Va reamintesc ca Voluntarii AVI sunt asteptati la aceasta tabara cu scopul de a organiza programe interactive, jocuri distractive si sportive, concerte si serate impreuna cu educatoarea superioara a taberei date, la fel sa ajute la supravegherea copiilor in timpul excursiilor si restul timpului liber.

Cazarea si alimentarea voluntarilor pe parcursul intregii perioade a taberei este asigurata.

Voluntarii trebuie sa corespunda criteriilor:
# Virsta – mai mult de 18 ani
# Responsabilitate
# Experienta in lucru cu copiii
# Prezentarea CV-ului

La intrunire persoanele care au fost implicate in proiect si au reusit sa organizeze seminare pentru elevii scolilor din republica vor prezenta rezultatele. La sedinta vor fi prezenti reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.

Evenimentul zilei" continua astazi seria dezvaluirilor despre Delta Dunarii, cea mai valoroasa rezervatie ecologica a continentului, transformata de guvernul Nastase intr-o afacere a clientelei PSD, si nu numai. Una dintre cele mai profitabile surse de venit pentru oamenii apelor de la gurile Dunarii, total ilegala, este pescuitul in perioadele de prohibitie.

Braconajul a capatat amploare in ultimii ani in Delta Dunarii, fiind descris chiar de oamenii legii ca un fenomen de necontrolat. Pescarii, angajati ai firmelor care administreaza Delta, ignora din ce in ce mai frecvent perioadele de prohibitie si normele pescuitului industrial, aducand prejudicii insemnate atat statului, cat si ecosistemului.

O cerinta, doar pe hartie
Comisarul Vasile Avram, seful Politiei Deltei Dunarii, face dezvaluiri socante, aratand ca, in foarte multe cazuri, braconajul se practica din ordinul si in beneficiul exclusiv al concesionarilor. Paradoxal, acestia s-au obligat prin contractele de concesiune pe care le-au parafat acum doi ani cu Ministerul Mediului sa protejeze ecologic si sa combata braconajul in zonele pe care le exploateaza.

"Concesionarul va organiza si exercita activitatea de paza si protectie a fondului piscicol, controlul activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furtului, distrugerilor…". Acestea sunt prevederile articolului 10.1, din capitolul X al fiecarui contract de concesiune, indiferent de zona si de beneficiarul privat al hotararii guvernului Nastase.

Mai mult, prin acelasi contract, fiecare dintre "baronii Deltei" se obliga sa-si protejeze concesiunea printr-un numar variabil de agenti de paza, imputerniciti de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" (ARBDD) sa patruleze canalele Dunarii.
Toate aceste prevederi contractuale au fost stipulate pentru linistea comisarilor Uniunii Europene, care vad in Delta Dunarii una dintre cele mai valoroase rezervatii naturale din lume, insa nu au fost luate in serios.

Angajatii lui Bittner, prinsi la braconat
Chiar daca toti concesionarii au obligatia de a fi propriii lor paznici, exista si o autoritate a statului, a carei principala sarcina este investigarea tuturor infractiunilor comise in Delta Dunarii. Politia Deltei Dunarii, un compartiment care functioneaza in structura Inspectoratului Judetean Tulcea, este structura care cerceteaza, in special, cazurile de braconaj.

In ciuda presiunilor la care au fost supusi ofiterii si a lipsurilor de tot felul, Politia Deltei a ramas un serviciu destul de activ in zona. Pe acest fond a intrat intr-un razboi surd cu Piscicola Tour SRL, cel mai important concesionar din Delta, firma in spatele careia se afla omul de casa al lui Adrian Nastase, Alexandru Bittner.
Conflictul a devenit acut anul acesta, prin luna aprilie, cand Politia Deltei a demarat o actiune de control privind braconajul in perioada de prohibitie. In plasele politistilor au cazut Roman Cazamon si Nichita Panfil, doi pescari autorizati si angajati ai firmei Piscicola Tour care pescuiau, chipurile, la scrumbie.

Pe langa scrumbie, cei doi prinsesera si peste 50 de kilograme de peste prohibit, respectiv 22 de kilograme de sturion si 28 kilograme de calcan. Prinsi cu pestele-n sac, cei doi braconieri le-au spus senin politistilor ca nu se asteptau la asemenea descinderi in zona Perisor, la Marea Neagra. Concesionarul zonei de Delta invocata de cei doi este chiar Piscicola Tour SRL, firma
controlata indirect de Alexandru Bittner, prietenul de-o viata al fostului premier Adrian Nastase.

Mai mult, cei doi pescari aflati pe statele de plata ale firmei reprezentate de Bittner se presupune ca stiau prea bine ca este o perioada de prohibitie la orice specie de peste protejat. Comisarul-sef Vasile Avram, seful Politiei Deltei, crede ca toata cantitatea de peste braconat de fostii angajati ai Piscicola urma sa fie comercializata la negru, "doar si pentru simplul fapt ca nu poti sa opresti pentru consum 50 kg de sturion".

