SFIDARI. Lucrarile la canalul Bistroe incalca 11 tratate internationale de mediu si patru conventii de navigatie
DOCUMENTE VIDEO
Documentar Bistroe (I)
Documentar Bistroe (II)
(Filme gazduite de [url=http://www.revistapresei.ro)]www.revistapresei.ro)[/url]
Decizie neasteptata si binevenita saptamana trecuta la Geneva, in cadrul reuniunii Comitetului Permanent al Conventiei Ramsar: Ucraina nu va mai primi bani de la aceasta importanta conventie pana cand nu isi va clarifica pozitia referitor la canalul navigabil de mare adancime Dunare ? Marea Neagra, construit pe bratele Chilia si Bistroe din Delta Dunarii! In Comitetul Permanent al Conventiei, fiecare continent este reprezentat de cate o tara, iar Europa este reprezentata de Romania. Problema Bistroe a fost din nou ridicata de guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. "Expertii de la Ramsar au fost din nou foarte interesati de aceasta problema, pentru ca aveau semnale ingrijoratoare despre lucrarile de pe Bistroe. Am avut o discutie foarte lunga cu secretarul general al Conventiei, Peter Bridgewater, care s-a aratat preocupat de subiect", a declarat guvernatorul Munteanu.
PROPUNEREA. La scurt timp dupa discutii, delegatia Statelor Unite a inaintat o propunere-soc, nemaiintalnita pana acum in istoria de peste 30 de ani a Conventiei: Ucraina va fi trecuta pe o lista de asteptare si nu va mai primi bani de la Ramsar pana cand nu isi va clarifica pozitia referitoare la Bistroe. Kievul nu va mai beneficia de fonduri de la aceasta conventie, fie ca este vorba de lucrari in partea ucraineana a Deltei, fie ca este vorba de lucrari in alte zone umede din Ucraina. Conventia Ramsar acorda in fiecarea an, prin Comitetul sau de Finante, o serie de granturi, fonduri nerambursabile, tarilor care au semnat si au ratificat hotararile Conventiei. Propunerea partii americane nu a intampinat rezerve din partea nici unei delegatii prezente la reuniune si a fost adoptata. Kievul este asteptat sa adopte in chestiunea canalului o pozitie care sa fie in concordanta cu toate recomandarile facute de-a lungul timpului atat de Conventia Ramsar, cat si de alte conventii. Ucraina nu va beneficia deocamdata de cele aproximativ 120.000 de euro de la Conventia Ramsar. Este pentru prima data in istoria Ramsar cand se ia o asemenea decizie. Important este insa ca hotararea ar putea avea efectul unui bulgare de zapada, determinand si alte conventii si organizatii sa sisteze fondurile acordate Ucrainei.
PRIMUL PAS. Hotararea luata saptamana trecuta reprezinta totodata prima masura luata la nivel international impotriva Ucrainei pentru construirea canalului navigabil in Delta Dunarii. Pana acum, organizatiile internationale si conventiile specializate in probleme de mediu, ca si institutiile politice s-au multumit doar sa critice in termeni duri Ucraina si sa formuleze recomandari cu privire la incetarea imediata a lucrarilor si prezentarea cat mai grabnica a unui studiu de impact al canalului.
EVOLUTIE. Incepand de anul trecut, Jurnalul National a prezentat incalcarile reglementarilor diplomatice, de transport si de mediu si cu abuzurile Kievului in raporturile cu Bucurestiul si cu comunitatea internationala. Sfidarea ucrainenilor fata de recomandarile expertilor a fost cu atat mai mare, cu cat este prima data in istoria unui conflict pe teme de protectia mediului cand toate organismele internationale sesizate formuleaza aceeasi opinie, aceleasi recomandari si se pozitioneaza de partea unei singure parti: a Romaniei. Jurnalul National a prezentat in exclusivitate un document al Guvernului de la Kiev, in care recunostea ca are interese militare in construirea canalului.
