Canalul Bastroe, construit de Ucraina in Delta Dunarii, pune in pericol existenta plaurilor, insulele plutitoare care au un rol bine determinat in ecologia deltei, ne-a declarat Cristian Lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si presedinte al Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS). Plaurul are un rol esential in filtrarea apei Dunarii si in retinerea sedimentelor. Realizarea unui canal ca Bastroe duce la o scadere a nivelului apelor, astfel incat din insula plutitoare, plaurul devine o insula fixa, lipindu-se de solul subacvatic. O astfel de evolutie are efecte deosebit de negative pe termen lung, iar in stadiul actual estimarile cantitative ale unei astfel de evolutii sunt practic necunoscute. Cristian Lascu ne-a mai declarat ca in prezent se pot observa de la un an la altul modificarile conditiilor biosferei terestre, iar in urma constatarii clare a incalzirii atmosferei rezulta o scadere masiva a zonelor umede. Toate aceste constatari obliga la o regandire si reevaluare a tuturor initiativelor care modifica mediul inconjurator, asa cum este cazul canalului Bastroe. Cristian Lascu si-a mai exprimat convingerea ca asociatiile ecologiste ucrainene au o pozitie identica fata de pericolele ridicate de canalul Bastroe fata de Delta Dunarii. Dincolo de ceea ce cunoastem in prezent despre Delta, GESS a descoperit recent ca sub plaur exista forme de viata cu caracteristici extrem de asemanatoare cu cele din mediul cavernicol, care s-au dezvoltat in lipsa luminii si a oxigenului. Fie doar, pentru acesti crustacei orbi care nu au apucat sa fie studiati trebuie oprita constructia canalului Bastroe, ne-a spus reputatul cercetator roman.

Continuam campania destinata avertizarii institutiilor internationale pentru incetarea lucrarilor Canalului ucrainean sau impunerea unui embargo Ucrainei.

