Excursia include mai multe etape distincte, de la instruirea turistilor pentru orientare corecta pana la gasirea, in cadrul unui joc, a "obiectivelor" stabilite de echipa agentiei. Programul este conceput ca o competitie intre doua sau mai multe echipe, avand ca scop gasirea si fotografierea unor obiective, alese special. Ele pot fi simple marcaje, avand coordonate precise, care se regasesc pe harta fiecarei echipe. Aceste marcaje pot fi situate pe plaje, in paduri inundate sau sunt marcaje plutitoare, ori scufundate. Gasirea marcajului comun aduce echipei un anumit numar de puncte, iar in cazul marcajelor unice sunt acordate bonusuri care constau in echipament pentru picnic, mancare si bauturi racoritoare. Programul de baza se desfasoara pe durate a trei zile, cu posibilitatea prelungirii pana la 5 zile. in prima zi, se pleaca spre Tulcea si, de acolo, mai departe, pana la Mila 23. Pensiunea unde se face cazarea dispune de 20 de paturi. Dupa masa este programata o sedinta de pregatire a turistilor, in care li se explica cum se foloseste busola si cum se citeste harta si se formeaza echipele. in cea de-a doua zi, se distribuie echipamentul necesar pentru competitie. Fiecare echipa va dispune de o barca cu motor, busole, doua harti, un binoclu, o statie de emisie-receptie, rezerva de apa si de benzina. Dupa aceea se da startul in competitie. Ziua se incheie cu desemnarea castigatorilor, cina festiva si foc de tabara. in cea de-a treia zi, turistii pot merge la pescuit, pot sa faca schi nautic sau pot face excursii pe apa. Pachetul de servicii costa 140 euro de persoana si are incluse transportul si cazarea la o pensiune de 3 margarete, cu trei mese pe zi. La masa se vor servi preparate specifice Deltei: stiuca umpluta, crap la protap, bors pescaresc, chiftelute de peste. In pret este inclus si permisul de pescuit. Pretul pachetului pentru 6 zile este de 340 euro de persoana.

Viiturile au facut ravagii si miercuri seara in judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Mehedinti, cele mai afectate fiind localitatile timisene Rudna, Crucea, Foeni si Crai Nou. In aceste comune, peste cinci sute de persoane au fost evacuate din cauza inundatiilor abundente, apele raului Timis revarsandu-se deja si in Serbia. Potrivit primarului comunei Giulvaz, Ioan Gilinger, mai multi tineri din satul Crai Nou au refuzat sa-si paraseasca casele, luandu-si animalele si adapostindu-se in zone unde apa nu a patruns inca.

Totusi, batranii, bolnavii si copiii au fost dusi, cu ajutorul jandarmilor, in comuna Peciu Nou, unde au fost cazati in sala de sport a liceului. Ieri, jumatate din satul Crai Nou era sub ape, cinci case din chirpici prabusindu-se din cauza torentelor de apa. Maiorul Stefan Nicusor, de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Banat al Judetului Timis, a precizat ca si in localitatea Foeni au fost inundate 30 de case, iar 70 de oameni au fost evacuati, fiind in prezent gazduiti in scoala din localitate.

[b]In alerta[/b]

Directia de Sanatate Publica Timis a distribuit o prima transa de 1.200 de pastile dezinfectante pentru fantanile afectate de viitura. In plus, au fost distribuite vaccinuri antitifoidice, antitetanice si antihepatice virale pentru prevenirea producerii unor epidemii. Debitul Dunarii a ajuns la 13.280 mc/s, afectand suprafete mari de pe raza judetului Mehedinti. Comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Drobeta, Ion Plesu, a precizat ca pe DN 67D, tronsonul rutier Orsova-Svinita, si pe DN 57, tronsonul rutier Baile Herculane-Baia de Arama, circulatia a fost intrerupta ca urmare a caderilor de pietre si copaci de pe versanti. Potrivit prefectului de Timis, Ovidiu Draganescu, din cauza ca apele Timisului s-au revarsat si in Serbia, ieri va avea loc o intalnire intre autoritatile romane si cele sarbe pentru a fi stabilite masurile care pot fi luate.

