$100 pentru locul I, $75 pentru locul II si $50 pentru locul trei sunt premiile anuntate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in cadrul concursului ?Reflectarea problematicii drepturilor omului in mass-media?.

Scopul concursului este incurajarea participarii jurnalistilor in promovarea drepturilor omului in mass-media nationala si locala in anul 2005. Acest concurs include trei sectiuni: presa scrisa, ciclu de emisiuni televizate si ciclu de emisiuni radio.

La concurs sunt incurajati sa participe si tinerii jurnalisti din presa tinerilor, care vor scrie pe parcursul anului cel putin trei articole ce tin de respectarea drepturilor tinerilor. Materialele scrise, insotie de CV-ul aplicantului, urmeaza sa fie prezentate pana la 15 noiembrie 2005 la adresa str. Sfatul Tarii, 16, of. 2, MD-2012 Chisinau.

Materialele prezentate vor fi examinate de un juriu, membrii caruia sunt specialisti in domeniul jurnalismului si in domeniul drepturilor omului, in baza urmatoarelor criterii de evaluare:
1 Profesionalismul si modul de abordare a problemei
2 Profunzimea analizei si originalitatea expunerii
3 Exactitatea faptelor si veridicitatea surselor
4 Numarul de materiale publicate de participanti pe parcursul anului

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 10 decembrie 2005, Ziua Internationala a Ddrepturilor Omului.

Premiul municipal pentru tineret in domeniul literaturii, artei,stiintei si tehnicii pentru anul 2005 Directia generala educatie, stiinta, tineret si sport a Primariei mun. Chisinau anunta concursul pentru Premiul municipal pentru tineret in domeniul literaturii, artei, stiintei si tehnicii pentru anul 2005. La concur pot inainta lucrarile tinerii din mun. Chisinau in virsta de la 15 – 35 ani. Premiul se decerneaza cit autorilor, atit si colectivelor de autor.

Informatii suplimentare la tel. 235177,
adresa mun. Chisinau str. Dosoftei 99, of 14.

A new ?environmental democracy? clearing house was announced in July by the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE). The instrument aims to highlight and promote awareness of issues covered by the Aarhus Convention. The site showcases good practices in the area of citizens? environmental rights and is expected to make implementation of the Convention more effective. Continue reading Aarhus portal opens

$100 pentru locul I, $75 pentru locul II si $50 pentru locul trei sunt premiile anuntate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare ?n cadrul concursului ?Reflectarea problematicii drepturilor omului ?n mass-media?.

Scopul concursului este ?ncurajarea particip?rii jurnali?tilor ?n promovarea drepturilor omului ?n mass-media nationala ?i locala ?n anul 2005. Acest concurs include trei sectiuni: presa scris?, ciclu de emisiuni televizate ?i ciclu de emisiuni radio.

La concurs sunt ?ncurajati s? participe ?i tinerii jurnali?ti din presa tinerilor, care vor scrie pe parcursul anului cel putin trei articole ce tin de respectarea drepturilor tinerilor. Materialele scrise, ?nsotie de CV-ul aplicantului, urmeaz? s? fie prezentate p?n? la 15 noiembrie 2005 la adresa str. Sfatul Tarii, 16, of. 2, MD-2012 Chisinau.

Materialele prezentate vor fi examinate de un juriu, membrii caruia sunt specialisti in domeniul jurnalismului si in domeniul drepturilor omului, in baza urmatoarelor criterii de evaluare:
1 Profesionalismul si modul de abordare a problemei
2 Profunzimea analizei si originalitatea expunerii
3 Exactitatea faptelor si veridicitatea surselor
4 Numarul de materiale publicate de participanti pe parcursul anului

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 10 decembrie 2005, ziua internationala a drepturilor omului.

It had closure by 2005 as part of its accession agreement with the EU (ED 10/09/99), but the timetable had recently been in doubt, according to media reports this week. Meanwhile, the Swedish government has set 31 May next year as a preliminary deadline for shutting the second and final reactor at the Barseb?ck nuclear power station. This follows a decision last month to force closure next year (ED 05/10/04).

Dar cum la aceasta intalnire, Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, s-a aratat deschis fata de parteneriatul cu societatea civila, ONG-urile nu-si pierd nici de data aceasta optimismul.

