Protocolul are ca scop realizarea schimbului de informatii in vederea efectuarii controlului agentilor economici, institutiilor, persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati in silvicultura, domeniul forestier si cel cinegetic..

De asemenea, protocolul are in vedere cresterea eficientei actiunilor de control al regimului silvic si al activitatilor cinegetice, precum si preluarea informatiilor privind modul in care actele normative elaborate isi ating scopul.

Unul dintre obiectivele protocolului vizeaza furnizarea reciproca de informatii in vederea asigurarii unei baze de date accesibila atat Garzii Nationale de Mediu, institutie aflata in subordinea Autoritatii Nationale de Control, cat si MAPDR. Totodata, protocolul prevede realizarea unor actiuni comune de control stabilite de Programul Comun realizat intre cele doua institutii, in vederea prevenirii si combaterii incalcarii normelor de regim silvic si a celor cinegetice de catre persoane fizice si juridice.

Potrivit ANC, acest protocol pune bazele unei cooperari eficiente in domeniul controlului regimului silvic si al controlului activitatilor cinegetice in vederea prevenirii si limitarii infractionalitatii si abuzurilor care aduc prejudicii grave fondului forestier national si fondului cinegetic./ROMPRES/

"Pana in prezent, investitorii de la Rosia Montana au depus la finele lui decembrie 2004, la Agentia de Protectia a Mediului Alba, doar un memoriu de prezentare. In momentul in care se vor depune proiectul si studiu de impact asupra mediului vom reuni, impreuna cu specialistii din MAE, comisii din tarile cu care exista acorduri transfrontiere", a precizat ministrul Sulfina Barbu.

Discutiile pe proiect vor avea loc fie la Rosia Montana sau la Bucuresti, fie in tarile care vor solicita reuniuni pentru discutarea proiectului. Deoarece nu exista depusa toata documentatia demararii acestor discutii, Sulfina Barbu nu a precizat termene concrete, dar a dat asigurari ca posibila autorizare a acestui proiect va respecta toate normele europene vizand protectia mediului.

"Cu aceeasi atentie vom studia si proiectele Canalului Bastroe, Copsa Mica si pe cel de la Belene din Bulgaria, unde se va construi o centrala nuclear electrica", a mai declarat ministrul mediului. /ROMPRES/

Exploatarea se face in conformitate cu Programul de Exploatare in perioada de iarna, aferent perioadei 31 octombrie 2004 – 31 martie 2005, precizeaza MMGA.

Pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti, in perioada de iarna este necesar a se asigura un debit de 20-25 mc/s, debit asigurat prin acumularile existente in salba de acumulari pe raurile Arges, Dambovita, Ialomita.

Volumul existent in aceste acumulari este de 530 milioane de metri cubi (ex: Vidraru 320 milioane metri cubi, Valcele 32 milioane mc, Golesti 40 milioane mc, Rausor 40 milioane mc, Pecineagu 55 milioane mc), ceea ce face sa fie asigurata fara probleme alimentarea cu apa a Bucurestiului.

Prognozele meteorologice pentru luna februarie semnaleaza ca precipitatiile vor fi sub forma de zapada si se vor incadra in limitele normale pentru aceasta perioada, iar pentru luna martie vor fi sub forma de ploaie, cantitatile de precipitatii incadrandu-se in si peste limitele normale, local se pot produce depasiri ale cotelor de aparare pe raurile din Transilvania, Crisana, Maramures si Banat. MMGA a precizat ca nu vor fi probleme in alimentarea cu apa a populatiei si agentilor economici./ROMPRES/

"Modificarea prevederilor OUG nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a Innoirii Parcului National Auto este necesara deoarece exista o serie de aspecte nelamurite, precum cel legat de legea concurentei, dar si incapacitatea temporara a REMAT-ului de a recicla deseurile auto", a precizat Sulfina Barbu.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor sustine Programul de Stimulare a Innoirii Parcului National Auto, dar insista ca metodologia de aplicare a acestuia sa conduca spre o aplicare cu eficienta maxima. Modificarile care vor fi facute in cuprinsul Ordonantei de Urgenta vor trebui sa respecte obiectivele principale stabilite initial cu APIA.

De asemenea, cele doua parti au stabilit ca Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Finantelor Publice privind aprobarea modalitatilor de acordare a primei de casare a autoturismului uzat sa fie modificat, urmarindu-se problemele semnalate.

O alta problema este aceea ca masura este privita de unii agenti economici ca ajutor de stat pentru SA Dacia SA. De asemenea, s-a evidentiat necesitatea prezentarii de catre societatile de dezmembrare a autoturismelor a unei scheme de management al deseurilor, rezultata in urma casarii autoturismelor, prin care sa se demonstreze ca societatile in cauza sunt pregatite pentru gestionarea unei probleme de asemenea amploare.