Constient de rolul media in societatea civila romaneasca, ziarul ZIUA a lansat o noua campanie civica, destinata Salvarii Biosferei Delta Dunarii, printr-un apel adresat organizatiilor non-guvernamentale din Romania si Ucraina, din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, din spatiul nord-atlantic. Efortul acestora conjugat, indreptat catre atentionarea constanta a organismelor europene si internationale si corelat cu posibilitatea schimbarii democratice din toamna a actualului regim ucrainean, pot duce la stoparea lucrarilor de distrugere a Deltei.
Consideram ca intr-un astfel de moment este necesar ca media romanesti sa treaca de eventualele divergente de ordin editorial sau concurential si sa actioneze impreuna, in egala masura, in aceasta campanie care se doreste a fi a intregii societati civile romanesti.
ZIUA va publica constant apelul pentru Salvarea Biosferei Deltei Dunarii, insotit de adeziunile organizatiilor non-guvernamentale din Romania, Ucraina si din intreaga lume, precum si informatii despre formele acestora de actiune. Solicitam colegilor din media sa actioneze in mod similar pana la incetarea acestei agresiuni asupra Rezervatiei naturale Delta Dunarii.
Intr-un recent apel adresat ministrilor de Externe din tarile dunarene, Fondul Mondial pentru Natura (World Wild Fund) afirma: "In pofida existentei unor rute alternative si mult mai putin nocive de navigare intre Dunare si Marea Neagra, aceasta zona protejata este in prezent distrusa, in ciuda a cel putin 11 conventii internationale la care Ucraina este semnatara. Proiectul de construire a canalului, valorand mai multe milioane de dolari, pune in pericol existenta si habitatul natural a peste 280 de specii de pasari, incluzand aici 70% din intreaga populatie de pelican alb a planetei".
Apelul ZIUA si Civic Media poate fi gasit la adresa:
[url=http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22]http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22[/url] si, in limba engleza, la [url=http://www]http://www[/url] ziua.net/display.php?id=20560&data=2004-07-23.
Adeziunile se pot trimite la [email]externe@ziua.ro[/email] si la savedelta @europe.com.
Romanians Worldwide (Grup RWW) a creat pe Internet un for pentru concentrarea adeziunilor.
Semnati si la [url=http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html]http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html[/url]
Pana ieri am primit peste 1000 de adeziuni individuale. Ii rugam pe toti cei care au semnat pe adresele ZIUA sa revine cu o semnatura si pe forul RWW.
Prezentam mai jos lista organizatiilor care actioneaza in prezent pentru stoparea canalului si au raspuns apelului pentru salvarea Deltei Dunarii.
– World Wild Fund International
– BirdLife International
– Danube Environmental Forum
– Ziarul ZIUA, Romania
– Asociatia Civic Media, Romania – SEE
– Grupul IntelMedia, Basarabia – Romania
– Pro Comunitate – Centrul pentru Studii si Dezvoltare, Romania
– Centrul de Consultanta Ecologica, Galati – Romania
– Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea – Romania
– National Geographic – Romania
– Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice GESS – Romania
– Asociatia ECO Dobrogea – Romania
– Coalitia Ucraineana pentru Natura, Kiev – Ucraina
– Centrul pentru Cultura si Ecologie, Kiev – Ucraina
– Consiliul Grupului Ecologic Pechenegi, Kiev – Ucraina
– Uniunea Ucraineana pentru Conservarea Vietii Pasarilor, Ucraina
– Societatea pentru Cercetarea Pasarilor si Protectia Naturii, Slovenia
– Consiliul Romano-American, California – SUA
– Consiliul Mondial Roman (CMR)
– Grupul de presa Focus Vest – Ziua de Vest, Timisoara – Romania
– Trustul de Presa Amber Press, Romania
– Ziarul "Gardianul", Romania
– Ziarul "Nine O’Clock", Romania
– Ziarul "Flacara Iasului", Romania
– Ziarul de Vrancea, Romania
– Ziarul "Lumea Romaneasca", Michigan – SUA
– Ziarul "Observatorul", Toronto – Canada
– Academia Catavencu, Romania
– Filiala Consiliului Mondial Roman-California, SUA
– Alianta Romanilor Canadieni – ARC, Toronto – Canada
– Organizatia de tineret "Noua Generatie", Basarabia
– Muzeul Judetean de Stiintele Naturii, Prahova – Romania
– Consiliul Mondial Roman, filiala Bucuresti, Romania
– Fundatia Nationala a Romanilor de Pretutindeni, Romania
– Asociatia Profesorilor de Istorie din Basarabia
– Asociatia "Rasaritul Romanesc", Basarabia
– Asociatia de Cultura a Romanilor Vlahilor "Ariadnae Filum", Serbia
– Asociatia Culturala "Curcubeul", Valea Timocului – Serbia
– Comunitatea Romanilor din Bulgaria
– Asociatia Tinerilor Etnici Romani, Bulgaria
– Grupul de Atitudine Civica, SEE
– Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, SEE
– Revista Arcusul, Bucovina – Ucraina
– Participantii la Universitatea de Vara Izvorul Muresului
– Asociatia Femeilor din Romania
– Societatea Phoenix Carita, SUA
– Comunitatea Romanilor din Serbia
– Romanian American Cultural Center, Georgia – USA
– Youth for a Better World, Georgia – SUA
– Asociatia Studentilor Crestini Basarabeni din Timisoara – Romania
– Clubul Studentilor Basarabeni Stefan cel Mare, Galati – Romania
– Asociatia Studentilor Basarabeni si Bucovineni, Craiova – Romania
– Liga Studentilor Unirsitatea Dunarea de Jos, Galati – Romania
– Alianta Nationala a Organizatilor Studentesti din Romania
– Asociatia de tineret "Junimea" – Romania
– Asociatia "Habitat pentru Umanitate" – Romania
– Fundatia "Victoria" – Romania
– Asociatia AIESEC, Pitesti – Romania
– Serviciul de Ajutor Maltez – Romania
– Asociatia Handicapatilor Neuromotori Arges – Romania
– Asociatia "21 Decembrie 1989" Arges – Romania
– Fundatia Hand-Rom, Curtea de Arges – Romania
– Asociatia de Prietenie Romania – SUA, Romania
– Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi, Paris – Franta
– Asociatia de tineret si stiinta SOLARIS – Romania
– Fundatia GEC, Aspretele, Arges – Romania
– Fundatia Nationala pentru Tineret – Romania
– Asociatia Nationala a Administratorilor de Imobil – Romania
– Asociatia de ajutorare a copiilor aflati in dificultate – Romania
– Asociatia pentru Promovarea Principiilor Europene – Romania
– Asociatia "Alexandru Ion Cuza", Heidelberg – Germania
– Proiectul social independent "Roman in Lume" – Spania
– Asociatia "Romania", Madrid – Spania
– Romanians Worldwide (Grup RWW)

Ucraina a demarat la inceputul acestui an constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wild Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. Proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.
In ceasul al 11-lea, autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa opreasca lucrarile canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001.
Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este indreptatit sa finalizeze aceasta constructie.
Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede – Ramsar, 1971; Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural – Paris, 1975; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa – Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica – Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale – Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea – Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera – Galati, 1997.
Consideram ca numai impreuna cu societatea civila ucraineana, dornica de o democratizare reala a Ucrainei, societatea civila romaneasca poate actiona la forurile europene si internationale pentru oprirea acestei constructii. De aceea ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media incep o campanie mediatica al carei scop este salvarea Deltei Dunarii in fata acestei amenintari. Numai eforturile conjugate ale societatii civile responsabile din Romania si Ucraina pot avea sorti de izbanda. Va asteptam alaturi de noi.
Ziarul ZIUA,
membru al Clubului Roman de Presa (CRP),
al Asociatiei Mondiale a Ziarelor (WAN),
al Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ)

Asociatia Civic Media,
membra fondatoare a Conventiei Organizatiilor de Media din Romania (COM),
membra fondatoare a Organizatiei de Media din Sud Estul Europei (SEEMO),
afiliata la Institutul International de Presa (IPI)

Orasul Baia de Aries si localitatile din aval ar putea fi grav afectate de o rupere a barajului lacului de decantare de la Valea Sartes. Liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ieri ca galeriile de deviere a apelor din decantor sint colmatate in proportie de 70 la suta, iar
in cazul in care ploile vor continua, blocajul acestora ar putea duce la suprasolicitarea barajului si ruperea acestuia. In acest caz, apa cu steril ar putea ajunge in Aries si, de acolo, pina in Marea Neagra.