O data rezolvata problema comunicarii, organizatiile non profit vor sa isi cunoasca bine rolul si locul in cadrul acestui parteneriat. Astfel a venit vorba de o Comisie de dialog social, in care sa fie incluse si ONGurile.
Aici a intrat promisiunea, din partea ministrului, ca in fiecare regiune sa existe cate un reprezentant al ONG-urilor, cooptat de comisia de avizare tehnica a proiectelor, pentru a avea drepturi nu doar de consultant, ci si de votant.

Cat priveste coalitia Natura 2000, componenta cheie a eforturilor Uniunii Europene pentru conservarea si asigurarea dezvoltarii durabile a biodiversitatii europene, s-a adus din nou in discutie dorinta societatii civile de a conclucra cu ministerul, in ciuda insuficientei disponibilitatii manifestate de acesta.

Iar daca Natura 2000 a venit in discutie, Asociatia Kogayon a abordat chestiunea ariilor protejate, cerand sprijinul ministerului privind implicarea ONG-urilor nu doar in managementul zonelor, ci si in administrarea acestora la nivel national.
De asemenea, ONG-urile si-au revendicat dreptul de a se angaja si in ceea ce priveste infiintarea unei Agentii Nationale a Ariilor Protejate. Promisiunea smulsa ministrului este insa nu pentru anul acesta, ci ?pana in 2007?. Ministrul a motivat lipsa de resurse umane si financiare, iar ca un prim pas, a promis acesta, se va trece la infiintarea unei astfel de directii in cadrul ministerului.

Dar parteneriatul nu trebuie sa fie unilateral. La randul sau, ministerul a cerut sprijinul societatii civile, pentru a indruma tinerii absolventi spre acest domeniu de lucru, si a-i incuraja sa participe la concursurile de ocupare a posturilor din cadrul ministerului.

Tot la ONG-uri s-a facut apel si in ceea ce priveste realizarea unei campanii de informare, educare si constientizare la nivel national, desi, din tentativele de pana la ora actuala, se stie ca, fara sprijinul ministerelor, fie MMGA, fie altele, campaniile, degeaba au succes si impact rasunator, daca nu au si o continuitate concreta, prin implementari sau emiteri de legi.

Referitor la tema Fondului de Mediu, amplu dezbatuta, ministerul a ascultat ideile societatii civile, doleantele acesteia, si a incheiat capitolul promitand ca va cauta sa faca functional acest Fond de Mediu cat mai curand.

intrevederea s-a incheiat cu reiterarea problemei comunicarii, respectiv a dezbaterilor publice si a documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului pentru diverse proiecte. Şi pentru ca ministerul a avut multe lucruri de aflat de la ONG-uri, doamna ministru s-a angajat sa realizeze trimestrial acest gen de intalniri.

in general, intalnirea a fost considerata de bun augur. O bila alba deci din partea societatii civile, pentru MMGA! Ori, mai realist, dar poate si mai sceptic, inca o serie de promisiuni care sigur, sunt incurajatoare, dar nici nu sunt greu de facut, caci… voba ?ceea, adaptata: la promisiuni inainte, la indeplinirea lor?.vom vedea

DISTURBED that computer equipment, records, and means of access to operating funds of the Reserve were seized on 2 November 2004, by the Danube Transport Prosecutor’s Office at the request of Ukraine’s Ministry of Transport;

 CONCERNED that these actions appear to be in retaliation for the outspoken positions taken by Director Voloshkevych against the construction of a navigation canal through the core of the Reserve’s most strictly protected area; Continue reading New, urgent motion for Recommendation Unforeseen Threats to Danube Biosphere Reserve and Its Director

