Ukraine Presented the Project on Restoration of Water Navigation on the Danube 02.11.2004, 18-04/ Delovaya Nedelya

Ukrainian MFA Press Service Head Markiyan Lubkivskyy announced at a briefing that Ukraine had presented a project on restoration of water navigation in the Ukrainian part of the Danube Delta at the 18th session of the International Co-ordination Council of UNESCO Man and Biosphere Program. According to Lubkivskyy, the members of the Council esteemed Ukrainian project positively. It was noted at the presentation that Ukraine fulfilled its obligations and took measures to enforce nature protection functions of the Da-nube Biosphere Reserve. Continue reading CRIMINAL REPRESSION AGAINST DANUBE RESERVE

Dar cum vremurile noastre civilizate au dus la reglementarea scrisa si obligatorie a tuturor aspectelor vietii, nici muntele nu a facut exceptie. In multe tari exista o legislatie detaliata in mai toate aspectele. La noi nu prea. Si ideal ar fi sa nu fie… caci ar ramane in picioare minunatul principiu de demult ?Auf den Bergen ist Freiheit? (?In munti domneste libertatea?).
Totusi, cu educatie s-ar putea rezolva multe. Trebuie si coercitie, dar la noi multi oameni pur si simplu nu stiu cum ar trebui procedat… Cu aceste ganduri am editat in 1996 pliantul ?Din Legile Muntelui?, in care am incercat sa sintetizam poruncile esentiale pe care ar trebui sa le cunoasca si respecte un om care merge la munte. Ne-am straduit sa le facem cat mai concise si totusi cuprinzatoare, ca in forma asta sa fie citite si retinute.

[b]Radu MITITEAN, Clubul de Cicloturism ?Napoca?[/]

? Fie ca esti drumet sau alpinist, schior sau parapantist, speolog sau ciclist montan sau un simplu indragostit de natura alpina, fie ca faci doar o scurta plimbare in imprejurimile unei statiuni montane sau pornesti intr-o expeditie pe creasta de mai multe saptamani, trebuie sa cunosti, macar pe scurt, legile muntelui. Ele sunt valabile pentru orice om, in orice munte, in orice clipa.
? Nu pleca pe munte decat intr-o perfecta stare de sanatate. Nu-ti supraestima rezistenta fizica si psihica.
? Pe munte trebuie sa stii ce, cat si cand sa mananci. Sa nu induri niciodata sete! Pleaca intotdeauna cu echipamentul adecvat anotimpului si activitatii pe care o planuiesti. Pentru o drumetie ia-ti intotdeauna rucsac, bocanci, pelerina, apa, ceva mancare si o minima trusa medicala. Pentru o tura de o zi intreaga sau mai multe, lanterna, hainele groase, caciulita si manusile nu trebuie sa-ti lipseasca, chiar daca este vara si se anunta vreme frumoasa.
? Nu pleca pe munte singur. In grup, orice problema se rezolva mai usor.
? Un grup are un conducator. Un grup nu se desparte. Grupul se adapteaza la posibilitatile celui mai putin pregatit.
? Informeaza-te asupra itinerarului ales. Harta, busola, descrierea locului este bine sa fie la tine, chiar daca traseul este marcat sau ati mai fost o data pe acolo.
? Pe munte, cuvantul cabanierului si al salvamontistului este lege.
? Invata masurile de prim ajutor si codul international de semnalizare in caz de accident pe munte. Ai datoria sa ajuti orice om in dificultate pe care il intalnesti.
? Mergi constant. Nu forta ritmul, nu taia serpentinele. Cruta-ti fortele.
? Porneste devreme in tura. Lasa-ti totdeauna timp de rezerva pentru situatii neprevazute.
? Nu consuma alcool pe traseu, sub nici un motiv.

