Gramada de compost incepe cu un strat gros de 15-25 cm, format din materiale organice grosiere: paie, coceni sau alte tulpini de plante cultivate, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de vita de vie etc. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii, acest strat se stropeste cu apa sau cu o solutie de urina si must de balegar. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni, frunze si colete de sfecla, resturi vegetale de la bucatarie si de la fabricile de prelucrare a legumelor si fructelor etc. Peste acest strat de materiale verzi se pune un strat de aproximativ 10 cm de materiale organice care se descompun mai greu: paie, frunze uscate, asternut uscat de la animale, resturi de fan, de hartie si de confectii din fibre naturale etc. Acest strat se taseaza usor si se umezeste bine cu apa pana cand materialele organice devin lipicioase la pipait. Urmatorul strat are grosimea de 3-5 cm si are rol de activator de fermentatie. Ca atare, acest strat este format din gunoi proaspat sau semifermentat, namol zootehnic sau menajer etc., prafuit cu cenusa sau/si fainuri de resturi organice animale (faina de oase, sange, carne, peste etc.) si cu ingrasaminte chimice cu azot (3 kgN/t de compost). De asemenea, acest strat se stropeste cu urina si must de balegar sau de compost diluate cu apa in proportie de 1:3-5. In lipsa balegarului si a celorlalte materiale organice, se poate folosi pamant si, respectiv, apa. Construirea gramezii de compost continua cu alte straturi alternative de materiale organice usor si greu compostabile sau/si de activare a fermentatiei pana cand aceasta ajunge la inaltimea de 1.0 – 2.0 m. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc. Pentru a folosi eficient spatiul de compostare si a produce compost cu insusiri bune, gramada de compost se construieste pe tronsoane, iar fiecare tronson are marimea corespunzatoare volumului materialelor organice care se colecteaza intr-o saptamana. In practica, astfel de situatii in care materialele organice pentru compostare se produc ritmic si se sorteaza pe categorii, se intalnesc insa foarte rar, inclusiv in unitatile specializate in producerea compostului. De obicei, atat in gospodariile si fermele taranesti, cat si pe platformele comunale de gunoi, se colecteaza un amestec de materiale organice, din care se poate obtine un compost la fel de bun ca si in cazul compostarii specializate cu conditia ca gramada de compost sa se construiasca din mai multe straturi de materiale organice, primul strat sa fie format din materiale grosiere, iar fiecare strat de materiale organice sa fie tasat usor si udat bine cu apa si despartit de celelalte straturi printr-un strat activator de fermentatie. A doua etapa a procesului de compostare incepe dupa cateva ore de la acoperirea gramezii, dureaza 2-3 saptamani si este dominata de procesele de fermentare, care se manifesta prin cresterea accelerata a temperaturii pana la 60-70 -C. In aceasta etapa, producatorii de compost au obligatia sa controleze, de cel putin 3 ori, temperatura din interiorul gramezii si, in functie de rezultatele testelor de temperatura, sa intervina, daca este cazul, conform recomandarilor anterioare pentru echilibrarea raportului apa/aer. A treia etapa incepe dupa incetarea fermentatiei, cand temperatura compostului scade la 30-35 -C si consta in rasturnarea (remanierea) gramezii de 2-3 ori la intervale de 2-3 saptamani. De fiecare data, platforma se rastoarna pe un strat de 15-25 cm de materiale grosiere umezite bine cu apa sau cu solutii activatoare de urina sau must de balegar. In procesul de rasturnare (remaniere), straturile de materiale organice se amesteca, avand grija ca materialele nedescompuse sa se aseze in mijlocul gramezii de compost. De asemenea, platforma are aceeasi forma ca la inceput si se stropeste, din cand in cand, cu apa. Operatia de rasturnare (remaniere) a platformei se face manual sau cu echipamente speciale, tip freza.

In Mozambique, corruption was almost non-existent in the 1970s but grew to high levels during the 1990s. At least two forms of corruption — "state capture" (taking control of ministries, judiciary or regulatory agencies for personal or business interests) and "administrative corruption" (making unofficial payments to get officials to flout or to apply existing laws, rules and regulations) — are now rampant in the country.

Joseph Hanlon of the Open University, UK, who has written extensively on Mozambique for over 20 years, outlines how increasing intervention by international financial institutions, such as the World Bank, and bilateral aid donors in support of economic liberalization is one of the
primary causes of this growth in corruption.