[b]Retragerea apelor lasa oamenii pe drumuri[/b]

apelor. Locuitorii din vestul tarii vor trebui sa fie ajutati de stat pentru cel putin doua- trei luni, din cauza ca viitura le-a distrus pe langa case si culturile. De vina pentru aceasta situatie este tot saracia romanilor. Majoritatea nu-si asigura bunurile si culturile, astfel ca, dupa inundatii, acestia nu beneficiaza decat de ajutoarele de la stat. Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de 5,6 miliarde de lei.

Bush’s top energy priority _ opening an Alaska wildlife refuge to oil drilling _ is shaping up as an early test of GOP gains in Congress. “This is going to be a definitional battle, and we’re ready,” said Deb Callahan, president of the League of Conservation Voters. Though the election didn’t emphasize such issues, administration officials believe the results validated their belief that many environmental decisions are better made by the marketplace, landowners and state and local governments. Continue reading Environmentalists See Trouble for Air, Wildlife in Bush’s Second Term

Precipitatiile care nu au contenit de vineri, 15 aprilie, in judetul Timis au provocat daune de peste 100 de miliarde de lei. Potrivit centralizarilor facute de autoritatile locale, 27 de localitati, 375 de case si aproape 400 de gospodarii si anexe gospodaresti au fost afectate de furia apelor. Si in judetul Arad, cateva sute de locuinte si gospodarii au fost inundate ieri din cauza revarsarii unor cursuri de apa sau a apelor pluviale. In ceea ce priveste municipiul Arad, responsabilii locali spun ca sunt grav afectate cinci cartiere, respectiv Gradiste, Bujac, Gai, Sega si Aradul Nou. In afara de aceste zone, mai multe strazi din oras sunt sub ape, din cauza ca reteaua de canalizare nu a mai facut fata precipitatiilor abundente. Inundatii s-au mai produs si in judetul Mehedinti, unde, in localitatea Mehadia, oamenii au vazut cum, sub ochii lor, s-a dus pe apa Sambetei munca de o viata.

Drumuri blocate

Apele involburate au creat probleme si pe unele drumuri. Circulatia pe DN 10, DN 57 si DN 58B a fost intrerupta ieri din cauza ploilor si a viiturilor. Potrivit Comandamentului Central de Iarna din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pe DN 10, in localitatea Siriu, un bolovan de 40-50 de tone a cazut blocand drumul. De asemenea, pe DN 58B, intre Resita si Maureni, raul Barzava a iesit din matca, apa traversand drumul pe o lungime de 200 de metri. Pe acest sector, circulatia a fost oprita de Politia Rutiera. Pe DN 57, la Radimna-Nicolint, se circula pe o singura banda din cauza viiturii. In Oravita era apa de pana la zece centimetri pe carosabil, iar in localitatea Ieselnita-Drencova se aflau pietre cazute pe drum. Potrivit reprezentantilor Ministerului Transporturilor, inundatii s-au mai inregistrat ieri pe DN 58, intre localitatile Resita si Anina, unde apa era de 20 de centimetri.

Fantani pline de mal

Directia de Sanatate Publica Timis a informat ca revarsarea raurilor Timis si Bega a dus la inundarea a 100 de fantani din cinci localitati, unde au fost distribuite substante pentru dezinfectarea apei si vaccinuri antitifoidice si antitetanice, care vor fi administrate populatiei afectate. Si conducerea Directiei de Sanatate Publica (DSP) Arad a transmis ieri un avertisment public privind calitatea apei din fantani, afectata in urma precipitatiilor abundente, solicitand populatiei sa evite consumul de apa din aceste surse. Reprezentantii DSP ARAD recomanda populatiei sa foloseasca apa din fantani doar dupa ce a fost fiarta 20 de minute si numai pentru uz menajer. Acestia spun ca pentru baut trebuie folosita doar apa de la reteaua publica sau apa minerala. Responsabilii DSP au afirmat ca in aceasta situatie sunt patru cartiere din municipiul Arad, care au fost inundate de apele pluviale in cursul noptii de duminica spre luni, dar si mai multe localitati de pe Valea Muresului, unde raul a iesit din matca, inundand terenuri arabile si afectand astfel panza freatica. Autoritatile sanitare au anuntat ca vor declansa o ampla actiune de dezinfectie a fantanilor imediat ce ploile se vor opri si apele se vor retrage.