In vederea modificarii Ordonantei de Urgenta nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a Innoirii Parcului National Auto, Sulfina Barbu a propus constituirea unui Grup de lucru comun, alcatuit din reprezentanti ai MMGA, Ministerului Finantelor Publice, Administratiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Economiei si Comertului, APIA, Registrului Auto Roman, REMAT-ului, dar si ai Inspectoratului General al Politiei./ROMPRES/

The author of the project was professor Nikolay I. Kuznetsov, the well-known botanist and explorer of Caucasian flora and fauna. The researcher delivered a detailed report, describing Lagodekhi canyon as one of the most important representative sites of Caucasian flora. Therefore, it was necessary to transform this area into a reserve.

The Academy had received the proposal to make Lagodekhi canyon a reserve from Ludwig Mlokosewich (1831-1909) back at the beginning of the 20th century. After his death, his work was taken over by Nicolay Kuznetsov, whose efforts brought this thought into being. Continue reading Lagodekhi reserve

Acest proces se desfasoara conform Ordinului Ministrului nr. 860/2002, precum si legislatiei conexe in domeniu, publicate in "Monitorul Oficial" nr. 52 din 30 ianuarie 2003. In data de 14 decembrie 2004, RMGC a inaintat autoritatilor romane documentul intitulat "Memoriu Tehnic de Prezentare" (in limba engleza "Project Presentation Report"), referitor la proiectul de dezvoltare al unei exploatari miniere auro-argintifere. Depunerea acestui document s-a facut conform articolului 9 al Ordinului Ministrului nr. 860/2002, continutul lui fiind specificat in Anexa II.2 al aceluiasi ordin. Conform legislatiei in vigoare, scopul acestui memoriu este de a prezenta DOAR o descriere a etapelor de dezvoltare, informatii necesare in etapele de incadrare a proiectului si de definire a domeniilor de Evaluare a Impactului asupra Mediului, el nefiind, asadar, documentul pe baza caruia va fi eliberat acordul de mediu, ci doar o prima etapa a unui proces complex. Aceasta etapa permite autoritatilor sa analizeze caracterul si dimensiunile proiectului, pentru a putea ulterior comunica solicitantului (RMGC) domeniile de evaluare care vor trebui abordate de catre Evaluarea Impactului asupra Mediului. De asemenea, aceasta faza permite si stabilirea etapelor pe care solicitantul trebuie sa le urmeze, pentru a permite autoritatilor sa determine daca ele pot acorda sau nu, si in ce conditii, aprobarea pentru dezvoltarea viitoare a proiectului propus. Celelalte etape sunt urmatoarele:
1. Informatiile cuprinse in Memoriul Tehnic de prezentare a proiectului sunt analizate de Autoritatea Centrala de Protectia Mediului (ACPM)
2. ACPM impreuna cu expertii din Comitetul de Analiza Tehnica vor defini domeniile Evaluarii Impactului asupra Mediului – document care va include cerinte nationale si internationale in domeniu.
3. O organizatie independenta si certificata (conforma procedurilor romane) va elabora si inainta catre ACPM un Raport al Evaluarii Impactului asupra Mediului pentru proiectul de dezvoltare propus.
4. Acest raport va fi pus la dispozitia publicului pentru comentarii si consultare si supus dezbaterii publice, inclusiv partilor transfrontaliere, conform Conventiei Espoo. Titularul proiectului va pregati un raport de evaluare al observatiilor relevante ale publicului exprimate in timpul dezbaterilor publice care va fi transmis ACPM pentru a fi incluse in decizia finala.
5. Daca solicitantul a raspuns tuturor observatiilor relevante si a demonstrat ca proiectul de dezvoltare este conform legislatiei in domeniu, ACPM poate recomanda Guvernului sa emita acordul de mediu pentru proiectul de dezvoltare respectiv, stabilind, totodata, si conditiile de reglementare.
Memoriul tehnic de prezentare a proiectului, pe care RMGC l-a inaintat recent autoritatilor romane, este, asadar, doar prima etapa a unui proces complex. Estimarea si cuantificarea impactelor potentiale de mediu, precum si solutiile de minimizare si eliminare a acestora sunt aspecte care vor fi abordate doar atunci cand procedura va ajunge in etapa de Evaluare a Impactului asupra Mediului.