Luca Moga, topograf de meserie, s-a deplasat ieri la decantorul Valea Sartes, unde a verificat, impreuna cu directorul decantorului, Gheorghe Plesa, starea colmatarii galeriei de deviere a apelor din decantor. "Pe unele portiuni, gradul de colmatare este de 70 la suta. Acum ploua la
Baia de Aries. Deocamdata, nu exista pericolul de rupere a barajului, dar muncitorii de la decantor au plecat acasa si a mai ramas numai unul la paza cu seful decantorului", a mai spus Moga. El a mai precizat ca nu doreste ca aceste declaratii sa fie privite ca o fatalitate, insa se simte dator sa informeze populatia despre riscurile pe care le-ar putea avea colmatarea
completa a galeriei, care ar putea duce la ruperea barajului. "In conditii normale, decolmatarea dureaza doua saptamini. O ploaie de o ora ar putea inchide complet galeria, sintem ingrijorati de acest aspect. Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval.
Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare", a mai spus Luca Moga, presedintele sindicatului Ariesmin.

Continua protestele

Marti dimineata, pentru a doua zi consecutiv, angajatii exploatarii miniere au refuzat sa intre in subteran in semn de protest. Contactat telefonic de EVZ, liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ca peste 100 de mineri s-au adunat in cursul diminetii pe peronul minei si au refuzat sa reia lucrul, solicitind garantii ca isi vor primi salariile. "Azi dimineata (ieri – n.r.) ne-am adunat pe peronul minei pentru a-i informa pe angajati de cele discutate la Prefectura Alba, iar vestile nu au fost de natura sa-i bucure. Practic, le-am spus ca nu s-a rezolvat nimic concret si nu avem garantii ca se va rezolva", a precizat Moga. El a mentionat ca numarul de protestatari a fost mult mai mic, intrucit directorul Ariesmin a dat dispozitie ca autobuzele societatii sa nu-i mai imbarce pe oameni. "Directorul a spus ca nu vrea sa mai cheltuiasca bani pe motorina, daca oamenii nu muncesc", a precizat Luca Moga. Minerii din Baia de Aries vor picheta miine Prefectura judetului Alba, pentru a-si exprima nemultumirile legate de neincasarea salariilor aferente lunii trecute. Cererea sindicalistilor a fost aprobata de Primaria municipiului Alba Iulia,
astfel incit, in cazul in care nu se vor rezolva problemele, pichetarea se va desfasura incepind cu ora 10.00.

"Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval. Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare".

Luca Moga, liderul sindicatului Ariesmin

in ceea ce priveste continutul de fluor in apele freatice din s. Ghidighici, constatam ca numai 5 din toate fantanile investigate se incadreaza in limita admisibila 0,75-1,2 mg/dm3. in 14 fantani concentratia fluorului este mai mica de 0,75 mg/dm3.Utilizarea apei cu continutul fluorului mai mic de 0,75 mg/dm3 provoaca caria dentala.

O alta problema privind calitatea apei folosite in scopuri potabile din s. Ghidighci o constituie duritatea excesiva a apei care variaza in limitele 12,4 ? 49,0 mg/dm3, norma fiind sub 10 mg/dm3, numai in 5 fantani duritatea apei corespunde normativelor in vigoare. Apa foarte dura provoaca patologii in sistemul cardiovascular si nu este buna chir si pentru utilizarea ei in scopuri tehnice. Sapunul in apa dura nu face spuma, transforma spalatul rufelor intr-o procedura dificila, ingreuneaza fierberea rufelor, conduce la aparitia calcarului pe vase si in sistemele de apeducte. Un strat oricat de mic de calcar, depus la fierbere, conduce la pierderi mari de caldura si la un consum suplimentar de combustibil. Particolele mici de calcar sunt nu numai impuritati mecanice, dar devin si componenti activi ai apelor naturale. Ele deterioreaza garniturile, contribuind la defectarea aparatelor de uz casnic.

Gradul de contaminare microbiana in apele freatice din satul Ghidighici este foarte inalt. Numarul total de germeni coliformi variaza de la 110 cel/dm3 pana la 3000 cel/dm3, ceea ce poate provoca eruptii hidrice manifestandu-se prin bolile diareice acute (BDA), dizenteria, si hepatita virala A.