Primul Studiu de acest fel in Republica Moldova a fost elaborat in anul 1998 sub egida si cu suportul CEE ONU.
Realizarea Studiului are drept scop evaluarea starii si a rezultatelor activitatilor in domeniul protectiei mediului, a problemelor prioritare existente si a perspectivelor, atragerea asistentei tehnice si a investitiilor pentru realizarea actiunilor de protectie a mediului in vederea promovarii imaginii tarii in plan international. Aceste cerinte tin de consolidarea cursului Republicii Moldova in procesul integrarii europene si în primul rind de implementarea prevederilor Planului de Actiuni Moldova – Uniunea Europeana, de dezvoltare durabila a societatii, de intensificarea colaborarii internationale, ceea ce va permite atingerea scopurilor de asigurare a securitatii ecologice a populatiei, de ameliorare a starii mediului si va contribui la vitalizarea economiei nationale si solutionarea problemelor sociale.
Expertii vor organiza intruniri cu participarea specialistilor din mai multe ministere (Ministerul Economiei, Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Industriei, Ministerul Energeticii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor, Departamentul Statistica si Sociologie, Departamentul Standardizare si Metrologie, Asociatia de Stat pentru Silvicultura ?Moldsilva", Ministerul Educatiei, Ministerul Afacerilor Externe), reprezentantelor organizatiilor internationale donatoare, cu sectorul asociativ de mediu.
Cu aceasta ocazie, pe data de 12 aprilie 2005, ora 9.30 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale va organiza o Conferinta de presa cu tema ?Elaborarea celui de al doilea Studiu de performante in domeniul protectiei mediului in Republica Moldova" in incinta hotelului ?Codru", sala de presa.