Adding to the process have been tacit alliances between aid donors and a section of the Mozambican elite.
Corner House Briefing Paper 33
"How Northern Donors Promote Corruption:
Tales From the New Mozambique"
by Joseph Hanlon
is now on The Corner House website on the home page,
[url=http://www.thecornerhouse.org.uk]http://www.thecornerhouse.org.uk[/url]
and in the briefings section

Please contact us [email]enquiries@thecornerhouse.org.uk[/email] if you would like to
receive a 12-page printed-paper copy.

Best regards

Larry Lohmann
Susan Hawley
Sarah Sexton
Nicholas Hildyard
The Corner House

POP sunt substante chimice care:
* au calitati otravitoare, extrem de periculoase;
* au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator;
* pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie;
* pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor.

[b]Care sunt cei mai periculosi?[/b]
Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel:
* pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina;
* substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) – se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB);
* produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii.

[b]Prin ce sunt periculosi?[/b]
Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece:
* se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa;
* se transporta la distante mari de la surse;
* se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat;
* exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg.

[b]Care sunt consecintele principale?[/b]
Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici.

[b]Cum se deplaseaza POP?[/b]
Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala.
Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.

[b]Care este impactul asupra factorilor de mediu?[/b]
Impactul asupra aerului
Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera.

[b]Impactul asupra apelor[/b]
Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin.

[b]Impactul asupra solului[/b]
Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor.

[b]Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?[/b]
Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT.
O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele.
Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie.

[b]Care este impactul asupra regnului vegetal?[/b]
Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici.

[b]Care este impactul asupra lumii animale?[/b]
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala.
Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete.

[b]Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu?[/b]
Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor.

[b]Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:[/b]
* intreprinderile industriei chimice;
* depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse;
* stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate;
* instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate;
* locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane;
* fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice;
* fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive;
* intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie;
* transportul.

[b]Care este impactul asupra sanatatii umane?[/b]
Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut).
Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT.
S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc.
Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati.
Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase – 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice.
Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei.

[b]Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b]
Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele.
In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate.
Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara.
Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.

Unicitatea zonei este data de caracteristicile generale, dar mai ales de faptul ca reprezinta poarta de intrare in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aflandu-se pe traseul a trei coridoare majore de migratie a pasarilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei (traseul East Elbic, traseul Carpatic si traseul Pontic). In concordanta cu directivele Uniunii Europene privind conservarea habitatelor naturale si a pasarilor salbatice, in general, cu pre?vederile Acquis-ului comunitar la care Romania a aderat, pe teritoriul ariei propuse Lunca Joasa a Prutului Inferior se regasesc habitate de lacuri naturale eutrofizate si de galerii de Salix alba si Populus alba, lacuri si iazuri permanente, vegetatie liber plutitoare, sesuri cu ierburi inalte, mlastini cu ierburi eutrofizate si formatiuni umede de arbori si arbusti, specii de animale si plante ocrotite, endemice si subendemice, rare si foarte rare, vulnerabile si pe cale de disparitie (241 specii de pasari, 24 specii de mamifere, 13 specii de reptile, 14 specii amphibieni, 50 specii de pesti), care indreptatesc/motiveaza pe deplin declararea zonei umede a Luncii Joase a Prutului Inferior – PARC NATURAL. Agentia Regionala de Protectie a Mediului Galati va monitoriza si evalua tendinta de evolutie a acestei zone umede, atentia fiind indreptata spre masuri de eliminare a factorilor perturbatori ai ecosistemului.

Actiunea prioritara pentru Parcul Natural ?Lunca Joasa a Prutului Inferior? o constituie imbunatatirea starii de conservare a speciilor si habitatelor. De asemenea, se are in vedere supravegherea si monitorizarea populatiilor de pasari existente in parc, precum si punerea in functiune a unui sistem de monitorizare a calitatii ecosistemului. Lacurile Mafa-Radeanu, Vlascuta si Pochina vor beneficia de un set de activitati de reconstructie care vor viza prevenirea distrugerii habitatelor. Declararea Parcului Natural ?Lunca Joasa a Prutului Inferior¬ a deschis orizonturi noi, prin care se intrezaresc proiecte indraznete care asigura conditii pentru o mai buna cooperare in dome?niul protectiei mediului in cadrul Euroregiunii Dunarii de Jos cu caracter interstatal (in cadrul trilateralei: Romania, R. Moldova, Ucraina). Existenta de-a lungul Prutului a celor doua zone naturale protejate – Parcul Natural ?Lunca Joasa a Prutului Inferior? si Rezervatia Stiintifica a Prutului de Jos de pe malul moldovenesc – vecinatatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, a Parcului Natural al Muntilor Macin si a Parcului Natural Insula Mica a Brailei (zona de importanta Ramsar), faciliteaza realizarea unei zone umede de importanta internationala de tip Ramsar. Odata cu declararea viitoarei arii naturale protejate Lunca Siret (in curs de constituire) tabloul va fi intregit prin realizarea, la Galati, a unui Institut al Zonelor Umede.