Dupa o zi de curs, profesorii au ramas impresionati nu doar de tehnologiile de prezentare a temelor, ci si de mapele cu materiale primite de la organizatori. Acestea contin teme importante pentru predarea orei de ecologie: specificul si metodele de implementare ale educatiei ecologice in ceea ce priveste predarea in scoli; rolul si importanta apei curate in mediul rural (abordandu-se subiecte precum poluarea apei cu nutrienti ? eutrofizarea; rolul zonelor umede in reducerea poluarii; eroziunea malurilor si combaterea procesului de eroziune; managementul apei in scoli; apa in gospodaria proprie; apa si sanatatea); deseurile (categorii; reciclare; managementul deseurilor in scoli; compostul ? solutia ideala pentru deseurile organice; fluxul materialelor) etc.

Potrivit reprezentantilor Centrului de Consultanta Ecologica Galati, Mirela Leonte si Stelian Chivu, care au oferit profesorilor aceste lectii, asemenea seminare sunt organizate si in Romania si sunt importante din punct de vedre al ecologizarii sistemului de invatamant, al participarii publicului, incepand cu elevii, la luarea deciziilor ce vizeaza mediul.

?Este important ca dorinta de a organiza seminare la educatia ecologica vine din partea profesorilor, spun reprezentantii de la Miscarea Ecologista din Moldova, Victoria Resetnic si Ioana Bobana. De cele mai multe ori, la intrunirile organizate de MEM in institutiile de invatamant preuniversitar din toate raioanele republicii, suntem rugati sa contribuim la completarea materialului didactic la diferite discipline scolare, unde profesorii se confrunta cu lipsa stringenta de informatii privind starea de lucruri din tara noastra si in lume. Aceste permanente solicitari ne-au si determinat sa organizam, in parteneriat cu Centrul de Consultanta Ecologica Galati si Centrul de Consultanta Ecologica Cahul, cursul de instruire ?Educatie Ecologica? pentru profesorii de geografie si biologie, stiinte ale naturii din scolile medii, gimnazii si licee?.

Cursul de instruire organizat la Cahul face parte dintr-o serie de actiuni care se vor desfasura, de catre MEM si CCEG, in cadrul proiectului ?Abordare unitara la nivel de Bazin Hidrografic Prut pentru Reducerea Nutrientilor si Cooperare Transfrontiera?, finantatori fiind Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est, in numele Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si Facilitatea Globala de Mediu. De asemenea, trebuie de mentionat ca acest proiect se deruleaza in cadrul ?Proiectului Regional pentru Dunare?, coordonat de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunare. CCEG si MEM, prin prezentul proiect, s-au angajat sa contribuie la realizarea unui forum comun, la nivel de BH Prut, sa implice comunitatea in solutionarea problemelor de mediu, in special pentru reducerea incarcaturii de nutrienti (fosfati, nitrati etc.) si alte substante toxice.

La finele cursului de la Cahul am discutat cu mai multi profesori participanti la eveniment. Cu totii erau plini de entuziasm si de dorinta de a ajunge cat mai repede in fata elevilor cu noi metode de predare a temelor de ecologie.

Natalia Buzdugan, profesoara de biologie, Liceul ?Eruditul?, Cahul:
– Acest seminar ecologic a fost pentru noi, profesorii, foarte util. Am primit un set de materiale care ne vor ajuta in educatia ecologica a tinerilor. Acum depinde de straduinta noastra, a profesorilor, sa le folosim cat mai eficient.
Teme de ecologie, din pacate, putem discuta numai in cadrul orelor de dirigentie si in clasa a IX-a, unde acestea se prevad. Consider ca in planul cadru de invatamant ar fi bine sa se introduca o ora ecologica obligatorie pentru elevi, sa se editeze manuale de ecologie, caiete ale elevului, ca nu doar profesorul sa utilizeze aceste materiale, dar si elevul sa le aiba la indemana.

Lidia Cartaleanu, profesoara de biologie, Gimnaziul ?Mircea cel Batran?, satul Moscovei:
– Am obtinut aici multe informatii utile pentru fiecare lectie. Mai ales, este interesant si binevenit materialul despre pregatirea compostului. As dori ca asemenea seminare sa se desfasoare cat mai des si sustin opinia colegilor care au spus ca orele de ecologie ar trebui introduse in scoala, pentru ca in cursul altor obiecte ele se abordeaza la nivel ingust. Daca ar fi o ora speciala de ecologie, elevii ar obtine mai multe cunostinte. Problema ecologica este astazi la un nivel inalt si trebuie sa muncim impreuna pentru redresarea situatiei. Suntem multumiti de acest seminar, dar avem nevoie in continuare de material didactic, de manuale etc. Suntem in cautare permanenta de surse suplimentare pentru ore si cel mai mult apelam la revista ?Natura?, unde sunt publicate materiale foarte bune.