Serviciul de presa al Ministerului

V. Protectia si ameliorarea mediului, utilizarea durabila a resurselor naturale

Analiza situatiei
360. Starea mediului ambiant si utilizarea eficienta a resurselor naturale influenteaza conditiile de crestere economica, nivelul si calitatea vietii populatiei. Utilizarea irationala a resurselor naturale in ultimele decenii, in primul rind, exploatarea intensiva a terenurilor agricole, utilizarea in agricultura si in industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei si a aerului au condus la reducerea productivitatii potentialului natural si au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, in special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor si biodiversitatii.
361. Protectia resurselor de sol ? constituie o problema ecologica majora. Solurile reprezinta acea resursa naturala, de a carei utilizare depinde cea mai mare parte a populatiei. In prezent bonitatea terenurilor agricole este in descrestere. Calitatile naturale ale solurilor Moldovei pot servi drept baza pentru dezvoltarea unei agriculturi inalt productive si a unei industrii alimentare orientate spre export. Insa procesul accelerat de degradare a resurselor funciare diminueaza considerabil oportunitatile de dezvoltare a sectorului agroindustrial si a economiei nationale in ansamblu.
362. Un pericol considerabil il constituie procesele de eroziune a solurilor. Suprafata terenurilor erodate creste anual cu 0,9%, iar de pe terenurile agricole se pierd 26 mil. tone de sol fertil. Pagubele anuale aduse economiei nationale ca urmare a degradarii solurilor se estimeaza la circa 3,1 mld. lei, inclusiv: 1,5 mld. – pierderi provocate de eroziune; 0,2 mld. lei ? de alunecari de teren si ripi; 1,4 mld. lei ? valoarea estimativa a productiei agricole, care nu a fost obtinuta in urma diminuarii productivitatii terenurilor. Nivelul cel mai inalt de erodare a terenurilor agricole s-a inregistrat in raioanele Calarasi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%), Hincesti (42,1%).
363. Cauzele principale ale degradarii resurselor de sol sint: i) utilizarea tehnologiilor imperfecte de prelucrare a solului; ii) alocarea resurselor in scopuri funciare cu luarea insuficienta in considerare a necesitatilor de conservare a solului; iii) aplicarea insuficienta a asolamentelor; iv) lipsa resurselor financiare la nivel national si local, precum si la noii proprietari de pamint; v) accesul limitat al populatiei rurale la informatia cu privire la exploatarea eficienta a pamintului; vi) taierile ilicite a fisiilor forestiere de protectie a terenurilor agricole; vii) insuficienta perdelelor de protectie forestiera.
364. Protectia resurselor acvatice. Calitatea apei in principalele riuri ale tarii variaza de la ?moderat poluata? (Nistru, Prut) pina la ?poluata? (Raut, Bic). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor si cerintelor de calitate a apei potabile, avind o concentratie excesiva de substante chimice nocive (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfati, mineralizare excesiva). Deosebit de nefavorabila este situatia in mediul rural, unde in mare parte, populatia utilizeaza apa din pinza freatica (132 mii fintini, captaje, izvoare) si numai 17% din familii se alimenteaza din surse centralizate.
365. Calitatea apelor actualmente este afectata de urmatorii factori: (i) deversarea apelor reziduale insuficient purificate din lipsa sau deteriorarea statiilor de epurare a apelor reziduale; (ii) scurgerea ingrasamintelor minerale, a pesticidelor si a altor substante poluante din depozite si gunoisti neamenajate; (iii) utilizarea in scopuri agricole a terenurilor in zonele si fisiile de protectie si lipsa unor zone sanitare amenajate; (iv) depozitarea deseurilor animaliere si menajere in perimetrul gospodariilor si localitatilor; (v) deversarile accidentale de la intreprinderi; (vi) ineficienta sistemului de monitoring, evaluare si compensare a pagubelor cauzate resurselor acvatice.
366. Pe parcursul ultimilor doi ani, din motivele mentionate, au fost inregistrate poluari excesive in apele riurilor mici (Bic, Raut, Ichel, Botna, Cubolta, Lunga). De asemenea o situatie critica s-a creat si pe cursul riului Nistru in aval de localitatile Soroca, Rezina, unde incepind cu anii 2000 au loc evacuari a apelor uzate fara epurare cu un caracter permanent in timp de 5-6 ore/zi si in cantitati mari 300 ? 1500 m3.
367. Impactul negativ pe care il produce calitatea nesatisfacatoare a resurselor de apa este reflectat de nivelul inalt de morbiditate a populatiei. Mediul rural este deosebit de afectat deoarece mai mult de 80% din populatie consuma apa din surse locale (ape freatice, subterane), ce nu corespund cerintelor standardelor in vigoare.
368. O alta problema esentiala o constituie poluarea aerului atmosferic cauzata de unitatile de transport auto, centralele termoelectrice si cazangerii. Concentratia medie anuala a oxizilor de azot in municipiile Chisinau, Balti si Tiraspol depaseste concentratia maxim admisibila de 1,5 ori, a oxizilor de sulf in municipiul Bender ? de 1,7 ori. Cauzele principale ale poluarii atmosferice sint: i) utilizarea excesiva a unitatilor de transport uzate; ii) folosirea carburantilor de calitate inferioara; iii) utilizarea carbunilor si a pacurei si lipsa instalatiilor performante de purificare; iv) utilizarea in productie a tehnologiilor invechite; v) insuficienta monitoringului emisiilor, evaluarii si compensarii pentru pagubele aduse medului.
369. Pina in prezent ramine nesolutionata problema acumularii si pastrarii deseurilor industriale si menajere. In prezent in tara sint acumulate mai mult de 30 mil. tone de deseuri, inclusiv peste 6 milioane tone de deseuri industriale provenite din prelucrarea materialelor de constructie, produselor alimentare si a bauturilor. Rampele existente de depozitare a deseurilor (cu o suprafata totala de circa 1000 ha.) nu pot asigura securitatea ecologica. In majoritatea localitatilor rurale si oraselor mici asemenea rampe de depozitare de fapt nu exista. In consecinta, o parte considerabila a gospodariilor casnice si a agentilor economici depoziteaza ilegal deseurile menajere si industriale pe terenuri neamenajate (pe marginea drumurilor, malurile riurilor, in ripi etc). Practic, lucrari de neutralizare a deseurilor acumulate nu se efectueaza.
370. Un pericol major de poluare a mediului ambiant il reprezinta substantele si deseurile toxice, inclusiv pesticidele inutilizabile. Cantitatea acestora este de 1712 tone, stocate in 340 de depozite, 80% din care sint in stare nesatisfacatoare. Aditional, 23920 tone de uleiuri contaminate si posibil contaminate cu bifenili policlorurati (BPC), utilizate in sectorul energetic, reprezinta un pericol major pentru mediu.
371. Cauzele principale ale aparitiei problemei pesticidelor neutilizabile si a poluarii mediului sint urmatoarele: i) lipsa uzinelor de sortare si prelucrare a deseurilor; ii) insuficientele mecanismelor de prevenire, evaluare si compensare a prejudiciului adus mediului ambiant si resurselor naturale in rezultatul activitatilor umane; iii) insuficienta resurselor financiare necesare la nivel national si local; iv) nivelul scazut al cunostintelor si culturii ecologice a populatiei si agentilor economici; v) utilizarea si pastrarea incorecta a substantelor chimice si pesticidelor.
372. Resursele forestiere ale Republicii Moldova sint constituite din resursele fondului forestier si a vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Conform Cadastrului Funciar cu situatia la 01.01.2002, fondul forestier ocupa suprafata de 392,4 mii ha (11,6% din teritoriul tarii), inclusiv teritoriul acoperit cu paduri – 349,5 mii ha (10,3% reprezinta gradul de impadurire). Functia principala a resurselor forestiere in prezent si in perspectiva pe termen lung trebuie sa fie mentinerea echilibrului ecologic. Insa cota suprafetei impadurite (mai putin de 10% din teritoriu) este insuficienta pentru asigurarea efectiva a acestei functiei de protectie a mediului. Gradul mic de impadurire provoaca un inalt nivel de erodare a solului, alunecari de teren, degradarea resurselor acvatice, intensifica secetele. Pe parcursul ultimului deceniu suprafata impadurita a tarii s-a micsorat ca urmare a taierilor autorizate, cit si a celor ilicite.
373. Cauzele principale ale degradarii resurselor forestiere sint: i) cresterea numarului de taieri ilicite cauzate de majorarea preturilor la materialul lemnos si la carburanti, ii) lipsa unui control eficient din partea administratiei locale; iii) nivelul scazut al cunostintelor si culturii ecologice; iv) pasunatul excesiv si lipsa unui management adecvat al resurselor forestiere; v) aplicarea indelungata a regenerarii din lastari si necorespunderea conditiilor pentru cresterea unor tipuri de arboreturi.
374. Suprafata rezervatiilor naturale protejate de stat constituie doar 1,96% din teritoriul tarii (pentru comparatie: in Ucraina ? 3%, in Franta ? 7%, in Germania ? 13%, in Austria ? 25%), fiind insuficienta pentru asigurarea protectiei diversitatii biologice. Moldova este o tara specifica in ceea ce priveste situatia geografica, clima si conditiile geologice, relieful si structura solurilor. De asemenea, Moldova este frecvent afectata de calamitati naturale cum ar fi inundatiile, ploile torentiale, grindina, vinturile puternice, alunecarile de teren, secetele, ingheturile, cutremurele de pamint. Vulnerabilitatea economiei nationale si a populatiei fata de calamitatile naturale este agravata de predominarea sectorului agroindustrial in economia nationala, specificul istoric in amplasarea localitatilor si densitatea mare a populatiei.
375. Obiectivele prioritare de activitate privind solutionarea celor mai stringente probleme ecologice actuale si crearea premiselor pentru realizarea actiunilor concrete in domeniul protectiei mediului si utilizarii durabile a resurselor naturale, sint:
i) diminuarea poluarii componentelor mediului inconjurator (apa, aer, sol);
ii) perfectionarea sistemului de gestionare a deseurilor, reducerea impactului si cantitatilor de substante si deseuri toxice;
iii) protectia biodiversitatii si extinderea fondului forestier;
iv) protectia si extinderea ariilor naturale protejate de stat;
v) diminuarea eroziunii si reducerea ritmurilor de degradare a solurilor;
vi) perfectionarea sistemului de monitoring a proceselor si fenomenelor hidrometeorologice periculoase, informarea si instruirea populatiei in acest domeniu;
vii) perfectionarea mecanismelor administrative, economice si financiare de protectie a mediului ambiant si de gestionare durabila a resurselor naturale;
viii) sporirea nivelului de constientizare ecologica a populatiei, accesul liber al publicului la informatia de mediu si participarea la luarea deciziilor privind managementul utilizarii resurselor naturale.
Actiuni prioritare pentru perioada 2005 – 2015:
Actiunile se vor axa pe:
376. Diminuarea poluarii componentelor mediului inconjurator (apa, aer, sol): (i) armonizarea bazei legislative si normative in domeniul protectiei mediului si utilizarii durabile a resurselor naturale cu prevederile celor 225 Directive de mediu a Uniunii Europene in conformitate cu cele 18 Conventii internationale de mediu ratificate de Republica Moldova; (ii) inventarierea resurselor acvatice ale Republicii Moldova si determinarea calitatii lor, monitorizarea surselor de poluare si participarea la cofinantarea proiectelor privind imbunatatirea calitatii surselor de apa potabila (Pentru perioada 2005-2006 vor fi alocate din sursele Fondului Ecologic National 5 milioane lei pentru crearea sistemelor centralizate de aprovizionare cu apa in circa 50 de localitati; perioada 2006-2015 ? cofinantarea proiectelor in suma de 5 ? 6 milioane lei, anual); (iii) cofinantarea proiectelor de constructie, reconstructie si reutilare a instalatiilor de purificare a apelor reziduale, sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in toate raioanele republicii pina in a. 2015; (iv) inventarierea starii celor circa 6000 de sonde arteziene, fintinilor de mina, izvoarelor si atragerea investitiilor necesare pentru cofinatarea proiectelor de amenajare, reparare si protectie a surselor de apa potabila in toate raioanele (din cele 737 fintini si izvoare amplasate pe traseele nationale vor fi reparate in a. 2005 circa 70, iar in perioada 2006-2015 – celelalte); (v) monitorizarea calitatii apelor de suprafata, inclusiv celor transfrontaliere ? in 50 sectiuni amplasate pe 16 riuri mari si mici, 6 bazine acvatice, 1 liman, dupa 49 indici hidrochimici si 5 grupe de elemente hidrobiologice ? permanent conform planului aprobat; (vi) monitorizarea calitatii aerului atmosferic, la 17 posturi stationare repartizate in teritoriu – permanent.