CE VOR UCRAINENII? Proiectul ucrainean vizeaza construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bistroe (din Delta secundara a bratului Chilia) si pana la portul Reni. In largul Marii Negre, in dreptul gurii de varsare a bratului Bistroe, va fi construit un dig pentru oprirea curentilor marini. Pentru a putea demara proiectul, ucrainenii au modificat in pripa zonele protejate din zona lor de Delta. Lucrarile au inceput in mai 2004, iar in august a si fost inaugurat primul tronson. In ultimele luni s-a lucrat pe bratul Chilia, unde au fost identificate 11 praguri care vor fi dragate. Pana acum, toate sedimentele rezultate din lucrarile de dragare au fost depuse in Marea Neagra, la sud de gura de varsare a lui Bistroe si in Delta ucraineana. Au fost depuse in mare circa 2,4 milioane de tone de mal, urmand ca, pana la final, sa mai fie deversate alte 2,2 milioane de tone. In ultimii zece ani, Romania nu a dragat atata mal din toata Delta. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au incalcat de mai multe ori frontiera cu Romania, amplasand balize de semnalizare chiar in malul romanesc. Nu de putine ori, chiar dragele au depasit granita. La nivel diplomatic, ucrainenii nu au recunoscut nici un moment abuzurile de pe bratul Chilia.
FILM DESPRE CANALUL UCRAINENILOR
Prestigioasa organizatie internationala World Wildlife Fund (Fondul Mondial pentru Natura) este singura care a avut acces, anul trecut, in zona lucrarilor la canalul Bistroe. Filmul, realizat de WWF si prezentat in premiera si in exclusivitate de Jurnalul National, arata cum dragele germane ale firmei Möbius deverseaza malul dragat de pe fundul canalului Bistroe direct pe mal, acoperind cu jeturile vegetatia din zona. Imaginile infatiseaza dragele germane executand la intensitate maxima lucrari in zona canalului si comentarii ale unuia dintre oficialii companiei Möbius, care spune ca firma pe care o reprezinta nu face lucrari daunatoare pentru mediu si nu distruge natura. Filmul contine declaratii ale guvernatorului Deltei ucrainene, Aleksandr Voloskevici, care spune cum Guvernul de la Kiev a modificat zonele protejate ale rezervatiei, astfel incat lucrarile sa poata incepe cat mai repede. Voloskevici a aratat inca de cand s-a avansat ideea proiectului ca Bistroe va distruge iremediabil partea ucraineana de delta si s-a pronuntat in repetate randuri pentru oprirea lucrarilor. In film mai apar si localnici din Valcovo, supranumit si Venetia ucraineana, oras aflat in dreptul localitatii romanesti Periprava, foarte aproape de Bistroe. Oamenii spun ca se tem de un singur lucru, acela ca proiectul va seca toate canalele care trec prin localitate, iar Valcovo isi va pierde renumele.
BASESCU E OPTIMIST
Presedintele Traian Basescu a abordat problema canalului Bistroe si zilele trecute, cu ocazia vizitei sale la Washington. Invitat sa sustina un discurs la prestigiosul Council on Foreign Relations, el a raspuns si intrebarilor unor renumiti ziaristi americani. Unul dintre acestia, l-a intrebat pe presedinte daca este conflictul cu Ucraina pe marginea canalului Bistroe un "conflict inghetat". "Nu, domnule, este doar o disputa istorica. Nu avem un conflict cu Ucraina, avem negocieri care inca nu s-au incheiat intre cele doua guverne. Negocieri care au ajuns la Haga, pentru arbitraj la Curtea Internationala", a spus presedintele. Potrivit lui Basescu, "noi suntem intr-o relatie de buna vecinatate cu Ucraina si schimbarea politica de la Kiev ne face sa ne asteptam la gasirea unor solutii care sa duca la oprirea negocierilor noastre de la Haga privind disputa teritoriala in legatura cu problema canalului Bistroe". (Marina Constantinoiu)