Sofia Gorea, Liceul teoretic ?Mihai Eminescu?, Cahul:
– Astazi am fost ajutati sa identificam problemele ecologice in fiecare localitate, ca mai departe sa predam si sa implicam elevii. Mai ales acum, cand s-a introdus si Olimpiada la ecologie, biologie si chimie si cerintele sunt foarte mari, organizandu-se astfel de seminare noi vom fi mai pregatiti, iar elevii vor avea mult succes. Iar casa noastra ? pamantul va arata mai bine.

Elena Tacau, profesoara de biologie la Liceul ?Mihail Sadoveanu?, satul Andrusul-de-Sus:
– Ar fi bine ca scolile sa fie asigurate cu mai multe materiale, inclusiv ilustrative, didactice si teoretice, pentru ca, intr-adevar, ne este greu. Din aceasta cauza si predarea lectiilor de ecologe are loc la un nivel necalitativ. Si apa, si solul, si aerul etc. sunt teme la care avem nevoie de literatura, de baza teoretica, pentru ca cea practica tine mai mult de competenta profesorului, care trebuie sa implice elevul in activitati pentru intelegerea mediul inconjurator.

Maria Sevcenco, metodist la disciplinele biologie, chimie, Directia Invatamant, Cahul:
– Propunerea mea este ca educatia ecologica sa se faca incepand cu clasa I-a. Iar aceste seminare sa se desfasoare nu doar cu profesori de geografie, biologie, dar si cu cei de la alte discipline, caci toti vrem sa traim intr-un mediu curat. Pentru a cuprinde toti copiii cu educatia ecologica, profesorii ar fi bine sa organizeze excursii, sa studieze localitatea natala, sa identifice problemele si treptat, sa implice elevii in gasirea solutiilor. In prezent, tot mai mult educatia este lasata doar pe seama profesorilor, motivandu-se ca o mare parte a timpului copilul se afla la scoala. Dar si societatea, administratia publica locala trebuie sa contribuie la educatia ecologica si nu doar a copiilor de scoala, dar si a maturilor.

Alexandra Coretchi, Liceul teoretic ?Mihai Eminescu?, Cahul:
– Ecologia este preocuparea secolului, este problema vietii noastre, a existentei, despre care se discuta la inalte foruri, se desfasoara conferinte stiintifice, seminare. Dar lectiile de ecologie trebuie sa porneasca din sufletul omului. Daca vom tine cont de acest lucru, problemele de mediu vor fi constientizate, vor atinge inimile oamenilor si lucrurile vor evolua spre bine.

<blockquote>La 21-22 martie a.c., de data aceasta la Galati, Romania, in cadrul aceluiasi proiect, se vor intruni specialisti din Moldova si Romania, la Conferinta Internationala ?Impreuna pentru un Prut curat?. Circa 80 de specialisti din Bazinul Hidrografic Prut, reprezentanti ai diferitor sectoare ale societatii: politic, autoritate guvernamentala, cercetare, invatamant si ONG-uri de mediu, si-au anuntat participarea la aceasta conferinta. Desigur, si revista ?Natura? va fi prezenta la eveniment, astfel ca vom reveni cu mai multa informatie in numerele urmatoare.</blockquote>

The talks are aimed at supporting Japanese trading houses and other firms as they try to enter the East European country’s emissions trading market, the officials said, adding Tokyo hopes to sign a memorandum of understanding on the issue with Bucharest. The Kyoto Protocol is expected to take effect in February with the completion of Russia’s ratification process earlier this month. Under the pact, trading of emission rights is defined as a means of achieving reduction goals for countries that ratified the protocol. Continue reading Japan in talks with Romania on emissions trading under Kyoto pact

– In Moldova mai sunt multe statii de transformare a energiei electrice, dar numarul cel mai mare de condensatoare este concentrat la Vulcanesti. Imediat ce lucratorii de aici observa ca unul dintre condensatoare incepe a se deteriora, si au loc scurgeri de ulei, il demonteaza si-l plaseaza in containere speciale. Este cunoscut faptul ca bifenilii policlorurati pot ajunge in mediul inconjurator si-l polueaza, numai daca se scurg, adica are loc ruginirea, distrugerea condensatoarelor. In prezent, in Moldova nu exista conditiile necesare pentru a neutraliza condensatoarele invechite, cu continut de bifenili policlorurati.