377. Perfectionarea managementului deseurilor, reducerea impactului si a cantitatilor de substante si deseuri toxice prin implementarea Programului National de valorificare a deseurilor menajere si de productie, aprobat in anul 2000; Strategiei Nationale cu privire la reducerea si eliminarea poluantilor organici persistenti si Planului National de Implementare a Conventiei de la Stockholm, aprobat in a. 2004: (i) sustinerea actiunilor de reambalarea, depozitarea centralizata si distrugerea in perioada a. 2005-2007a 1712 tone de pesticide, inclusiv din clasa poluantilor organici persistenti (POP). Negocierea cu donatorii internationali (BM, GEF, etc) in scopul atragerii investitiilor pentru inventarierea POP si BPC, neutralizarea si decontaminarea uleiurilor si utilajului contaminat cu bifenili policlorurati (BPC) in perioada indicata; (ii) promovarea si participarea la cofinantarea proiectelor de reconstructie si lichidare treptata a depozitelor de deseuri toxice, inclusiv si a depozitului din s. Cismichioi (4 mii tone) in perioada 2005-2009; (iii) cofinantarea proiectelor privind crearea intreprinderilor pentru utilizarea si prelucrarea deseurilor, constructia si amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deseurilor. In perioada 2005 ? 2015 din sursele Fondului Ecologic National anual vor fi alocate circa 5 milioane lei pentru amenajarea a circa 30 de gunoisti autorizate si lichidarea a circa 60 de gunoisti neautorizate cu recultivarea respectiva a terenurilor; (iv) efectuarea unui studiu de fezabilitate si de evaluare a eficientei cost-beneficiu pentru modernizarea rampelor de depozitare a deseurilor, primii pasi fiind trecerea la colectarea separata a deseurilor si initierea constructiei unor unitati de valorificare a deseurilor, initial pentru municipiul Chisinau in perioada 2005 ? 2007 cu sustinere financiara externa; (v) elaborarea si participarea la implementarea proiectelor-pilot de valorificare a deseurilor in zonele rurale in cele 32 raioane prin parteneriat cu Centrul Regional de Mediu, Fondul de Investitii Sociale din Moldova, Proiectul ?Controlul poluarii din agricultura? finantat de GEF, Banca Mondiala, s.a.