ALEXANDRU NASTASE

The course will cover standard and specialized statistical procedures, all from an
environmental perspective. Topics include regression, ANOVA, control charts, bioequivalence, time series, risk assessment and more. There will be four weekly sessions, focusing on (1) Sampling, (2) Environmental Data Analysis, (3) Monitoring and Impact Assessment, and (4) Spatial & Censored Data, and Risk Assessment. Continue reading ONLINE COURSE – ENVIRONMENTAL STATISTICS

Punctele principale ale documentului Ministerului maghiar intitulat "Propunere preliminara privind continutul raportului la studiul de impact asupra mediului pentru proiectul minier Rosia Montana" includ:

# documentatia ar trebui sa includa o descriere detaliata si cantitatile substantelor periculoase si toxice folosite;

# ar trebui sa ofere o analiza a riscurilor privind apele de suprafata si subterane avand in vedere mai ales obiectivele Directivei – Cadru privind Apa (starea "buna" din punct de vedere chimic si ecologic, precum si potentialul);

# evaluarea efectelor facilitatilor industriale asupra ecosistemului determinate de schimbarile definitive de folosinta a terenurilor;

# evaluarea efectelor asupra mediului pe care nerealizarea investitiei si solutiile alternative le au si compararea lor cu efectele asupra mediului ale investitiei propuse;

# realizarea unei evaluari a riscurilor care sa fie recunoscuta si acceptata pe plan international si care sa ia in calcul situatiile de urgenta pentru fiecare proces in parte;

# pregatirea unui set de masuri legat de remedierea si compensarea pentru daunele aduse mediului;

# analiza ar trebui sa includa o lista a tuturor deficientelor si incertitudinilor cunoscute;

# pentru perioada post-inchidere a minei, o descriere detaliata a metodei de recultivare (pentru fiecare facilitate in parte) care sa includa numele persoanelor responsabile si costurile exacte;

# evaluarea efectelor exploatarii si a activitatilor conexe asupra valorilor istorice, culturale si arhitecturale ale Rosiei Montane si asupra cladirilor clasificate ca si monumente istorice;

# descrierea valorii teoretice a galeriilor miniere de epoca romana de la Rosia Montana si a vestigiilor arheologice localizate in aceste galerii;

# evaluarea resurselor naturale si a biodiversitatii regiunii;

# evaluarea efectelor sociale si economice ale investitiei, inclusiv evaluarea efectelor investitiei asupra subzistentei populatiei locale cu accent pe perioada ce urmeaza celor 17 ani de exploatare;

# evaluarea veniturilor potentiale din turism la Rosia Montana si in localitatile invecinate in cazul nerealizarii investitiei presupunand ca galeriile romane si vestigiile arheologice din Masivul Carnic ar fi explorate si facute accesibile publicului;

# efectele implementarii investitiei in exploatarea aurului asupra dezvoltarii economice alternative (cum ar fi agroturismul, agricultura);

# evaluarea daunelor sociale si economice care ar rezulta din clasificarea regiunii ca "mono-industriala" ceea ce presupune interzicerea oricaror activitati lucrative (deschiderea de noi magazine, pensiuni, ecoturism) care nu sunt compatibile cu proiectul minier;

# analiza calculelor financiare legate de operarea si recultivarea minei. Mai multe informati legate de Rosia Montana pot fi gasite la [url=http://www.kvvm.hu]www.kvvm.hu[/url] – website-ul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria.

Concret, in protest se arata ca raportul de peste o suta de pagini nu a fost publicat spre consultare cu 30 de zile inaintea organizarii unei dezbateri publice, asa cum prevede legea, fiind afisat, in urma cu citeva zile, doar un rezumat de 15 pagini pe un site creat special, [url=http://www.dast.rdscj.ro,]www.dast.rdscj.ro,[/url] despre a carui existenta organizatiile de mediu nu au fost anuntate. Mai mult, potrivit anuntului de pe pagina respectiva, eventualele observatii si propuneri trebuie trimise pina in 5 martie.

Reprezentantii CCN protesteaza impotriva faptului ca ONG-urile clujene de mediu nu au fost anuntate despre acest document, in conditiile in care si-au manifestat in repetate rinduri interesul de a participa la toate fazele implementarii Directivei – Cadru Apa, la formularea si revizuirea politicilor si procedurilor si la luarea deciziilor in domeniu, iar DAST are datele de contact actualizate ale mai multor ONG din domeniu. De asemenea, ei considera ca nu se pot formula observatii pertinente doar pe baza unui rezumat, iar termenul de 5 martie este prea scurt pentru a putea procura si analiza intreaga documentatie. Ca urmare, CCN solicita afisarea de urgenta pe site a intregului document, anuntarea ONG-urilor interesate despre acest lucru si stabilirea unui nou termen-limita pentru transmiterea observatiilor, care sa fie de cel putin 30 de zile.

# Afisare de ochii lumii
De cealalta parte, DAST da de inteles ca a postat rezumatul documentului doar fiindca ?asa s-a cerut de la Bucuresti?. ?Documentul final va fi gata la sfirsitul anului 2008, Raportul 2004 fiind doar o etapa. In 22 februarie am fost anuntati de la Bucuresti sa afisam raportul, dar acesta este complex si cu multe poze, asa ca am postat doar rezumatul, documentul intreg putind fi consultat la sediul DAST. Cit despre extinderea termenului de primire a observatiilor, acest lucru este imposibil, intrucit raportul nostru face parte dintr-un raport national, care va fi trimis la Bruxelles pe 23 martie?, ne-a declarat Cristiana Bayer, seful Serviciului de integrare al DAST. In ceea ce priveste protestul inaintat de Mititeanu, Bayer a precizat ca acesta a fost invitat personal la sedinta comitetului de bazin care se va desfasura astazi si care va discuta si va aviza acest plan. Cu toate acestea, Mititeanu nu va putea formula observatii, in conditiile in care nu a putut studia raportul de peste 100 de pagini.