Calitatea apei din sondele arteziene examinate este buna si corespunde cerintelor GOST-ului 2874-72 ?Apa potabila?. Orizonturile acvifere adanci sunt straturi suficient protejate de impactul factorilor antropogeni de la suprafata terestra. Aceste fantani pot fi recomandate, pentru alimentarea cu apa potabila in special pentru gradinitele de copii, scoala, spitalul etc. .
Astfel putem conchide ca apele freatice din satul Ghidighici, dupa continutul de nitrati 65% din fantanile analizate depasesc valoarea maxima admisibila, dupa duritatea totala ?75% , fluor ? 40%, dupa continutul de sulfati 11 %,dupa indici microbiologici ?89%. Majoritatea fantanilor nu corespund standardelor nationale pentru apa potabila. De aceea noi recomandam curatirea tuturor fantanilor si utilizarea apei centralizate din sondele arteziene, deoarece numai aceste fantani corespund cerintelor in vigoare.

Aceste investigatii au fost posivile gratie finantarii Agentiei Ecologice Centru 22.06.2004. mun. Chisinau

Majoritatea apelor freatice din comuna Mandresti se caracterizeaza printr-o mineralizare si duritate sporita cu continut inalt de nitrati, microorganisme coliformi si heterotrofi (tabelul 1). Astfel, dupa continutul de nitrati numai 5 fantani corespund normei de potabilitate in celelalte fantani concentratia de nitrati depaseste normativele admisibile de 2-25 ori. Pericolul nitratilor in organism consta in faptul, ca ei, ca rezultat al diferitor modoficari se transforma in nitrozoamine care poseda proprietati cancerigene.
in ceea ce priveste continutul de fluor in apele subterane din Mandresti, constatam ca numai 8 din toate fantanile investigate se incadreaza in limita admisibila 0,75-1,2 mg/dm3. in 17 fantani concentratia fluorului este mai mica de 0,75 mg/dm iar in 7 fantani este mai mare de 1,2 mg/dm3. Utilizarea apei cu continutul fluorului mai mic de 0,75 mg/dm3 provoaca caria dentala, iar consumul apei cu un continut sporit de fluor provoaca fluoroza dentala, diferite forme de osteopatii, in cazuri cand concentratia de fluor este mai mare de 5 mg/dm3 poate aparea osteofloroza in urma careia este afectata intregul sistem osos.
O alta problema privind calitatea apei potabile folosite in scopuri potabile din com. Mandresti o constituie mineralizarea excesiva a apei care variaza in limitele 1101 ? 3238 mg/dm3, norma fiind de 1000 mg/dm3, duritatea care variaza de la 3,6 pana la 28 mol/m3, norma fiind de 7 ? 10 mol/m3.
Gradul de contaminare microbiana in apele subterane din com. Mandresti este foarte inalt. Numarul total de germeni coliformi in fantanile din comuna variaza de la 10 mii pana la 80 mii cel/litru, ceea ce poate provoca eruptii hidrice manifestandu-se prin bolile diareice acute (BDA), dizenteria, si hepatita virala A.
Calitatea apei din sondele arteziene examinate este buna si corespunde cerintelor GOST-ului 2874-72 ?Apa potabila?. Orizonturile acvifere adanci sunt straturi suficient protejate de impactul factorilor antropogeni de la suprafata terestra. Aceste fantani pot fi recomandate, pentru alimentarea cu apa potabila gradinitele de copii, scoala, spitalul etc. De mentionat ca din punct de vedere geologic teritoriul Moldovei este situat in zona geochimica continental-europeana a anomaliilor fluorului, strontiului si sileniului, de aceea calitatea apelor subterane trebuie analizata separat.
Astfel putem conchide ca apele freatice din comuna Mandresti, dupa continutul de nitrati 84% din fantanile analizate depasesc valoarea admisibila dupa duritatea totala ? 47% rezidiu sec ? 83%, fluor ? 75%, dupa indici microbiologici ? 94%. Majoritatea fantanilor nu corespund standardelor nationale pentru apa potabila. De aceea noi recomandam curatirea fantanilor si utilizarea apei centralizate din sondele arteziene, deoarece numai aceste fantani corespund cerintelor in vigoare.

[url=%%dir[1]%%calit.ape.Mindresti,_Orhei.doc]calit.ape.Mindresti,_Orhei.doc[/url]

Scopul proiectului a fost indeplinit prin urmatoarele obiective:
– Estimarea impactului uman si a situatiei ecologice din bazinul raului Isnovat.
– Inventarierea surselor de poluare si tipizarea poluantilor din localitatile rurale .
– Analiza chimica a apei din rau (O2, NH4+, NO3-, NO2-, pH, Ca+, Mg+, Cl-, SO42-, substante suspendate, Fe2+, Cu3+, CBO5, detergenti, oxiditatea, duritatea totala).
– Analiza sanitaro-igienica (numarul total de bacterii, microorganismele amonificatoare, heterotrofe si coliformi).
– Efectuarea actiunilor de promovare a dezvoltarii rurale durabile si a protectiei mediului ambiant.
– inaintarea recomandarilor practice referitoarea la protectia ecosistemelor si minimizarii impactului antropic.
– Organizarea seminarelor, lectiilor, lucrarilor practice, didactico ? educative cu participarea elevilor, primarilor si profesorilor din localitatile rurale.
– Elaborarea pliantelor ecologice si recomandarilor pentru imbunatatirea mediului ambiant.
– Emisiuni radiofonice despre starea mediului in bazinul raului Isnovat.
– Publicatii in ziarele Natura si Curierul Eco-Lex pe tema ecologia raului Isnovat.