Anume de aceea, in cadrul acestei vizite de scurta durata, care a fost o misiune de ordin tehnic, am mers la fata locului pentru a vedea situatia si acum examinam diferite alternative pentru de a scoate condensatoarele vechi din republica, a le transporta intr-o tara unde exista cuptoare speciale pentru arderea deseurilor periculoase. Analizam mai multe variante ale modului de transportare si de distrugere in alta tara a condensatoarelor invechite, fara a produce efect negativ asupra mediului. Cert este ca la transportare trebuie sa se tina cont de standardele internationale care exista in acest sens. Speram si credem ca proiectul va dispune de finantare suficienta pentru a asigura pregatirea acestor deseuri pentru transportare si, de asemenea, pentru a achita costurile distrugerii lor. Astfel, problema bifenililor policlorurati din Moldova se va solutiona in proportie de circa 90%.

– Cum vedeti implicarea populatiei si a administratiei publice locale?
– Este important de obtinut opiniile lor privind aceste probleme si publicul va fi consultat cand va fi efectuata analiza impactului asupra mediului. Suntem siguri ca ei cunosc problema, deoarece la aceasta statie lucreaza un numar destul de mare de oameni care stiu situatia si, probabil, vorbesc familiilor despre pericolul condensatoarelor invechite. Ne asteptam la discutii foarte interesante, iar parerile lor conteaza. Intotdeauna este mai bine sa discuti cu un public informat, decat cu oameni care nu stiu nimic despre problema. Credem ca revista dvs. joaca un rol important in acest sens, informand publicul despre pericolul POP.

– In statele CSI de asemenea sunt statii de condensatoare de tipul celor de la noi. Cunoasteti cum se solutioneaza acolo aceasta problema?
– Nu cunosc detalii despre situatia din aceste state, desi ar fi foarte interesant de facut o analiza. Stiu ca undeva in Siberia mai exista o statie la fel de mare ca cea de la Vulcanesti si-mi dau seama ca ei se confrunta cu aceleasi probleme. Oricum, statia de la Vulcanesti este una dintre cele mai mari din ex-URSS si aici trebuie de muncit destul de mult.

Actualmente, o echipa de experti nationali si internationali, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale (MERN) al R. Moldova si Unitatea de Implementare a Proiectului Bancii Mondiale ?Proiectului privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti?, lucreaza asupra conceptului unui nou proiect, ce va demara, estimativ, la mijlocul anului 2006. Potrivit lui Valentin Plesca, managerul proiectului, acesta va avea durata de trei ani si va urmari obiectivul de gestionare durabila si eliminare a acumularilor de POP pentru distrugerea lor ulterioara finala si asigurarea faptului ca poluarea cu POP nu va aparea din nou pe viitor. ?Proiectul va veni ca o complementare a activitatilor nationale in curs de desfasurare in acest domeniu, spune Valentin Plesca, in special cele realizate de MERN, Ministerul Apararii si Departamentul de Stat pentru Protectie Civila si Situatii Extreme, care colecteaza si depoziteaza pesticidele invechite, precum si activitatile Ministerului Energeticii in vederea inventarierii detaliate si depozitarii sigure a PCB. De asemenea, vor crea legaturi de sinergie cu alte proiecte sustinute de Banca Mondiala, care au legatura cu POP ? gestionarea imbunatatita a pesticidelor pentru culturi, monitorizare a importului / exportului de POP etc.?.