Candidates should have: an university degree; proven expertise in office management, at least one year; working experience with international projects, preferably with a PHARE Agency; previous experience in grant schemes and / or civil society and relation with public administration is an asset. Key competencies: excellent secretarial skills; good knowledge of computer including MS Off?ce (specially ACCESS and Excel); good knowledge of office equipment; fluency in English and good writing skills are a must; excellent communication skills; capacity for organising and establish priorities; capacity to work with minimum supervising and under pressure; initiative and efficiency. Continue reading Full time position of Programme Assistant for the Strengthening Civil Society in Romania PHARE programme

O padure nu inseamna doar copaci identici, insirati liniar si avind aceeasi virsta. Ea inseamna un ecosistem complex, alcatuit din arbori si tufe, rozatoare si pasari, lilieci si insecte, ca si din carnivore mari la virful piramidei trofice. Daca le comparam cu restul Europei, padurile din Romania constituie o valoare relativ bine conservata. Cu toate acestea, interventiile umane, de multe ori drastice, au avut si continua sa aiba un impact negativ. Exploatari forestiere si lipsa unor proiecte e?ciente de conservare fac ca padurile sa fie intr-o continua degradare si fragmentare.

# Defrisarile si schimbarile de clima
Reducerea continua a suprafetelor acoperite de paduri este un fenomen istoric generalizat. De aceea, extinderea ariilor impadurite a devenit o prioritate, in multe tari europene putindu-se observa o crestere rapida a acestora. Contrar acestei tendinte, in Romania defrisarile ilegale sau exploatarea forestiera intensiva afecteaza puternic situatia padurilor. Pe linga poluare, actiunile umane, ca de pilda inlocuirea padurilor naturale cu plantatii de specii straine, au produs schimbari in flora si fauna, au accentuat eroziunea si au contribuit la schimbari climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice, distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate si o rezistenta reduse, paduri vulnerabile instalate de oameni in afara zonei in care acestea ar trai in mod normal. De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalansele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadata erau izolate, au acum puterea sa distruga o padure din ce in ce mai slabita de interventia omului. Din cauza extinderii pasunilor, limita superioara a padurilor si a jnepenisurilor a coborit si ea in multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine.

# Corcirea plopului negru
Citeva tipuri de habitate au fost distruse in intregime. Este cazul padurilor care existau de-a lungul riurilor sau in zona Dunarii de Jos, care au disparut aproape total, in locul lor plantindu-se hibrizi de plopi euroamericani, straini de flora noastra. Un alt aspect in evolutia negativa
a padurilor il constituie pierderea identitatii genetice a speciilor, cum ar fi plopul negru, hibridizat cu plopul euroamerican, plantat extensiv in Romania. Multe specii au fost eliminate pentru simplul fapt ca nu aveau o valoare utilitara, cum ar fi ciresul, marul sau parul salbatic si tisa (otravitoare pentru animalele domestice).

# 7.000 de euro pentru un urs
Presiunea umana asupra animalelor care traiesc in paduri este uriasa. Unele populatii de capre negre sint aproape de extinctie din cauza braconajului. In conditiile in care strainii platesc intre 5.000 si 7.000 de euro pentru a vina un urs brun, iar in Romania salariul mediu pe economie este de circa 150 de euro, presiunea asupra faunei devine evident foarte mare. Sub pretextul ca populatia respectiva este prea mare sau pe baza unor evaluari facute din condei, autoritatile romane permit vinarea prea multor exemplare, fiind pusa astfel in pericol mentinerea unor populatii viguroase de animale salbatice. Credibilitatea datelor pe care se bazeaza autoritatile este indoielnica. Ar fi nevoie de evaluari reale, comune, implicind participarea silvicultorilor, a vinatorilor si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale de mediu, aceste activitatii trebuind sa fie finantate din ?profitul? produs de vinatoare, practic din utilizarea acestei avutii nationale. Cazul caprelor negre este unul reprezentativ. Daca in 1989 traiau circa 600 de capre negre in Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, pina in 2004 au fost braconate in majoritate. Totodata, in Muntii Rodnei au fost taiate ilegal circa 10.000-12.000 de hectare de padure (asteptam evaluarea concreta de la RNP), o adevarata catastrofa ecologica.