⌠We can confirm to you the sale of part of our investment in the BTC project,■ the bank said in a statement in response to questions from the FT. ⌠We are, in addition, negotiating with several parties the complete sale of our position.

The bank, Italy▓s largest in terms of assets, declined to name the buyer due to confidentiality reasons.

The FT also wrote ⌠Banca Intesa had expressed concerns about the pipeline sealant. Executives from the bank sought a meeting with Derek Mortimer, the whistleblower who highlighted potential problems with the sealant in an independent report for BP.■

Onc? the BTC is put into operation, a group of banks, which would have included Banca Intesa, was to take over financing of the project. The remaining syndicate members are ABN Amro, BNP Paribas, Citibank, Credit Agricole, HVB, ING, Royal Bank of Scotland, Societe Generale and WestLB.

[b]Teme ce vor fi abordate:[/b]
Impactul PAC (Politicii Agricole Comune);
Sistemul European de control al OMG-urilor (Organismelor Modificate Genetic);
Persoane care vor lua cuvantul:
Robert Ali Brac de la Perriere (genetician) din partea BEDE;
Avram Fitiu (secretar general al FNAE);

[b]Pentru mai multe detalii contactati:[/b]
Loredana MARCUSIU: 07 40 14 66 26
Toma TOTHPAL: 07 46 56 34 14, 07 21 92 62 73

"Un nou front cu precipitatii intre 10 – 15 litri pe metru patrat, care se va manifesta incepand de luni seara in Banat, va traversa incepand de marti seara aproape intreaga tara – Crisana, Transilvania, Oltenia si Moldova", a spus Ion Sandu.

Potrivit directorului ANM, in Banat va incepe sa ploua de luni seara si pana marti dimineata, precipitatiile urmand sa atinga 10 litri pe metru patrat in zonele joase si pana la 15 litri pe metru patrat in zonele montane. Pentru banateni, prognoza este pozitiva incepand de miercuri, vremea urmand sa fie frumoasa pentru o saptamana.

In restul teritoriului, dupa ploile abundente de marti si miercuri, vremea se va indrepta. "Joi si vineri, vor fi inregistare ploi slabe in nordul si estul tarii, urmand ca, de vineri, vremea sa devina frumoasa fara precipitatii", a explicat Ion Sandu.

Prognoza hidrologica a fost prezentata de directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Paul Stanciu. Acesta a spus ca raurile Tarnave, Raul Negru din Transilvania, Prahova si Ialomita din sudul tarii, au depasit cotele de inundatie, in timp ce pe Timis, in continuare, s-a depasit cota de atentie cu 91 de centimetri si este probabil ca aceasta va creste, ceea ce va duce la amanarea lucrarilor pentru eliminarea apei din zona Otelec – Cruceni – Foeni – Ionel.

"In ceea ce priveste prognoza hidrologica in perioada 11 -12 mai, putem sa anuntam cresteri mai putin importante pe raurile din Banat , dar mai importante – pana la atingerea cotelor de inundatie – in judetele Dolj, Olt, Mures, Oltul Superior, Prahova, Ialomita. De asemenea, in judetele Iasi, Bacau, Galati – afluentii pe stanga ai raurilor, Siret si Trotus, vor depasi cotele de pericol", a spus Paul Stanciu.

In Tulcea, din cauza propagarii viiturilor dupa afluenti si a unor viituri, raurile vor depasi, pana pe 13 mai, cota actuala cu pana la 15 cm, ulterior nivelul urmand sa scada.

Decizia de reducere cu 16,5 procente a dioxidului de carbon industrial este cea mai mare reducere care se cere de la inceputul aprobarii de catre Comisia Europeana a limitelor nationale de poluare, decizii care s-au luat incepand cu anul trecut.