Arcadie Capcelea, expert pe probleme de mediu, Banca Mondiala, a remarcat ca acest proiect este important pentru ca are obiectivul global de a preveni poluarea cu POP a mediului, de a proteja sanatatea umana prin eliminarea si gestionarea sigura din punct de vedere ecologic a POP. In plus, proiectul va implica toate structurile care in activitatea lor au legatura cu POP, experti locali ce vor elabora proiectul si experti internationali care vor acorda asistenta tehnica in crearea capacitatilor nationale pentru implementarea cerintelor Conventiei de la Stockholm si a celor stipulate in alte conventii si protocoale internationale relevante, ratificate de R. Moldova. Proiectul privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti se va axa pe patru componente de baza: eliminarea sigura din punct de vedere ecologic a acumularilor de POP; gestionarea durabila a POP; informarea publicului cu privire la POP si activitati de replicare; gestionarea proiectului.

***
In prezent, in R. Moldova, potrivit ministrului Ecologiei si Resurselor Naturale, Constantin Mihailescu, 1700 tone de pesticide invechite au fost ambalate si stocate in depozite. Acestea din urma au fost selectate in 26 de raioane, iar lucrarile au fost finisate in noua dintre ele. In alte 11 depozite a inceput stocarea si ambalarea pesticidelor invechite. Andrei Isac, consultant local al ?Proiectului privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti?, spune ca daca inventarierea pe hartie in anul 2003 a aratat ca in Moldova ar fi 1700 tone de pesticide, apoi procesul de stocare si ambalare a dovedit ca volumele cresc in mod deosebit. Se presupune ca, impreuna cu volumul de pesticide de la ?mormantul? de la Cismichioi, in Moldova ar fi 6000 tone de substante toxice invechite. Acum, insa, sacii si butoaiele de plastic, in care sunt inchise ermetic aceste substante, nu sunt cantarite, volumul pesticidelor e estimativ, astfel ca nu se stie ce surpriza putem avea la final.
La una dintre consultarile cu publicul in cadrul studiului de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator, care se va efectua in cadrul proiectului Bancii Mondiale privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti, Andrei Barannik, consultant international, a remarcat ca Moldova a inceput stocarea pesticidelor cu forte proprii, de aceea Banca Mondiala a ales sa sustina acest proiect. Sigur, specialistii sustin ca pesticidele ambalate nu pot fi pastrate in depozite, dar nici neutralizate, adica arse, pe teritoriul Moldovei.

Tatiana Stratulat, colaborator stiintific superior, sectia Toxicologie a Centrului national stiintifico-practic de medicina preventiva, spune ca daca se va decide ca pesticidele invechite sa fie neutralizate pe teritoriul tarii noastre si singura modalitate este arderea lor, atunci, ?va trebui, in mod obligatoriu, sa se efectueze o identificare minutioasa a acestor ramasite. In linii mari se poate de ars orice, in afara de ramasitele care contin metale grele?. ?Acum, spune Tatiana Statulat, apare problema identificarii substantelor care au fost deja ambalate de catre armata. Pentru ca nu s-au colectat de la bun inceput probe, specialistii nostri vor trebui sa deschida fiecare ambalaj, ceea ce este destul de irational si presupune un risc suplimentar. Ar fi bine, ca la urmatoarea etapa, sa se colecteze concomitent probele, care sa fie puse sub capacul butoaielor, ca mai apoi doar sa ridicam aceste probe. Astfel vom economisi si timpul, si banii?. Vom reveni la aceasta tema in urmatoarele numere ale revistei. Cert este ca in privinta sortii pesticidelor invechite adunate de pe tot teritoriul Moldovei inca este de discutat, se vor formula mai multe alternative, care urmeaza a fi consultate cu publicul, caci sunt importante nu doar aspectele tehnice ? stocarea si ambalarea pesticidelor, distrugerea, ci si procesul implicarii actorilor interesati, al populatiei. Iar impreuna trebuie sa intreprindem actiuni care ar preveni evoluarea lucrurilor in mai rau, respectand prevederile legislatiei nationale, dar si concordanta cu cea internationala.