# Vinatorii straini
Desi Romania a aderat la CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii Periclitate din Fauna si Flora Salbatica), strainii continua sa vineze ilegal in Romania. Bunaoara, vinatorii italieni impusca in Romania pasari rare pe care le transporta apoi in Italia. De multe ori este vorba de transporturi mari, cu mii de exemplare ale speciilor rare, care ajung in afara granitelor Romaniei. Intelegerea stiintifica a importantei conservarii biodiversitatii constituie o alta problema in Romania. Astfel, introducerea unor specii straine in tara noastra, doar in interesul vinatorii, duce la scaderea identitatii ecosistemelor astfel ?poluate?, animalele introduse sau
incercate a fi introduse (muflon, fazan, capra ibex) insemnind o concurenta pentru speciile autohtone asemanatoare. Aceste masuri reduc sau chiar distrug speciile care nu se pot apara in fata lor (plante de pe stincile calcaroase ori sopirle etc.).

# Programe de impadurire si actiuni de despadurire
In perioada comunista, suprafata padurilor a crescut ca rezultat al programelor de reimpadurire. Aceste programe s-au bazat insa pe inrasinari masive, plantarea coniferelor in afara ariilor lor naturale, ca si pe introducerea unor specii straine. Au existat si defrisari masive in vederea exportului. Dupa 1989, o parte din paduri au fost restituite vechilor proprietari, care au continuat defrisarile, in contextul unor politici contradictorii, al lipsei capacitatii statului de a controla realitatea din teren, al fricii proprietarilor ca vor pierde din nou ceea ce au primit, al
lipsei lor de cunostinte de baza despre managementul padurilor si al nevoii urgente de bani.

Dezastre sint si in padurile administrate de Regia Nationala a Padurilor, inclusiv in Parcurile Nationale si Naturale. Un exemplu de defrisare este in nordul Parcului National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, o arie protejata aflata in administrarea Regiei Nationale a Padurilor. RNP si-a demonstrat totala incapacitate de actiune pentru stoparea sau macar reducerea braconajului si a taierilor ilegale, inclusiv in Rezervatia stiintifica, unde pina si accesul trebuia sa se faca doar cu aprobare de la Academia Romana. Din pacate, 16 Parcuri Nationale si Naturale sint administrate acum de RNP, o structura orientata spre profit, pina cind statul roman va decide crearea unei structuri autonome aflate sub autoritatea Ministerului Mediului. Finantarea acelei noi structuri autonome ar putea sa fie facuta din banii luati de la RNP si AGVPS, ca taxa pe utilizarea profitabila a padurilor si ?vinatului?.

# Specialisti ghidati de interese
In prezent, potentialul anual de crestere al padurilor romanesti este estimat la 16 milioane de metri cubi, iar exploatarea lor a fost in 2002 de 14,3 milioane de metri cubi. Taieri drastice s-au facut in zonele accesibile, singurul aparator al padurilor din Romania fiind faptul ca multe bazine sint inaccesibile, izolate in fata drujbasilor si a TAF-urilor. Conservarea implica evitarea degradarii valorilor naturale, precum si restaurarea ecosistemelor functionale. De obicei, in silvicultura se considera ca arborii batrini sint daunatori padurii, din cauza insectelor si altor organisme care se reproduc in aceste locuri. Nu se da importanta faptului ca multe specii de animale, cum ar fi liliecii, bufnitele, pasari cintatoare sau specii rare de insecte au nevoie de aceste habitate reprezentate de arbori batrini si scorburosi, pentru ciclul lor natural de viata. Degeaba se semneaza conventii internationale pentru a proteja liliecii care maninca insecte si astfel reduc necesarul folosirii pesticidelor toxice si cancerigene, daca in acelasi moment taiem arborii scorburosi in care ei isi au adaposturile.

# Impadurire gresita
De multe ori, programele de impadurire nu au avut la baza o cunoastere aprofundata a valorilor naturale. In Oltenia, de exemplu, dunele de nisip, cu o posibila diversitate biologica foarte interesanta, au fost acoperite prin procesul de impadurire cu salcimi, o specie straina care nu avea ce cauta pe teritoriul Romaniei si care, in multe dintre tarile vecine, este distrusa cu toate mijloacele. La noi, plantarea salcimului continua si azi. De asemenea, in Dobrogea, impaduririle cu pini s-au facut prin distrugerea stepelor si silvostepelor, fapt care a dus la cresterea aciditatii solului si la reducerea habitatului pentru multe specii rare, valoroase in contextul conservarii biodiversitatii. Impaduririle ar trebui facute prin promovarea speciilor care traiesc in mod natural in acele regiuni. Zonele unde trebuie sa se faca impaduriri sint cele abandonate de agricultori, din cauza protabilitatii reduse sau cele cu adevarat degradate, nu cele care apar ca degradate pe documente administrative facute de nestiutori.