Debite crescute in Delta

La Tulcea, cotele ridicate ale Dunarii vor continua sa creeze probleme inca o saptamana, conform informatiilor furnizate de seful Serviciului de Gospodarire a Apelor (SGA), Constantin Lefter. "Chiar daca Dunarea stationeaza in amonte, in Delta debitele cresc. Problemele mari nu se vor opri aici, in urmatorii ani, credem ca vom avea inundatii tot mai dese din cauza ca se schimba repartitia debitelor", a declarat directorul SGA. El a mai spus ca principala cauza a cresterii debitelor Dunarii pe bratele Chilia si Tulcea o reprezinta reamenajarea Canalului Bistroe. Numai pe bratul Tulcea se estimeaza un debit de 5.000 mc/s fata de 4.000 mc/s cat este in prezent. Directorul SGA a precizat ca localitatile Macin, Grindu, Patlageanca si Smardan au fost cele mai afectate de nivelurile ridicate ale Dunarii din ultima perioada.

Cercetatorii considera ca interzicerea vanatorii ar fi o masura benefica pentru conservarea fondului cinegetic si prevenirea disparitiei unor specii valoroase, cum ar fi cormoranul pitic, rata cu gat rosu sau gaia bruna. Cu toate ca vanatoarea este considerata o activitate durabila, ar trebui interzisa o perioada in toate ariile protejate de pe cuprinsul Romaniei, in vederea conservarii diversitatii faunei salbatice. Studiile efectuate in cadrul Institutului din Tulcea au scos in evidenta un declin vizibil al efectivelor la majoritatea speciilor vanate, in special la 22 specii de pasari din cele 51 permise la vanatoare pe teritoriul Rezervatiei. Efectivele au fost decimate, cei mai agresivi fiind asa-zisii vanatori din Italia, unde trofeele sunt prelucrate de specialisti in taxonomie si revandute. in prezent, vanatoarea pe teritoriul Rezervatiei se poate desfasura pe 200.000 de hectare, in cele 25 de fonduri de vanatoare, unde se vaneaza 51 specii de pasari si 11 specii de mamifere. Specialistii au constatat insa ca legile nu sunt respecate, folosindu-se arme automate sau semiautomate. Vanarea se face din autovehicule si ambarcatiuni aflate in miscare – alta ilegalitate. Folosindu-se arme automate, sunt ucise la gramada zeci de pasari, iar multe nici macar nu mai sunt recuperate de "vanatori". Folosind armele ucigasilor profesionisti, acestia distrug la intamplare si pasari din speciile protejate, daca ele zboara o data cu stolul de pasari vizat de braconieri. Asociatiile de vanatoare refuza sistematic sa colaboreze cu Administratia Rezervatiei, sustin reprezentantii acesteia, si nu permit insotirea grupurilor de vanatori de cate un agent ecolog, care sa constate respectarea reglementarilor impuse prin autorizatia de mediu. Poluarea fonica provocata de zgomotul impuscaturilor afecteaza toate speciile de pasari. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata de 5.800 kilometri patrati si ocupa 2,5 la suta din teritorul Romaniei, fiind greu de controlat cu efectivele reduse de care dispun autoritatile de Mediu. De obicei, se gasesc doar urmele masacrului: cadavre de pasari sfartecate. Noul sef al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Paul Cononov, sustine interzicerea vanatorii. "Ar trebui sa se opresca, spre exemplu, vanatoarea la mistreti. Dupa parerea mea, ar trebui chiar interzis accesul in Delta cu arme de vanatoare, dar Administratia nu poate lua o astfel de decizie. Ea trebuie impusa printr-un act normativ de catre Guvern", ne-a declarat Paul Cononov. Singurii care se opun unei astfel de masuri sunt vanatorii. Presedintele executiv al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS), Nicolae Selaru, spune ca masura interzicerii vanatorii ar fi o "decizie irationala" pentru ca "echilibrul in Delta il tinem cu arma in mana". "Zonele de vanatoare din Delta nu reprezinta nici jumatate din teritoriul intregii Rezervatii, iar cele unde exista fonduri de vanatoare sunt exploatate rational", ne-a spus Nicolae Selaru. Acesta sustine ca anumite specii de pasari sau mamifere trebuie vanate, pentru ca altfel ar distruge fauna din Rezervatie. "In Delta sunt anumite specii, gasca cu gat rosu, tiganusul, rata aramie, garlita mica, care sunt protejate, dar inmultirea altora, cum ar fi porumbelul salbatic, sacalul si mistretul, trebuie tinuta in frau", mai spune Nicolae Selaru.