Iulia AMARIEI

One of the world’s top thinkers on climate change, Eileen Claussen, says more than just the Kyoto Protocol is needed to tackle the issue. The protocol must be buttressed with other approaches, Claussen told the Business Herald in Auckland.Claussen is the head of the highly regarded Pew Centre for Global Climate Change in the US.The Kyoto Protocol is set to come into force in three months, after President Vladimir Putin on Friday signed Russia’s ratification of the treaty and delivered the critical mass of international support it required to become binding. Continue reading Kyoto can’t do the job alone says expert

Profesorii care sunt incadrati in ?Unda Verde?, cerc care activeaza din anul 2002, au reusit sa-i convinga pe copii ca un mediu curat este unul sanatos, iar sanatatea reprezinta viitorul nostru, al tuturor. In cadrul acestei asociatii activeaza clubul ?Clopotel?, care include in jur de 250 de copii de diferite varste, incepand cu clasa a IV-a si pana in a XII-a, din cinci scoli ale municipiului: Liceul ?Petru Rares?, Liceul ?Mihai Eminescu?, Scoala nr. 47 din capitala, Liceul ?Hyperion? din Durlesti si Gimnaziul nr. 80 din Stauceni. De fiecare data cand se programeaza o actiune, de la bun inceput se intocmeste un plan de activitate. Dupa ce sunt stabilite toate punctele de rigoare copiii isi incep actiunile avand un scop bine definit, pana la urma dorind sa ajunga la un succes cat mai mare. Deja al doilea an, la 28 februarie se organizeaza concursul ?Martisori din deseuri?, la care copiii participa cu o deosebita placere. La acest concurs, imaginatia proprie joaca rolul cel mai important ajutandu-i sa creeze cele mai neobisnuite martisoare. Din cele 250 de martisoare confectionate s-a ales cel mai frumos. O actiune ce a devenit deja traditionala are loc in fiecare primavara de Ziua apelor curate, pe 22 martie. In aceasta zi copiii sunt imobilizati la efectuarea curateniei in oras. Fiecare institutie isi are sectorul sau de lucru, terenul propriu de amenajare. Liceul ?Hyperion?, spre exemplu, face curatenie la izvoarele din centrul orasului Durlesti, Liceul ?Petru Rares? face ordine la izvorul Mihai Eminescu, care se afla in parcul silvic Buiucani. Scoala nr. 47 ingrijeste izvorul ?Prieteniei? de pe soseaua Balcani. Elevii de la liceul ?Mihai Eminescu? ingrijesc izvoarele din parcul Valea Trandafirilor. Fiecare are o zona de care se ocupa in permanenta. Un alt concurs, tot traditional, care are priza la publicul mic este ?Moda din deseuri?. Copiii confectioneaza diferite lucruri din deseuri, din saci de polietilena, din saci de carton, din sticle de plastic, din pelicula. ?Spre exemplu o domnita de la Liceul ?Petru Rares? a confectionat o palarioara din cutia de la tort, iar pantofii din sticle de plastic, ne spune dna Stavila. Opera creata reprezenta o adevarata arta mesterita cu mainile unui om mic, dar cu o imaginatie destul de mare?.

Acest concurs se organizeaza cel mai interesant la Liceul ?Hyperion?. Dna profesoara Lucia Lozov, are aceasta ocupatie de mai bine de 10 ani. Dumneaei a organizat la acest concurs ?Moda din deseuri?, colectia de haine pentru toate anotimpurile anului. Cand se fac totalurile concursurilor, chiar daca exista un juriu format din maturi, totusi cei care hotarasc cine sa devina invingatori sunt copiii din clubul ?Clopotel?. Pentru cei maturi cel mai mult conteaza parerea elevilor. In luna ianuarie anul acesta la Gimnaziul nr. 80 din Stauceni s-a organizat pentru prima data concursul ?Cantece ecologice?. Participantele la festival au prezentat 25 de cantece ecologice , toate reprezentand creatia lor proprie . La acest concurs pe primul loc s-a situat Liceul ?Petru Rares?, urmand apoi si celelalte scoli, de la Stauceni, apoi Liceul ?Hyperion?, apoi Liceul ?Mihai Eminescu? si Scoala nr. 47. Locurile mentionate au fost simbolice. Toti copiii s-au prezentat la un nivel foarte inalt. ?Ne straduim ca dupa fiecare actiune sa mentionam copiii cu cate un mic cadou, un premiu banesc, sau diplome, spune dna Tamara Stavila, ca munca lor sa nu fie zadarnica?. Aceste premii ii determina pe copii sa continue actiunile incepute. Sursele financiare necesare sunt obtinute in urma colaborarii cu fondurile ecologice local si national. Toate aceste actiuni si activitati ale copiilor nu se creau in cadrul clubului, daca nu erau organizatori ca Niculina Scripnic, profesoara la Liceul ?Hyperion?, dna Raisa Calmas, profesoara la Liceul ?M. Eminescu?, dna Maria Tabacaru de la Liceul ?Petru Rares?, dra Aliona Luganov de la Scoala nr. 47, profesoara Vera Cuzmenco de la Gimnaziul nr. 80 din Stauceni.