Cele 25 de state ale Uniunii Europene vor fi nevoite sa reduca cu 141,3 tone, emisiile de dioxid de carbon, comparativ cu cat s-a propus in decizia initiala a Uniunii Europene.

Polonia indeplineste deja cerintele Protocolului de la Kyoto, din anul 1997, datorita productiei industriale reduse de la inceputul anilor 1990. O data cu dezvoltarea industriala, nivelul de poluare devine din ce in ce mai greu de respectat.

Emisiile de dioxid de carbon ale Cehiei au fost acceptate a se ridica la 97,6 milioane de tone anual, in urmatorii trei ani, o medie intre cele 91,5 tone cat a propus Uniunea Europeana si cele 107,7 tone propuse de Cehia.

"Este un rezultat ce tine cont de dezvoltarea economica a tarii, precum si de planurile in legatura cu exporturile ridicate de electricitate", a declarat vicepremierul ceh Martin Jahn.

Companiile si statele nu vor avea dreptul sa polueze, in principiu, mai mult decat procentul alocat, insa, daca o companie sau un stat sunt dispuse la vanzarea unor procente din cantitatea permisa, acest lucru va putea fi facut la fel ca pana acum. Vanzarea procentelor se face in special in locurile unde reducerea procentelor este mai ieftina, adica unde duce la mai putine pierderi economice. Drept urmare, companiile sau statele care vor avea nevoie de mai multe procente de poluare, vor putea achizitiona aceste procente de la cei care vand.

Chiar daca pentru statele occidentale apare ca putin probabila o reducere a procentelor poluarii, statele care in 1989 au scapat de comunism reduc procentele poluarii, datorita restructurarilor industriale. Statele din estul Europei vor avea nevoie insa pe viitor de mai multe procente, o data cu dezvoltarea economica.

Dear all,

The World Bank is proposing to use national regulations rather than the Bank’s own social and environmental safeguard policies in a series of pilot projects. The Bank plans to widely expand this approach after a two-year test phase. Already now Bank projects have to comply with national regulations. As the letter below explains, no longer using World Bank standards will seriously weaken the standards used in Bank projects, and the Bank’s accountability for its own projects.

The World Bank is currently carrying out consultations on this proposal. They have posted the proposal on the web (see [url=http://www.worldbank.org/countrysystems]www.worldbank.org/countrysystems[/url] , and are conducting a series of consultation meetings. Meetings will take place, or have already taken place, in Dar es Salaam (November 11), Manila (December 1), Tokyo (December 3), London (December 8), Delhi (December 14), Brasilia (January 12), and Washington DC (January 14, date tbc). As often, the format of these meetings seems to be totally inadequate.

The NGO sign-on letter (please see [url=http://www.cenn.org/info/Please]http://www.cenn.org/info/Please[/url] endorse NGO sign.doc) protests against the weakening of World Bank standards. It is based on inputs from NGOs in the North and South, and follows an earlier letter that was signed by 186 groups from 60 countries, including many of you. The letter states what NGOs support (so that we don’t simply respond to the Bank’s agenda). It criticizes the Bank’s proposal generally, summarizes how the proposal will weaken the existing standards, and puts forward several requested changes.

Please endorse this NGO letter. Please send your endorsement (name, name of your organization, country) to [email]peter@irn.org[/email] The deadline is Saturday, December 18, 2004.

Many thanks for your support.

Acest proiect este finantat de catre Uniunea Europeana in cadrul Fondului Europa – Programul de Microproiecte.

In luna martie, la Berzasca a avut loc o intalnire a echipei de proiect si un training general al voluntarilor GEC Nera, urmand ca, in perioada mai-octombrie 2005, sa se desfasoare o campanie de informare a populatiei privind procesul de aderare a Romaniei la UE si temele europene de interes pentru mediul rural.

Scopul principal al training-ului de la Berzasca a vizat imbunatatirea abilitatilor de comunicare ale voluntarilor cu populatia din mediul rural, pentru ca acestia sa poata transmite si facilita intelegerea de catre populatie a informatiei specifice promovata prin implementarea proiectului.

Lectorii trainingului, acad. Ioan Paun Otiman de la Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului-Timisoara si Ileana Rotaru de la Universitatea Eftimie Murgu – Resita au subliniat ca euro-miturile cu impact negativ privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pot fi demolate numai printr-o corecta informare si o buna comunicare cu populatia. La aceasta intalnire au participat si primarii comunelor din Clisura Dunarii.