Raul Isnovat situat in partea centrala a R. Moldova este unul din cele mai dens populate, in total 14 localitati (Capriana, Scoreni, Malcoci, Nimoreni, parte din Suruceni, Danceni, Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica, Revaca si Sangera) si ecologic devastate raulete de pe teritoriu R.M. este cel mai afectat de exercitarea impactului antropic. Principalele surse de poluare sunt apele reziduale ne epurate, gunoistile neautoritate, valorificarea solului pana la malul raului, lipsa filtrelor biologice, biodiversitatea saraca a ecosistemelor naturale nu asigura stabilizarea echilibrului ecologic, iar nivelul educational si starea mediului actualmente nu asigura dezvoltarea durabila a sistemului social-economic din zona.

Apa raului la izvoare si in transectele comunei Capriana este curata, indicii chimici si microbiologici nu depasesc limita maxima admisibila. Complexul monastic din zona care se afla intr-o acuratete exemplara cu multa vegetatie influenteaza binific asupra calitatii mediului inclusiv si a apei bazinului. Dar malurile raului sunt goale, lipsite de ecosisteme naturale cu o diversitate floristica si faunistica veritabila, solul este valorificat pana la oglinda apei.
Pe traseul sau, in apropiere de com. Danceni s-a construit un sistem de lacuri cu alimentare mixta pentru statiunea Piscicola Experimentala. Este singurul caz in care interventia omului nu a adus la distrugerea mediului acestui rau. in schimb influenta antropica a comunilor Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica si Sangera si-a pus amprenta in mod negativ pe starea mediului mai cu seama pe calitatea apei raului. Astfel apa raului in aval de Ialoveni este foarte poluata. Pe suprafata apei abundent se dezvolta speciile plantei superioare Lentita (Lemna major, L. minor si L. trisulca) ce indica un grad inalt de poluare a apei cu substante organice. Situatia sanitaro-ecologica in oraselul Ialoveni este nefavorabila. Unul din motivele principale a situatiei nefavorabile din Ialoveni este lipsa poligonului menajer bineamenajat si autorizat. Deseurile menajere uzate (circa 33 tone) pe an din orasel sunt transportate la poligonul neautorizat ce se afla in raza teritoriala a orasului Ialoveni si in zona de protectie a raului Isnovat aducand un disconfort populatiei prin mirosul toxic si fumul produs in urma aprinderii spontane a gunoiului, iar substantele nocive ce se filtreaza usor prin straturile de sol patrund in apele freatice si subterane.

O situatie similara se observa si in comuna Bacioi. Apele reziduale industriale si menajere din com. Bacioi nu sunt supuse epurarii, statia de epurare nu functioneaza, iar apele reziduale uzate se varsa intr-un canal care au un miros toxic. Aceste ape desavarsindu-se in r. Isnovat inrautateste calitatea apei lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare. De mentionat ca Institutia publica Eco-Lex si Inspectoratul Ecologic din mun. Chisinau au avertizat autoritatile comunei despre situatia ecologica nefavorabila din zona. Ca raspuns la avertizare administratia locala a curatit canalul. in rezultatul acestei actiuni s-au deschis cateva izvoare care amelioreaza intrucatva situatia din canal, prin diluarea apei si declansarea proceselor de scurgere si autoepurare a apei. Actualmente canalul este ?inflorit? de o planta acvatica ? Lentita, care utilizeaza substanta organica din canal pentru necesitatile sale vitale. Astfel ameliorand situatia ecologica din canal.

O situatie similara s-a constatat si in comuna Sangera. Aici apele reziduale de asemenea nu sunt supuse epurarii, iar deseurile menajere sunt amplasate in zona de protectie a raului Isnovat. calitatea apei raului este de clasa 4-5 poluata si foarte poluata. Raul Isnovat devarsandu-se in r. Bac inrautateste calitatea lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare.
in lunca raului aproape in intregime lipsesc ecosistemele naturale forestiere si de pajiste. Teritoriile utilizate pentru pasunat sunt ocupate de vegetatie ne tipica biotopurilor date. Aici habitatele avand un grad de degradare avansat adesea sunt ocupate de plante invazive, de plante buruiene care diminueaza calitatea pasunilor si pana la urma aceste teritorii nu pot fi utilizate nici in calitate de pasuni si nici pentru cultivarea plantelor agricole.

in lunca raului sunt devastate si ecosistemele palustre. Ele nu exercita functia de filtre naturale din biocenoze cu functionalitate mediogena in vederea stabilizarii echilibrului ecologic. Impactul uman negativ nu asigura spre regret dezvoltarea durabila a intregului complex socioeconomic din limitele bazinului Isnovat.