Virusul, cunoscut sub numele de H2N2 sau "gripa asiatica", a cauzat in anul 1957 moartea a peste patru milioane de persoane. Virusul gripei asiatice a fost eradicat unsprezece ani mai tarziu. "Persoanele nascute dupa anul 1968 fie nu au imunitate la acest virus, fie au imunitate redusa" la H2N2, impotriva caruia nu exista in momentul de fata nici un vaccin", a anuntat Klaus Stohr, reprezentant al OMS. "Daca o singura persoana va fi infectata cu acest virus, boala se va raspandi foarte rapid", a adaugat acesta. Luand in calcul posibilitatea unui atac terorist biologic, Administratia Statelor Unite a solicitat Colegiului Patologilor Americani – institutia care a trimis esantioanele de virus – sa ceara laboratoarelor din Europa, Asia, America si Orientul Mijlociu sa distruga imediat mostrele primite. OMS a solicitat la randul ei revizuirea masurilor de siguranta "in ceea ce priveste virusii de gripa care nu au afectat populatia in ultimii ani si impotriva carora oamenii nu mai au imunitate. "Ceea ce pune insa mari semne de intrebare e faptul ca OMS nu a oferit nici o explicatie privind modul in care mostrele au fost trimise in laboratoare. "in mod normal, virusii de gripa A, care circula in prezent, sunt folositi pentru teste de eficacitate", precizeaza un comunicat OMS. De asemenea, exista si pericolul ca derivate ale virusului letal sa fi fost trimise de laboratoare altor institutii de cercetare din domeniu, fapt ce poate fi doar cu greu controlat. Livrarea esantioanelor de virus a inceput in octombrie 2004. Pana in prezent nu au fost semnalate cazuri de infectare cu virusul H2N2, iar riscul de a fi infectat cineva este scazut. "Cei mai expusi sunt tehnicienii care lucreaza in laboratoarele carora le-au fost trimise mostrele spre testare", a adaugat Stohr.

But Britain was adamant its proposed Nuclear Decommissioning Agency (NDA) would not contravene EU rules, and said it would ensure the agency had the funds needed to dismantle power stations and clean up the country’s nuclear liabilities.

Greenpeace said it expected the EU executive Commission to open a formal investigation on Wednesday into the agency, which will from next April assume all the assets and liabilities of state-owned nuclear firm British Nuclear Fuels (BNFL). Continue reading EU Eyes British Nuclear Decommissioning – Greenpeace

In satele minerilor carora odinioara nu le incapea salariul in palarie nu vezi masini, nici vile sclipitoare, ci numai pasnicia molcoma a oricarui sat din muntii Transilvaniei. Parca nu acolo, pe la ei, s-ar fi spart teava banetului de pe lume.