?Ceea ce ne bucura pe noi, spune dna Tamara Stavila, este faptul ca daca pana acum nimeni nu stia despre actiunile marete ale copiilor nostri, atunci astazi intreaga republica este la curent cu activitatile ecologice intreprinse de copii?. La fiecare sfarsit de an se organizeaza excursii in natura. Copiii au vizitat aproape toate locurile pitoresti din R. Moldova, asa ca rezervatiile ?Codru?, Padurea Domneasca, Manastirea Hancu, Manastirea Capriana, Orheiul Vechi si multe alte locuri ce nu lasa indiferent pe nimeni ce le vede macar o singura data.

Pentru ca strainii se dau in vint dupa produsele bio din tara noastra, romanii care doresc sa manince sanatos trebuie sa se abtina. Cererea interna de marfuri ecologice este de cinci ori mai mare decit oferta, in ciuda preturilor mai mari.

Pina de curInd refuzate de romani din cauza preturilor mari, produsele ecologice au inceput sa fie la mare cautare si pe piata autohtona. Rafturile magazinelor sint insa cam sarace intrucit cea mai mare parte din productia interna merge la export. ?Cererile de pe piata interna depasesc de aproximativ cinci ori oferta. Spre exemplu, la Sibiu exista un magazin care comercializeaza produse bio, infiintat de un producator roman, care tine deschis doar doua zile pe saptamina, pentru ca nu are suficienta marfa. Situatia este asemanatoare si in supermarketuri, unde cererea este mai mare ca oferta?, sustine Ion Toncea, presedintele Federatiei de Agricultura Ecologica din Romania.
Piata externa este de doua ori mai profitabila

Pe piata autohtona activeaza peste 150 de producatori de marfuri ecologice, care realizeaza din ce in ce mai multa marfa. De asemenea, suprafetele de teren cultivate cu astfel de plante au crescut simtitor de la un an la altul. Rezultatele nu se vad insa si in rafturile magazinelor romanesti. Motivul? Producatorii autohtoni s-au orientat catre orizonturi mai profitabile: pietele externe. ?Afara, produsele ecologice se vind de doua ori mai scump decit in Romania. Pretentiile sint mai mari, dar este rentabil?, explica Toncea. Pe piata interna, produsele ecologice sint in medie cu 14 pina la 40% mai scumpe decit cele conventionale.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut 95% dintre produsele ecologice de origine vegetala si aproximativ toata cantitatea de miere bio obtinuta de producatorii romani au fost exportate pe pietele din Germania, Elvetia, Olanda sau Italia. In cazul produselor vegetale, situatia este putin modificata, in sensul ca doar 20% dintre produsele procesate din lapte au fost comercializate in afara granitelor. Pe piata interna s-au comercializat legume, svaiter, cascaval, unt si oua, atit in micile magazine, cit si in retelele mari de desfacere.
Productii ecologice pe 100.000 de hectare

Anul trecut productia totala a inregistrat o crestere de 55.600 de tone fata de 13.500 tone realizate in anul 2000. De asemenea, productia de lapte ecologic a crescut raportat la aceeasi perioada cu 62,8%, cantitatile de produse procesate din lapte s-au majorat in patru ani cu 79%, iar cele de miere ecologica au crescut de 20 de ori.