Activitatile ilicite de defrisare a comunitatilor forestiere naturale si artificiale de pe pantele adiacente luncii raului agraveaza si mai pronuntat starea ecologica a bazinului.
in scopul ameliorarii situatiei ecologice din bazin au fost organizate 20 de lectii didactico-educationale, 4 mese rotunde cu participarea primarilor, profesorilor, elevilor, mas-media, la care sa preconizat activitati ecologice concrete:
– restabilirea ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale;
– asigurarea pastrarii biodiversitatii floristice si faunistice stoparea degradarii biotopurilor ca rezultat a poluarii;
– stoparea pasunatului execis si nereglamentat;
– stoparea defrisarii padurilor de lunca;
– lichidarea gunoistilor neautorizate
– crearea zonei de protectie a albiei raului prin plantarea fitocenozelor silvice;
– epurarea apelor reziduale;
– crearea poligonului menajer autorizat.

Dincolo de cifre ramine insa disperarea a mii de familii care Primarii din Comanesti, Asau si Agas, zonele cele mai afectate, au apelat la firme private si au facut rost de utilaje. Tot de joi, a inceput vaccinarea a aproximativ 4.000 de persoane. ?Populatia pina in 55 de ani este vaccinata impotriva febrei tifoide, iar copiii pina in 15 ani vor fi vaccinati impotriva hepatitei A.

In zona am dus cadre medicale de la Bacau pentru a realiza campania, dar si materiale dezinfectante pentru cele 160 de fintini colmatate?, ne-a declarat Cornelia Cojocaru, directorul Directiei de Sanatate Publica din Bacau.

Agasul a ucis fara mila

Maria si Marian Merlusca, mama si fiu, au fost ucisi de apele riului Agas. Cei doi locuiau in albia piriului, la aproximativ patru kilometri de drumul principal. Vecinii povestesc ca miercuri, in jurul prinzului, piriul s-a umflat deodata, a rupt stavilarul si a inundat drumul. ?A venit viitura in citeva minute. Maria s-a dus la fiul ei sa-i spuna sa iasa din casa ca vine apa mare.

Nu au mai apucat. Locuinta a fost luata cu totul de apa?, ne-a povestit o vecina. In casa se afla si fetita de patru ani a lui Marian, care a fost smulsa si ea de torent. Fiind mai usor, corpul copilului a fost purtat de viitura puternica. Insa un satean a reusit sa zareasca la timp fetita si, dupa o lupta de citeva minute cu apele involburate, a reusit sa o salveze.

Bunica si tatal ei nu au supravietuit potopului. ?O sa ii depuna in biserica, nu au in alta parte unde. Casa lor nu mai exista si, oricum, pina acolo nici nu se poate ajunge?, ne-a spus Elena Ciuturaru.
Cale de patru kilometri, din soseaua principala pe coama muntelui, casele care au fost situate in dreapta si in stinga drumului au fost in totalitate distruse. Lui Mihai Zafiu, apa i-a distrus vila cu un etaj. Doar un perete a mai ramas in picioare, ramasita de rezistenta in fata naturii. Agasul a ras de pe fata pamintului locuinte, grajduri, garaje, bucatarii de vara.

Patru poduri de beton de pe apa Asau au fost facute tandari. Mii de animale si pasari si-au gasit sfirsitul in apele tulburi. ?Am vazut un vitel care incerca sa supravietuiasca in apa. Impreuna cu alti barbati am reusit sa il scoatem, dar a fost ceva infernal?, povesteste Dumitru Zugliu.
Masina lui Ionel Zaharia, o Dacie, s-a transformat intr-un morman de fiare contorsionate. ?Am vazut cum apa imi cara masina si o izbeste in toate partile. Podul s-a rupt, a cazut, si masina a fost dusa sub el. Acolo a fost bombardata cu bustenii care veneau din deal. Mi-au facut-o praf.

Pe cine pot eu sa fiu acum suparat??, se intreba ieri, oarecum resemnat, Ionel Zaharia, in timp ce asista la incercarea pompierilor si a jandarmilor de a scoate pe mal ce mai ramasese din autoturism. Pe Valea Agasului, oamenii sint ca si paralizati, accesul la zecile de case fiind imposibil din cauza ca drumul este inundat.

O femeie de 75 de ani, netransportabila, refugiata intr-un pod

Citiva kilometri mai jos, la Goioasa, alte familii isi striga disperarea. Si aici, tot un piriu, Goioasa, si-a facut de cap, semanind jale si disperare. Opt familii stau de doua zile si privesc neputincioase, de coama unui deal, cum casele lor, cu tot ce se afla inauntru, sint mincate de apa. Gospodariile sint situate intr-o vale putin mai jos de nivelul soselei.