In Muntii Bihorului a mai ramas o singura mina de uraniu: Baita. Prin anii ?60, sovieticii vecini si prieteni au descoperit aici uraniu si il carau cu trenurile in ?nemarginita patrie a popoarelor?, in contul datoriilor de razboi. Atunci, prin maruntaiele muntilor, forfoteau, ca furnicile, peste 30.000 de mineri. Astazi mai lucreaza doar 80. ?Peste trei-patru ani va inceta extractia si in aceasta ultima mina de uraniu din Apuseni?, spune inginerul Nicolae Popa, directorul Sucursalei Bihor a Companiei Nationale a Uraniului (CNU), anuntind sfirsitul. ?Daca am avea acum zacamintul exploatat de rusi, am domina piata mondiala a uraniului?. Dupa unele estimari, uraniul luat de rusi ar ajunge pentru centrala de la Cernavoda, cu toate reactoarele in functiune, timp de 25-30 de ani.

Din 1954, cind s-au deschis primele mine de uraniu, si pina astazi, muntii au fost facuti svaiter. Ce s-a scos din burta muntilor a format alti munti – milioane si milioane de metri cubi de steril, in halde lungi de doi kilometri si inalte cit un turn cu 50 de etaje. Dupa inchiderea acestei ultime mine din Apuseni se va mai exploata uraniu doar de la Crucea, din Suceava. Sarcina de temelie a Companiei Nationale a Uraniului in urmatorii 15-20 de ani va ramine ecologizarea minelor. Sterilul adunat in 50 de ani de exploatare va trebui reintrodus in galerii, iar gurile minelor sa fie betonate. Asa se va gitui rasuflarea otravita a gaurilor din munti.

Oraselul fantomelor

La numai un kilometru si ceva de gura minei Baita, se afla colonia Baita-Plai, despartita de exploatare doar de o bariera cu gardian si potaie, nepasatoare fata de radiatii, si de amintirea unui gard furat: citeva blocuri in care intre 1954 si 1963 au stat soldatii sovietici care pazeau mina – ei cu kalasnikovul, romanii cu lopata. Cindva era un fel de orasel: cu camin cultural, cu cantina, cu magazine. Acum toate sint in ruina. Din zidurile cazute curg sirme ruginite. Zapada tirzie, de sfirsit de martie, nu reuseste sa ascunda peisajul dezolant: blocuri ramase fara balcoane, fara ferestre, cotete din care razbate guitat de porci flaminzi. Pe undeva prin blocurile stapinite de igrasie mai locuiesc 16 familii de fosti mineri. N-au avut bani de case acatarii la oras, in Stei, sau printr-un sat, aiurea, si stau in apartamentele astea, cumparate pe mai nimic, nu mai confortabile si mai primitoare decit galeriile minei de uraniu. E ca si cum si-ar continua si la pensie viata de ocna.

Colonia pare pustie, dar se simt ochi curiosi privind de dupa paturile puse in geam in loc de perdele. Un barbat indrazneste primul sa iasa din ascunzatoarea rece, iar dupa el, unul cite unul, se aduna pensionarii, tiptil, ca niste fantome, cu fete minerale, imposocate.

Viata de boschetar

Indraznetul se recomanda Florian Covaci. Fata lui e astupata de un nas cit pumnul, buburos, cu carnea inmugurita. Numai el, dintre toti, aduce cu un mutant din epopeile apocaliptice de pe ecrane. ?De la uraniu s-a slutit asa!?, glumeste unul. ?Ba e de la varsat de vint, sare nea Covaci, de mic am fost asa. De la uraniu am eu altele?? Si dupa el incep toti sa se vaiete de betesugurile pricinuite de radiatii, de la unghii pina la parul din cap, dar tot ei recunosc, mai incolo, ca n-are nici pe dracu? sa traiasca linga mina, ca-s obisnuiti, ba chiar le lipsesc radiatiile daca se intimpla sa plece departe. ?Darius al meu are doi ani jumate – zice Mihaela Ion, mama pruncului. M-am mutat in Bistrita si s-a imbolnavit, nu-i pria aerul. Numai prin spitale l-am tinut. Am venit inapoi aici si, uite-l, acum se simte foarte bine?.