# Paduri noi si paduri vechi
Padurile formate prin impadurire sint insa departe de cele naturale in ceea ce priveste biodiversitatea, compozitia speciilor, diversitatea genetica sau stabilitatea lor. De aceea, este nevoie ca noile ?paduri? sa fie create in apropierea sau in contact cu cele naturale sau batrine, pentru ca speciile sa le colonizeze si sa asigure astfel o biodiversitate din ce in ce mai ridicata si, implicit, o stabilitate care sa permita existenta lor pe termen lung.

# Atentie internationala
In context international, s-a realizat un cadru general de conservare a biodiversitatii, care include si diversitatea biologica a padurilor. Prin conventii internationale, programe si politici ale diferitelor tari si organisme internationale se incearca rezolvarea problemelor existente. E nevoie insa de o intelegere mai buna a proceselor politice, ecologice si socio-economice, pentru a se putea realiza o sustinere reciproca intre diferitele initiative, acorduri si conventii.

# Programe pentru conservarea biodiversitatii in Romania
Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala, strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice. Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si societatea civila. Conventia asupra Diversitatii Biologice din 1992 a fost semnata si adoptata de Romania prin legea nr. 58/1994. De asemenea, exista si la noi o Strategie Nationala si un Plan de Actiune pentru Conservarea Diversitatii Biologice, realizate in iulie 1996, sub egida Ministerului Apelor si al Protectiei Mediului. Acestea exista insa doar pe hirtie, fara a avea un efect real in protejarea valorilor naturale la nivelul tarii.

# Ariile protejate izolate sint vulnerabile
Actualmente exista de-a lungul Carpatilor peste 85 de arii protejate mari (Parcuri Nationale, Parcuri Naturale si Rezervatii ale Biosferei), dar, desi mai mult din jumatatea suprafetei Carpatilor se afla in Romania, aici nu s-au legiferat decit 15 astfel de arii (recent, printr-o Hotarire de Guvern din noiembrie 2004, au mai fost infiintate citeva, dar tot foarte putine). Ariile protejate sint foarte importante pentru conservarea biodiversitatii. Cu toate acestea, ecosistemele mici si izolate nu pot mentine diversitatea biologica pe termen indelungat, fiind foarte sensibile la fluctuatiile naturale. In aceste rezervatii, mamiferele mari isi pierd variabilitatea genetica si dispar. Din aceasta cauza, este esential ca zonele protejate sa nu fie izolate, ci legate intre ele, formind retele ecologice. Reteaua formata de aceste nuclee ar trebui protejata in fata impactului uman.

# Padurile nu sint singura problema
Cadrul natural romanesc, cu o diversitate mare de specii si habitate naturale, necesita o atentie mult mai mare din partea autoritatilor, mai ales in contextul obligatiei Romaniei de a desemna, pina la momentul integrarii in UE, circa 20% din suprafata sa ca arii protejate care sa fie integrate in reteaua ecologica europeana Natura 2000.

# Romsilva, mai rea decit Muma-Padurii
Cu toate ca a realizat profit brut anul trecut (930 miliarde de lei), Romsilva e din nou lipsita de lichiditati. Noul director al regiei, Simion Maftei, a evitat sa indice cine se face vinovat de golirea conturilor, desi toate indiciile duc spre fostul sef, Ion Dumitru. La finele anului trecut s-au cheltuit 130 de miliarde cu noul sediu situat in Baneasa. In acest an se vor mai cheltui, in acelasi scop, alte 100-110 miliarde de lei. Valoarea totala a complexului care va gazdui sediul Romsilva este de 463 miliarde de lei. Daca problemele vor continua, s-ar putea ca regia sa oblige padurile la cheltuieli de intretinere.