Apeland la grija declarata de presedintele Traian Basescu pentru siguranta nationala amenintata de coruptia generalizata, profesorul doctor Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, face un apel public la judecata primului om din stat, explicand ca statul roman ar pierde din toate punctele de vedere daca ar semna un contract cu firma interesata de exploatarea aurului din Muntii Apuseni. "In aceasta afacere statul roman detine prin Mininvest Deva 19 la suta din actiuni si va obtine un profit de 2 la suta. Din rapoartele intocmite de specialistii Academiei Romane reiese ca, de pilda, profitul pe care statul Kirghistan il obtine din exploatarea aurului in urma unui contract cu o firma canadiana sau americana este de 85 la suta. Un profit mai mic este astazi de neconceput pentru un stat care detine respectivele bogatii, pe cand un profit de 2 la suta nu se putea imagina nici macar in perioada coloniala. (…) Cine vrea sa va convinga de utilitatea acestui proiect pentru economia tarii pune cu buna stiinta in pericol siguranta nationala", ii spune doctorul Piso presedintelui. Tehnic vorbind, singura modalitate de exploatare in acest caz este cianurarea, astazi interzisa de legislatia europeana. Care sunt urmarile, daca statul roman va accepta? "Ne vom alege peste 15 ani cu un lac de cianuri si metale grele de 600 ha, sprijinit de un baraj de 180 de m la numai 4 km in amonte de Abrud. Chiar daca barajul va rezista, cianurile vor patrunde in panza freatica, iar la o anumita temperatura se vor evapora". Amintind accidente similare, care i-au alarmat mai mult pe vecinii nostri decat autoritatile romane, prof. dr. Piso precizeaza ca proiectul nu este o solutie economica viabila pentru zona: "Capitalul ar fi investit in buna masura in utilaje straine, iar multe dintre putinele sute de locuri de munca ar fi ocupate de specialisti straini, iar aceasta timp de 15 ani. Ce se va intampla dupa aceea cu aceasta zona? Asta intelegem noi prin dezvoltare durabila, nelipsita din directivele europene?" Nu in ultimul rand, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei trece in revista importantul patrimoniu istoric si arheologic al zonei, care ar fi compromis de interventiile in vederea exploatarii aurului din zona. "S-au pastrat aici asezari de minieri cu locuinte, temple si cimitire, a caror cercetare arheologica ar putea dura zeci de ani. Alburnus Maior este celebru mai cu seama datorita galeriilor de o complexitate si o frumusete neasemuita si din care este cunoscuta doar o parte infima. Numai in muntele Carnic, unul dintre muntii care urmeaza a disparea, o echipa franceza a descoperit zeci de kilometri de galerii, dintre care 5 km de galerii romane. Va asigur ca sunt cu mult mai impresionante decat cele pe care le-am vazut in Spania, dar care se afla sub protectia UNESCO si sunt vizitate anual de zeci de mii de turisti, in vreme ce pe ale noastre autoritatile le scot la mezat." Profesorul Piso aminteste si graba cu care Comisia Nationala de Arheologie din Ministerul Culturii si Cultelor a dat, in 2001, 2002 si 2003 certificatele de descarcare de sarcina arheologica necesare inainte de inceperea exploatarii, in timp ce firma direct interesata de obtinerea acestora sponsoriza Premiile MCC pentru patrimoniu si cartile demnitarilor din acest minister. "Daca acest proiect mai este astazi luat in considerare impotriva logicii si bunului simt, singura explicatie este coruptia. Nu va pot spune si nici nu este treaba mea sa va spun cine a fost mituit, dar va amintesc o vorba a regelui macedonean Filip II: "Un magar incarcat cu aur darama cele mai puternice ziduri".(…) Or, cum foarte frumos ati afirmat cand v-am ales, coruptia este alaturi de terorism cel mai mare pericol pentru siguranta nationala", ii mai spune Ioan Piso presedintelui Basescu in incheierea apelului pe care i-l trimite. In acelasi timp, ministrul Culturii, Mona Musca, a decis sa organizeze o dezbatere publica, pentru a asculta argumentele tuturor celor implicati in proiect si a afla care sunt parerile specialistilor: "Rosia Montana este o prioritate pentru Ministerul Culturii, imediat ce va fi numit secretarul de stat cu problemele de patrimoniu vom organiza o dezbatere pe aceasta tema. Asta in cateva saptamani, cel mult doua luni." Mona Musca intentioneaza de asemenea sa faca o vizita la Rosia Montana. Cat despre faptul ca Ministerul Culturii si Cultelor a fost actionat in instanta pentru descarcarile de sarcina arheologica considerate abuzive de Fundatia Alburnus Maior, ministrul Culturii a declarat: "Poate e chiar bine sa se intample asa, eu nu-i pot impiedica in nici un caz pe cei ce cauta adevarul. Poate justitia este o modalitate de a se taia nodul gordian". De mentionat ca presedintele Traian Basescu a declarat public ca sustine proiectul exploatarii de la Rosia Montana, precizand, totusi, in primul interviu dat in calitate de presedinte al Romaniei, aparut in ziarul Adevarul: "Eu cred ca pentru zona nu este o solutie rea. Este insa o parere de politician si nu una de specialist si va asigur ca voi tine cont de punctul de vedere al specialistilor". Luni, ministrul roman al Mediului si Gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a avut o intalnire cu omologul sau maghiar, Miklos Persanyi, printre subiectele discutate aflandu-se si conditiile evaluarii impactului asupra mediului in cazul controversatului proiect al exploatarii aurului de la Rosia Montana.