Omul cu nasul stupefiant opreste jelania generala si, ca un lider, puncteaza el cum a ajuns minerul bataie de joc: in primul rind, pensiile – de radiatii nici sa nu mai vorbim; pensii de patru milioane si ceva, bani numai cit sa nu mori de foame acolo, in munti, la gura minei, dupa ce ti-ai rupt ciolanele ca sa scoti uraniul din piatra; o pravalie cu rafturile goale; o scoala, in sufrageria unui apartament mai bunicel (cancelaria e in bucatarie), cu sapte copii de unu-patru, toti intr-o clasa – cei mai mari se duc pe jos cinci kilometri pina la scoala din Baita-Sat; medicamente gratuite si asistenta medicala, ioc? Viata de boschetar. ?Pentru asta ne-am mincat noi sanatatea in uraniu, domnule??

Cel mai mare salariu

Nimeni nu avea, in Romania comunista, nici Ceausescu, salariu cit un miner de uraniu. Un tinar profesor, posibil viitor academician, incepea cu mai putin de doua mii de lei pe luna; un miner cistiga, din prima, peste cinci mii si ajungea la zece mii si chiar mai mult.

?Trebuia sa fii mare, tare si prost?, zice Viorel Petris, la circiuma din Finate, rizind si turnindu-si in despicatura risetului, printre resturile de dinti, un molotov de Scandic. S-a pensionat la 40 de ani, dupa 15 ani de vechime, cind avea dintii intregi si erectii ca tot omul. Si o mai intindea, daca n-o lua la ochi, si nu numai, pe Maria-Cristalena, o moata tocmai din Brad, care i-a facut doi copii intr-un an: fetita in ianuarie, puiul de miner in noiembrie 2004, si nu l-a mai lasat in mina. Viorel n-a prins vremurile cind un miner de uraniu putea sa ia, daca avea muschi de dat la lopata, mare si tare fiind, nu neaparat prost, unspe mii de lei pe luna – cit pentru doua masini pe an ori pentru o casa ca de activist. Astazi, in satele minerilor carora nu le incapea salariul in palarie nu vezi masini; nici vile sclipitoare, ci numai pasnicia molcoma, no!, a oricarui sat din muntii Transilvaniei. Parca nu acolo, pe la ei, s-ar fi spart teava banetului de pe lume. Aproape toti si-au cumparat cai, dar nu-i pun la munca, ii tin numai asa, de fala.

Scopul conferintei consta in difuzarea de bune practici intre ONG-urile europene care lucreaza in domeniul educatiei pentru cetatenie democratica si drepturile omului. Rezultatele conferintei vor fi reflectate prin elaborarea recomandarii ONG-urilor catre cel de-al III-lea Summit al sefilor de stat si de guvern al Consiliului Europei, care va avea loc la Varsovia in 16-17mai 2005. ONG-urile nationale si internationale sunt invitate saaplice pentru participarea la conferinta. Organizatorii acopera cheltuielile de cazare/masa dar cheltuielile de transport vor fi acoperite de participanti. Programul provizoriu si formularul de aplicare sunt disponibile la adresa:
[url=http://www.coe.int/T/e/Cultural_Co-operation/education/E.D.C/What’s_new/074_NGO_Conference_April_Warsaw.asp#TopOfPage]http://www.coe.int/T/e/Cultural_Co-operation/education/E.D.C/What’s_new/074_NGO_Conference_April_Warsaw.asp#TopOfPage[/url]

"It is most likely that they have come from Norway. They have the brown rat there," said Kiruna environmental chief Mats Lahti.

Kiruna’s harsh Arctic climate normally keeps rats away, but they apparently love the warm piles of garbage at its recycling plant, which handles 25,000 tonn?s of Norwegian waste a year.

Local officials have called in exterminators to deal with the four-legged invaders. "We’re not used to this kind of thing in Kiruna, and we don’t want to get used to it," said Lahti.

Kiruna’s misfortune may be a source of mirth in next-door Norway, where poking fun at their fellow Scandinavians is a national pastime.