378. Protectia si extinderea fondului forestier si ariilor naturale protejate de stat in baza implementarii Strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier, Strategiei Nationale si Planului de actiuni in domeniul Conservarii Diversitatii Biologice: (i) promovarea si cofinantarea proiectelor respective si atragerea investitiilor straine ce vor duce la cresterea ponderii suprafetelor acoperite cu paduri de la 10,4% in anul 2005 pina la 11,0% in anul 2006 si cresterea continua in perioada 2007-2015; (ii) extinderea suprafetelor ariilor naturale protejate de stat si zonelor umede pentru anul 2005 – pina la 70000 ha, in anul 2010 ? pina la 75000 ha si in a. 2015 ? pina la 80000 ha, inclusiv rezervatiile naturale ?Molesti-Rezeni, Seliste-Leu si Rezervatiilor peisagistice ?Capriana? si ?Rudi-Arionesti?; (iii) organizarea si desfasurarea anuala a Concursului republican ?Cea mai verde, mai salubra si amenajata localitate? in baza surselor financiare ale Fondului Ecologic National: in anul 2005 ? 300 mii lei; in a. 2006 ? 500 mii lei; in perioada 2007?2015, 500 ? 700 mii lei; (iv) cofinantarea masurilor prvind amenajarea si crearea parcurilor, fisiilor de protectie a bazinelor acvatice, perdelelor de protectie a cimpurilor agricole s.a. anual in conformitate cu solicitarile de proiect, 4-5 milioane lei anual din sursele Fondului Ecologic National si Fondurilor Ecologice Locale si atragerea investitiilor straine in acest scop; (v) promovarea actiunilor de conservare a diversitatii biologice si dezvoltarea silviculturii localitatilor prin cofinantarea proiectelor din Fondul Ecologic National in a. 2005 ? 100 mii lei; a. 2006 ? 150 mii lei, inclusiv cu suportul financiar extern GEF, Banca Mondiala;