# Avem de doua ori mai multi lupi decit 15 tari occidentale
Zonele cu paduri, dintre care unele sint virgine si cvasivirgine, reprezinta aproape 300.000 de hectare din suprafata totala de 400.000 de hectare a Muntilor Carpati. Aproximativ 55% din aria lantului muntos al Carpatilor se afla in tara noastra. Conform statisticilor oficiale, in padurile romanesti traiesc circa 6.200 de ursi bruni, 4.000 de lupi si 2.000 de risi, dar aceste evaluari se bazeaza pe metodologii discutabile. Numarul o?cial al lupilor este de doua ori mai mare decit totalul lor din formula de 15 a UE. Chiar daca suprafata Carpatilor din Romania reprezinta doar 1,4% din suprafata Europei la vest de Rusia, ea constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, respectiv a 50% dintre ursii si 30% dintre risii de pe continent. In secolul XX au fost implementate cu succes proiecte pentru reintroducerea castorilor si a marmotelor. Padurile din Romania contin 58 de specii de arbori si 118 specii de arbusti. In Carpati, fagetele sint cel mai aproape de starea naturala, iar in 1959, la Tarcau a fost descoperit un molid gigantic de 62,5 metri inaltime, cit cel mai inalt conifer din Europa. De asemenea, multe specii endemice de plante si animale se gasesc in arii izolate, turbarii montane, zone calcaroase si pesteri.

Ieri noapte, recordul national de temperatura negativa pentru aceasta perioada a anului a fost egalat: -31 grade Celsius la intorsura Buzaului. Specialistii estimeaza ca aceasta luna va fi una capricioasa, atat cu zile geroase, cat si cu zile frumoase de primavara. Fata de mediile multianuale ale temperaturilor maxime cuprinse intre 6 si 16 grade, in acest an, luna martie ne va putea aduce chiar valori de 24 de grade Celsius. Pentru mai multe informatii despre schimbarea vremii si a climei, ne-am adresat domnului Vladimir Ivanovici, director executiv-meteorologie la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).
– Cat de mult ne putem baza pe prognozele facute pentru intervalul martie-aprilie?
– Nu se pot furniza prognoze stiintifice pentru intervale mai mari de doua saptamani, ci numai estimari. in functie de detalierea dorita, la noi, ca si in intreaga lume, prognoza pe trei zile are un coeficient de indeplinire de peste 80 la suta, cea de pana la cinci zile scade sub acest nivel, iar prognoza pentru 10 zile are un coeficient de indeplinire in jurul a 70 la suta. Daca este vorba despre o perioada de peste doua saptamani, nu mai putem vorbi decat despre o estimare a unor caracteristici generale. Daca va mai amintiti, pe 25 februarie, INMH a lansat o avertizare privind racirea accentuata a vremii la mijlocul saptamanii urmatoare, mai precis marti-miercuri. Prognoza s-a indeplinit intocmai. Revenind, in luna martie vremea va avea un aspect variabil, capricios, lucru normal pentru aceasta perioada a anului. inceputul de luna foarte rece va fi urmat de un interval cald, dupa care vremea se va raci din nou, urmand ca, spre sfarsitul lunii, sa se incalzeasca din nou.
– Totusi, cu temperaturi de 24 de grade, nu inseamna ca a venit vara inca din martie?
– Aceste valori nu sunt o curiozitate, nefiind temperaturi deosebite pentru sfarsit de luna martie. in 1927, s-au inregistrat 29,5 grade Celsius la Drobeta-Turnu Severin, in 1940 au fost 29,8 grade la Targu Ocna, sapte ani mai tarziu statia meteorologica Bucuresti-Baneasa a inregistrat 29 grade, in ’52 au fost 32,8 grade la Odobesti, iar acum patru ani temperatura la Braila a fost de 29 grade.
– Nu este anormala actuala trecere rapida de la temperaturi ridicate la unele foarte scazute?
– Nu putem vorbi de un interval calduros in februarie. Au fost doar cateva zile in care s-a depasit temperatura medie multianuala, dar, in ansamblu, ne-am incadrat in mediile lunare. Ba chiar, in anumite zone, temperaturile au fost mai scazute. Alternanta cald-rece nu este un eveniment deosebit. Ce s-a intamplat la intorsura Buzaului este o egalare a unui record, nu o depasire, si se incadreaza in capriciile vremii. Sa nu uitam ca in Romania avem un climat temperat-continental cu nuante excesive, iar luna martie este caracterizata prin schimbari bruste si importante in starea vremii. De aceea, in popor a aparut traditia Babelor si a Mosilor. Lumea isi alege o zi dintr-un interval cunoscut pentru schimbarile rapide in starea vremii. Daca intervalul era unul calm din acest punct de vedere, traditia nu mai avea nici un sens.