Suprafata totala cultivata dupa modul de productie ecologic a crescut la 75.500 de hectare, fata de 17.438 de hectare in anul 2000, iar pentru anul in curs se estimeaza ca se va face agricultura ecologica pe 100.000 de hectare. O tendinta de crestere, de 30%, se manifesta la cereale, precum si la plantele oleaginoase si proteice, unde s-au cultivat pe o suprafata cu 27% mai mare.
Un nou centru de certificare

Producatorii romani care fac agricultura in sistem ecologic isi vor putea certifica produsele in cadrul unui nou centru de specialitate. De curind s-a infiintat Centrul Agroecologic de Cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic, in cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, in cadrul caruia se desfasoara si activitati de cercetare, proiectare si consultanta. Aceasta dupa ce anul trecut s-au infiintat primele organisme romanesti de inspectie si certificare: Ecoinspect, cu sediul la Cluj-Napoca si Bio-Cert din Bucuresti. Pe piata autohtona mai functioneaza alte 12 institute straine care si-au deschis birouri si in tara noastra si care sint acreditate de Ministerul Agriculturii.

Presedintele UniAgroProtect, Mihai Cotorobai, a declarat luni, intr-o conferinta de presa ca, in corespundere cu Hotararea Guvernului din 26 iulie 2004, exportatorii de produse cerealiere sunt obligati sa efectueze toate tranzactiile la exportul de grau prin intermediul Bursei Universale de Marfuri, insa o indicatie orala impune vamesilor sa ceara exportatorilor un set de 12 documente, inclusiv certificate de la primarie privind lipsa de datorii fata de Fondul social. Aceeasi indicatie obliga exportatorii sa transporte cerealele peste hotarele Republii Moldova doar pe cale ferata.

Exportatorii s-au plans ca, desi Legea ghilotinei, care urma sa anuleze toate regulamentele interne ale institutiilor de stat ce nu au fost publicate in Monitorul Ofical, a intrat in vigoare la 6 februarie, aceasta decizie a Departamentului vamal este aplicata in continuare.

Potrivit lui Vasile Cociu, fermier din Stefan Voda, care a fost prezent la conferinta de presa, dupa impunerea restrictiilor de export a cereralelor prin intermediul BUMM, el a suferit pierderi de 750 de mii de lei pe luna, pierderi care constituie plati pentru depozitarea cerealelor, scumpirea motorinei si pierderea contractelor incheiate anterior.

Unul dintre fondatorii Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor de Produse Cerialiere "Agrocer", Valeriu Cojocaru, sustine ca a pierdut mai multe contracte profitabile si ca, odata cu intrarea in joc a statului, doar a sporit birocratia si coruptia. El a precizat ca producatorii si exportatorii de cereale din Moldova au un avantaj climateric, fiind capabili sa exporte cereale la preturi avantajoase, in momentul in care tarile vecine producatoare de cereale inca nu au recoltat roada, insa din cauza restrictiilor de export prin intermediul BUMM, acest avantaj se reduce la zero. Potrivit lui, companiile internationale de comert cu reprezentante la Marea Neagra, cu care aveau contracte, refuza sa participle la licitatiile pe bursa moldoveana de marfuri din cauza valorii insignifiante a contractelor.

Presedintele Federatiei Nationale a Fermierilor, Vasile Marzenco, a amenintat cu actiuni de protest in cazul in care restrictiile la export nu vor fi anulate. Potrivit lui, practicarea agriculturii devine tot mai putin profitabila in Moldova, iar, odata cu sporirea migratiei de munca peste hotarele republicii, in sectorul agricol se atesta o pronuntata lipsa de forta de munca.

In anul 2004, in Republica Moldova au fost stranse peste 1.3 milioane tone de cereale, dintre care aproximativ 800 mii tone de grau. Anul trecut, au fost colectate aproximativ 2 milioane tone de porumb, dintre care doar 2.000 tone au fost exportate, sustin reprezentantii UniAgriProtect si ai Agrocer.

Reprezentanti ai Guvernului nu au comentat deocamdata aceste acuzatii