379. Diminuarea eroziunii si reducerea ritmurilor de degradare a solurilor: (i) participarea la elaborarea si realizarea masurilor de protectie antierozionala a solurilor si reabilitarea terenurilor degradate prin cofinantarea proiectelor de impadurire din sursele FEN conform solicitarilor de proiecte; (ii) elaborarea si implementarea proiectelor-pilot privind utilizarea rationala a resurselor de sol in colaborare cu organele abilitate pentru protectia solului si participarea la cofinantarea proiectelor de acest gen din mijloacele Fondurilor Ecologice; (iii) monitorizarea calitatii solului in baza a 11 gospodarii agricole din 10 raioane ale republicii de pe 52 cimpuri agricole pentru determinarea concentratiei de fond al pesticidelor si metalelor grele, calcularea normelor de introducere a ingrasamintelor in sol conform indicilor agrochimici ? permanent conform graficului aprobat;

380. Perfectionarea sistemului de monitoring a proceselor si fenomenelor hidrometeorologice
periculoase, informarea si instruirea populatiei in acest domeniu: (i) perfectionarea sistemului de predictii a proceselor si fenomenelor hidrometeorologice periculoase si imbunatatirea sistemului de avertizare a populatiei; (ii) sporirea gradului de instruire a populatiei privind impactul proceselor si fenomenelor hidrometeorologice periculoase; (iii) modernizarea echipamentului si tehnologiilor sistemului de monitoring a proceselor si fenomenelor hidrometeorologice periculoase;

381. Perfectionarea mecanismelor administrative, economice si financiare de protectie a mediului ambiant si de gestionare durabila a resurselor naturale: (i) elaborarea proiectului Hotaririi Guvernului cu privire la crearea sectiei de evidenta si control a Fondului Ecologic National in scopul gestionarii mai eficiente a surselor Fondului; (ii) negocierea cu Guvernele Belgiei, Cehiei, Danemarcii, Japoniei, Frantei, Poloniei, Romaniei, Turciei, Italiei privind atragerea investitiilor pentru solutionarea problemelor de protectie a mediului si utilizare durabila a resurselor naturale.
382. Sporirea nivelului de constientizare ecologica a populatiei, accesul liber al publicului la informatia de mediu si participarea la luarea deciziilor privind managementul utilizarii resurselor naturale: (i) elaborarea si desfasurarea ?Orelor ecologice? (a. 2005 ? 2015 cite 4 teme anual si predarea a circa 1000 lectii in fata publicului); (ii) participarea la elaborarea Planurilor Locale de actiuni in domeniul protectiei mediului; (iii) publicarea materialelor informative privind starea mediului, buletinelor, rapoartelor ecologice si altor publicatii; (iv) consolidarea capacitatilor organelor publice centrale si locale privind informarea si abordarile participative in domeniul protectiei mediului; instruirea privind utilizarea durabila a resurselor naturale; (v) sustinerea financiara din sursele Fondurilor Ecologice Locale pentru crearea centrelor locale de informare cu privire la starea mediului si consultanta ecologica;