Torentii care s-au scurs de pe munte s-au adunat ca intr-o caldare si, din cauza topografiei zonei, apa nu are unde sa se scurga decit in pamint. Satenii asteapta sa se indure cineva si de ei. Familia lui Vasile Burlacu se afla in casa cind a inceput potopul. Apa a venit de pe munte, in cantitate mare, si s-a infiltrat in beci.

?Am vazut deodata ca, de sub podele, apa incepe sa bolboroseasca. Am vrut sa salvam animalele, dar am renuntat. Pe usa din fata nu mai puteam iesi pentru ca apa era cit noi. Ne-am dus in spatele casei si am iesit pe geam?, povesteste Vasile Burlacu. Oamenii au stat pe deal pina cind a trecut potopul.

In casa nu pot intra si nu au rude care sa le adaposteasca, asa ca sotii Burlacu, impreuna cu cei trei copii, in virsta de un an, patru si, respectiv, sase ani, dorm in podul unui grajd. Janeta Burlacu, 75 de ani, netransportabila, locuieste si ea intr-un pod. Apele au surprins-o in casa si niste rude mai tinere au apucat s-o urce in podul grajdului.

Ieri, se implinisera 24 de ore de cind se afla acolo, iar sansele sa fie coborita erau nule. Elena Sandor (80 de ani), care locuieste singura, a fost salvata, aproape miraculos. Mariana Ciurcanu, o vecina, s-a gindit la tanti Lenuta si a trecut inot curtea pina la casa femeii. A carat-o in brate pina la usa si a strigat dupa ajutor.

A auzit-o un vecin, care le-a ajutat pe cele doua femei sa ajunga la adapost, pe un deal. ?Nu vrem sa fim ajutati altfel decit sa se gaseasca o solutie sa se scurga apa, sa putem ajunge la casele noastre, ca milul din gospodarii ni-l scoatem noi?, ne-a spus Dragos Ciucanu.

Weekend ploios

Ploile nu ne vor ocoli in acest sfirsit de saptamina, dar ele vor cadea doar in nordul tarii si in cantitati mai mici, spun specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM). Pentru ca nu exista pericolul unor fenomene violente, ANM nu a mai dat nici un avertisment.

In schimb, chiar si in cantitati mici, ploile vor contribui la depasiri ale nivelurilor riurilor cu 5-25 de centimetri, in partea de nord a tarii. ?E posibil sa se mai inunde o comuna sau cite un satuc, dar nu putem localiza unde se va intimpla.

Este un nor care se plimba de colo-colo in jumatatea de nord a tarii?, ne-a spus hidrologul de serviciu Nicolae Raducanu de la Institutul National de Hidrologie. (S.P.)

Drumul spre Manastirea Frasinei – afectat de inundatii

In comuna vilceana Muereasca au fost inregistrate alunecari masive de teren pe Drumul Judetean 658, la Gura-Vaii-Muereasca-Manastirea Frasinei. Valoarea lucrarilor pentru efectuarea zidurilor de sprijin in aceste puncte a fost estimata la 9,2 miliarde lei. Neefectuarea lucrarilor va duce la intreruperea circulatiei si izolarea totala a sase sate (cu o populatie de circa 1.

700 oameni) si a Manastirii Frasinei. (M.M.)

Noroiul, curatat de frica premierului

Dupa ce in urma cu doar o zi strazile din municipiul Lupeni erau blocate de noroi si nu puteai intra decit cu cizme de cauciuc, anuntata vizita a premierului Adrian Nastase in zona a pus pe jar autoritatile locale si judetene.

De la primele ore ale diminetii de ieri, zeci de jandarmi si sergenti angajati, pompieri militari si civili cu mai multe utilaje au fost adusi sa-i ajute pe oameni sa-si scoata noroiul din gospodarii. (Marius Mitrache)

Hainele de inmormintare, incredintate jandarmului

Zeci de sateni erau ieri prin curti, cu lopetile in miini, si scoteau milul din case si gospodarii. Printre ei, jandarmii si pompierii au devenit prezente obisnuite. Un baiat tinar, care nu avea mai mult de 18 ani, militar in termen la Pompieri, dar care nu a vrut sa ne spuna numele de teama sa nu-l certe seful, ne-a marturisit ca era pe baricade de mai bine de 12 ore.

?Ii ajutam pe oameni, ce sa faca si ei, saracii? A dat asa un necaz peste ei!?, ne-a spus soldatul, in timp ce dirija un furtun spre o fosta canalizare. Baiatul s-a confundat aproape cu necazurile satenilor. ?Toti ne asteapta sa mergem si la ei. In unele locuri, scoatem apa pe o parte si intra pe alta. Trebuie sa-i ajutam, ca e atita necaz in jur?, mai spune pompierul.

