actions to reduce mercury emissions.

In December 2003, EPA proposed two alternatives for controlling mercury. One approach would require power plants to install controls known as "maximum achievable control technology? (MACT) under section 112 of the Clean Air Act. If implemented, this proposal would reduce nationwide mercury by 14 tons or about 30 percent by early 2008. Currently, nationwide mercury emissions from power plants are about 48 tons per year.

A second approach would create a market-based "cap and trade" program that, if implemented, would reduce nationwide power plant emissions of mercury in two phases. Beginning in 2010, the first phase would reduce power plant mercury emissions by taking advantage of ?co-benefit? controls ? mercury reductions achieved by reducing SO2, and NOx emissions under the Clean Air Interstate Rule. In 2018, the second phase of the mercury program sets a cap of 15 tons. When fully implemented, mercury emissions would be reduced by 33 tons (nearly 70 percent).

Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi. In opinia autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate fi considerat "Copsa Mica doi". Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70a din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta – 3.674, iar Bratislava – 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.

[b]Spatiile verzi, pe cale de disparitie[/b]
Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp – norma acceptata la nivel international.

[b]Singurul oras fara statie de epurare a apei[/b]
Specialistii de la Eco-EUROPA mai arata ca Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor. Totodata, folosirea aditivilor sintetici in prepararea produselor alimentare, precum si aparitia alimentelor modificate genetic, sint tot atitia factori care au dus la deteriorarea starii de sanatate.

[b]Motoscutere si role in loc de autobuze[/b]
Presedintele Asociatiei Eco-EUROPA, Dragos Stan, avertizeaza ca "mentinerea superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii in dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curind premisele includerii Bucurestiului in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu". Specialistii din cadrul Asociatiei Eco-EUROPA recomanda utilizarea transportului in comun cu masini pe baza de electricitate, la incurajarea circulatiei cu motoscutere, biciclete si rolele si la interzicerea treptata a traficului auto in zonele supraaglomerate.

Since the inception of the Protocol, the U.S. has phased out over 95% of our consumption of ozone depleting substances. The total amount of our 2006 methyl bromide request corresponds to only about 1.5% of our overall use of ozone depleting substances in 1989.

The Montreal Protocol allows countries to continue to have access to methyl bromide by granting critical use exemptions in cases where effective alternatives are not available. On the issue of methyl bromide, the Parties meeting in Prague agreed to approve a large majority of country requests for exempt production in 2006. This will provide a much needed degree of certainty for the agricultural groups that rely on methyl bromide because technically and economically feasible alternatives are not yet available.

The Parties approved the U.S. request to produce and import a total of 27% of the 1991 baseline consumption of methyl bromide, or about 6,900 metric tons for 2006. In addition, the Parties granted interim approval for the balance of the U.S. request for 2006, which represents almost 10% of the baseline amount. The Parties agreed that the amount subject to additional review will be considered by technical experts under improved guidelines that were also agreed upon at the Meeting of Parties. Based on this improved technical review, it is expected that final decisions can be made promptly on the remaining portion of critical use nominations at a short Meeting of the Parties in June or July of next year.

In a separate action for 2005 critical use exemptions, the Parties approved approximately 2.5% of the baseline amount of methyl bromide requested by the United States, bringing the total to approximately 37% in production and inventory for that year.

The Parties also reached agreement on continued use in 2006 of chlorofluorocarbons for metered dose inhalers used to treat asthma and other health conditions.

Potrivit spuselor sale, "Ucraina are nevoie de o cale navigabila proprie spre Marea Neagra pentru dezvoltarea economiei nationale", transmite Zavtra.
Riabikin a precizat ca, in prezent, se preconizeaza finalizarea primului tronson al canalului, a carui adancime va fi marita de la 5 la 8,5 metri, si va incepe construirea tronsonului doi. In ce priveste reactia negativa din partea Uniunii Europene, in opinia responsabilului ucrainean, un rol decisiv il joaca aici Romania, pentru care canalul constituie un concurent direct. La cererea Romaniei, Ministerul ucrainean al Mediului a acceptat efectuarea unei noi expertize ecologice a canalului. "Pana in iulie, vom da publicitatii rezultatele si vom pune punct constructiei", declara recent ministrul Pavel Ignatenko. Potrivit aprecierilor sale, "ecologia Dunarii, in contextul realizarii canalului pe de bratul Bistroe, a devenit una dintre cele mai problematice chestiuni din relatiile Ucrainei cu Romania". Partile au convenit examinarea, la nivel de experti, a situatiei ecologice de-a lungul intregii linii a frontierei romano-ucrainene, care trece pe Dunare, astfel ca in luna septembrie sa fie semnat un acord de colaborare in domeniul mediului inconjurator. Potrivit prognozelor oficiale, pentru 2005 se asteapta ca volumul de marfuri transportat pe canal sa atinga 250.000 de tone, iar daca in 2006 – 2007 va fi realizat si tronsonul doi, acest volum ar putea creste pana la 400.000 de tone. Asociatia Civic Media a lansat anul trecut o petitie pentru salvarea Deltei Dunarii, [url=http://www.petitiononline]www.petitiononline[/url] com/RomDelta, petitie care a strans peste 43.300 de semnaturi din intreaga lume, subliniind astfel opozitia societatii civile fata de initiativa distructiva a Kievului.