– Publicul incepe sa vorbeasca despre o clima cu doua anotimpuri…
– Este o perceptie a publicului urban, fara suport in datele stiintifice. Nu sunt anormale aceste tranzitii rapide, in cadrul climatului temperat-continental cu nuante excesive de la noi. Trebuie sa ne amintim ca, in anul in care s-a spus ca s-a trecut de la frig la canicula, am avut un aprilie cu 10-12 grade si cu ploi. Vreme, intr-adevar urata, dar nu iarna. A fost o primavara mai rece si a trecut rapid, ce-i drept, in vara. Dar, a existat primavara.
– Care au fost recordurile de temperatura inregistrate in Romania?
– Pentru perioada verii, recordul a fost de 44,5 grade, iar pentru iarna, de -38,5 grade.
– Pot fi toate acestea semnele incalzirii globale?
– incalzirea globala a fost anuntata, din punct de vedere teoretic, inca de la inceputul secolului 20. Apoi, a revenit "la moda" in anii ’60, dar tot numai la nivelul teoretic. Abia in ultimii 10-15 ani, incalzirea globala a devenit o realitate masurabila. Nimeni nu poate nega ca acest fenomen exista si ca s-a intensificat, in ultima vreme. Calculele rezulta dintr-o medie a valorilor masurate pe tot Globul. incalzirea globala, insa, nu a afectat egal toate zonele si nu este lineara. Sunt zone in care, dupa o perioada mai calda vine una mai rece. Aceasta problema se va documenta mai bine in 20-30 de ani.
– Care sunt scenariile de evolutie a climei pe Glob?
– Aceste scenarii se bazeaza pe o ipoteza: dublarea concentratiei de dioxid de carbon. in acest sens, acordul de la Kyoto, care incearca sa diminueze una din cauzele incalzirii globale, si anume poluarea cu dioxid de carbon, s-ar putea sa schimbe total datele problemei, in sens pozitiv. Sunt si alte variante de actiune, cum ar fi oprirea despaduririlor sau a poluarii oceanelor, care absorb, la randul lor, dioxidul de carbon. Sa speram ca nu se va ajunge la cel mai rau scenariu posibil. Ca o varianta extrema, cu sanse mici de realizare, mai este vehiculat si scenariul glaciatiunii. Prin schimbarea salinitatii apei marine, se modifica densitatea, ceea ce anuleaza aportul de apa calda al Gulfstream-ului, ceea ce ar duce la extinderea ghetarilor din nordul spre centrul Europei.
– Cum se vede Romania in aceste scenarii?
– in tara noastra, s-a observat deja o usoara tendinta de crestere a temperaturilor, accentuata de efectele poluarii in zonele industriale, cum ar fi Bucuresti sau Baia Mare. De asemenea, s-a inregistrat o scadere a nivelului de precipitatii, indeosebi in zonele de munte, ceea ce ar putea duce la uscarea brazilor. Se pare ca aceasta tendinta va continua sa se manifeste si in viitor. Astfel, in Romania se va putea ajunge la o aridizare a unor suprafete, in conditiile in care precipitatiile se vor reduce cu 20-30 la suta. Consecintele pentru agricultura si pentru alimentarea cu apa pot fi importante, daca nu se vor face impaduriri si daca nu se vor gospodari mai bine rezervele hidrologice.

Ratification is a certainty after parliamentary speaker Boris Gryzlov, quoted by Interfax news agency, said the dominant, pro-Kremlin party in the State Duma would back it.
“We understand that without Russia’s participation in the protocol, it cannot begin to work,” he said last week.

Russian ratification will push the 126-nation U.N. accord, aimed at battling global warming, over the threshold of 55 percent of developed nations’ greenhouse gas emissions needed to make it internationally binding after a U.S. pullout in 2001. Continue reading Russia set to ratify Kyoto pact

Ungaria a adresat cele 60 de intrebari ca urmare a invitatiei oficialitatilor romane de a lua parte la proiect. "Solicitam, printre altele, analizarea in detaliu a tuturor riscurilor ca proiectul sa produca efecte negative peste granita", se arata pe pagina electronica a Ministerului Mediului. Administratia de la Budapesta a solicitat, astfel, detalii legate de substantele toxice care urmeaza sa fie folosite, ale planurilor de interventie in caz de urgenta, ale efectelor proiectului asupra panzei freatice si asupra ecosistemului local. De asemenea, Ministerul Mediului a cerut Gabriel Resources sa prezinte metode alternative de exploatare a minei de la Rosia Montana. (L.M.)