Plutonierul-major Gheorghe Pricope era pentru a doua oara in zona, dupa ce daduse si miercuri o mina de ajutor. ?Oamenii sint nervosi, au necazuri mari: gospodariile lor sint in namol, pline de apa. Ii vom ajuta pe toti, dar va dura?, precizeaza plutonierul-major Pricope.

Ieri, pe strada principala din Agas, citiva jandarmi carau umerase pline de haine, un televizor si un maldar de prosoape si asternuturi. Le duceau de la locuinta lui Culita Merlusca, la o ruda.
In casa familiei Merlusca, apa este pina la genunchi, desi pompierii au tras-o o data, dar aceasta a continuat sa izvorasca de sub podele. Pe linga zidurile constructiei, milul are o inaltime de aproape un metru. Ca sa mai salveze ceva, Culita Merlusca i-a pus in brate unui baiat lucrurile lui de inmormintare: prosoape, metraj, camasa, maiou, sosete si chiloti noi.

?Ai grija, baiete, cum le duci. Vezi ca ai aici si o lenjerie!?, ii atrage barbatul atentia. Jandarmii si pompierii, desi fac fara sa cricneasca cam tot ce li se cere si ce este omeneste posibil, au si ei o nemultumire: prea multi asteapta ca oamenii in uniforma sa rezolve tot. ?Nu vedeti, stau si se uita la noi. Sint oameni tineri care nu fac nimic.

In loc sa vina sa ne ajute, stau si asteapta?, ne-a spus, intre doua transporturi, unul dintre jandarmi. Generalul Nicolae Rugina, seful Comandamentului Teritorial de Jandarmi Bacau, refuza sa vorbeasca despre acest subiect. Dupa trei zile de nesomn, generalul este departe de a se linisti. De ieri, in zona au fost aduse trupe suplimentare de la Galati.

?Vor fi cite o suta de jandarmi, la Comanesti, Agas si Asau. Am suplimentat efectivele cu 150 de jandarmi, adusi de la Galati?, a precizat generalul Rugina.
La Comanesti, Agas sau Asau vor trece zile, poate saptamini, pina cind lucrurile vor intra pe fagasul normal. Oamenii inca se intreaba cu ce au gresit de au fost atit de crunt pedepsiti. Unii au puterea sa recunoasca si arata cu degetul: jaful din paduri, taierile ilegale si masive isi arata acum efectele.

Zacamintele au fost epuizate si costurile pentru ecologizarea
zonelor respective se ridica, potrivit presedintelui ANRM, la circa 100 milioane de dolari. In conformitate cu prevederile contractului de privatizare a Petrom, statul roman este cel care va plati, fiind raspunzator pentru contaminarea istorica si operatiunile de abandonare. "Poluatorul plateste, deci statul va trebui sa rezolve problemele de ecologizare", a afirmat Stratulat. Asadar, despagubirile aferente terenurilor afectate inaintea preluarii Petrom de catre OMV vor fi acordate de la bugetul de stat. Grupul OMV va fi raspunzator numai de daunele de mediu care s-ar putea produce dupa preluarea Petrom. OMV, dar si ceilalti agenti economici au obligatia sa depuna o garantie de mediu inainte de inceperea activitatii. Incepand de anul viitor, timp de 14 ani, se vor aloca de la buget cate 50 milioane euro anual pentru acoperirea cheltuielilor de mediu ce vor fi realizate de Petrom. Statul nu va raspunde insa de nici o pretentie individuala referitoare la contaminare daca valoarea platilor este mai mica de 20.000 de euro. OMV a anuntat ca nu vrea sa renunte la nici un perimetru petrolier ce apartine societatii Petrom, a mai spus Iuliana Stratulat, presedintele ANRM. Cu acceptul Agentiei, toate acordurile petroliere si licentele Petrom vor fi transferate OMV. Deocamdata insa nu este cazul deoarece numai situatia actionariatului s-a schimbat. In primele 6 luni ale anului, ANRM a incasat redevente de la Petrom in suma de 2500 miliarde lei. Anual, Agentia varsa la buget peste 6000 miliarde lei, incasari din taxe si redevente. Din aceasta suma, 5000 miliarde lei este contributia anuala a Petrom.

Centrul de Consultanta Ecologica Galati (CCEG), este o organizatie neguvernamentala de protectie a mediului fiind totodata si Punct Focal pentru Romania in cadrul Forumului de Mediu al Dunarii (retea care uneste 157 de ONG-uri din BH al Dunarii ).

In aceasta calitate, facem parte din Comitetul National de initiativa "Ziua Dunarii? impreuna cu parteneri ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Parteneriatul Global pentru Apa, Biroul WWF Programul Carpato-Danubian, Romania, Yachting Club, etc.

In cadrul programului general dedicat Zilei Dunarii, va invitam sa participati direct, alaturi de noi, la urmatoarele manifestari organizate si coordonate de CCEG in colaborare cu institutii locale, nationale si internationale. Orice implicare este binevenita.