"Firma cu influente"
Doru Franculet, directorul Piscicola Tour SRL, sustine ca isprava celor doi braconieri este un caz izolat, si ca la prinderea lor au participat si paznicii angajati de firma sa. Afirmatiile lui Franculet sunt insa contrazise vehement de comisarul-sef Avram. Ofiterul de politie, dar si specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare "Delta Dunarii" (INCDDD) sustin ca braconajul de sturioni in zona Perisor-Marea Neagra este o practica frecventa si din cauza lipsei unor prevederi legale emise de ARBDD. In aceasta zona, invecinata cu cele de migratie a scrumbiei, angajatii lui Bittner pescuiesc cu ave, uneltele pentru prinderea acestui tip peste. Numai ca in "sculele" pentru scrumbie se prind si sturionii, care de cele mai multe ori nu sunt declarati.

"In prohibitie prejudiciul este dublu fata de perioadele in care pescuitul este aprobat, pentru ca, atunci cand se inmulteste, pestele este mult mai vulnerabil. In acest caz, Piscicola Tour SRL a refuzat sa stabileasca un prejudiciu, asa cum cere legea. Astfel, braconierii au fost scosi basma curata de firma la care lucrau oficial.

De altfel, aceasta societate are destula influenta ca sa poata indica anumite solutii", ne-a declarat comisarul-sef Avram, seful Politiei Deltei. El ne-a mai spus ca, in prezent, cerceteaza "o filiera de facturi false" in care este implicata Piscicola Tour SRL.

Contrabanda cu Conectii Internationale
Comisarul-sef Avram ne-a mai spus ca Politia Deltei a prins firul unei contrabande de proportii cu sturioni, derulata in perioada 2003-2004 de pescarii din zona Grindu, angajati ai firmei Conectii Internationale SRL, societate ascociata cu Piscicola Tour.

"Acesti oameni au avut curajul sa recunoasca faptul ca au braconat sturioni din specia morun, ceea ce noi oricum aflasem, in perioada de prohibitie, sub pretextul pescuitului accidental. Apoi, acesti moruni se vindeau prin Conectii Internationale, cu buna stiinta a ARBDD. Toate acestea s-au intamplat in perioada 2003-2004, in special in timpul prohibitiei.

Conform cercetarilor noastre s-au prins 16 moruni care, in total, cantareau 2.121 kg. Din acestia s-au extras 252 kg de icre negre", si-a continuat dezvaluirile comisarul-sef.

O asociere cu distributie
Povestile despre braconieri si specii de peste foarte scumpe sunt completate de omul legii cu alte amanunte. "Specialistii Institutului National de Cercetare Dezvoltare "Delta Dunarii" ne-au confirmat ca nu exista posibilitatea pescuitului accidental si, chiar daca se intampla asa ceva, sturionii sunt prinsi vii. Deci pot fi eliberati.

Vinovatii au fost incurajati de societatea care a vandut marfa mai departe. Ba chiar ei au declarat politistilor mei ca au fost amenintati de sefii firmei Conectii cu desfacerea contractele de munca. Asa ca toti morunii, cu icre negre cu tot, au fot vanduti de aceasta firma. Au fost prinsi de aceleasi echipe.

Oricum, este vorba despre 15 pescari implicati in aceste operatiuni", ne-a mai declarat seful Politiei Deltei. Conectii Internationale SRL valorifica pestele Deltei, in asociere cu Piscicola Tour, firma condusa in umbra de Alexandru Bittner. Ambele societati au primit in concesiune zonele Cotul Pisicii – Isaccea si Isaccea – Ceatal Izmail. Conectii este inregistrata in localitatea Eforie Sud, iar unicul sau patron este Doina Stroici, sotia unui afacerist american, de origine romana, care a investit in puncte de distributie a pestelui.

Pestele nu a fost trecut in contabilitate
In primele doua luni ale acestui an, societatea Activpesc SRL a pescuit ilegal 11 tone de peste la Mila 23. Potrivit Politiei Deltei, in ultima luna a anului 2004, Activpesc a omis sa treaca in contabilitate trei tone de peste capturat legal. Activpesc SRL este controlata in proportie de 70% de Fisheries Romdelta SRL, firma infiintata de Antonios Tirpintiris, managerul magazinelor Megaimage, si patronata de craioveanul Sorin Chiutu, fost director comercial al companiei Relad. "Cele trei cadre ale Politiei Deltei au prins 27 de braconieri, care s-au ales cu dosare de cercetare penala. De la acestia, politistii au confiscat peste patru tone de peste, patru barci, doua motoare de barca", ne-a declarat comisarul Vasile Avram.

Ce prevad caietele de sarcini
In caietele de sarcini care au stat la baza fiecarei licitatii de concesiune a zonelor Deltei se specifica in clar obligatia concesionarului de "a asigura protectia speciilor din flora si fauna salbatica, protejate sau declarate monumente ale naturii". Practic, prin actiunile de braconaj care se deruleaza sub ochii lor, o parte din concesionari incalca propriul contract de exploatare a zonei.

De asemenea, pentru fiecare portiune a Deltei, in caietele de sarcini se precizeaza cantitati precise din fiecare specie de peste, pe care concesionarul zonei are voie sa le valorifice. Daca depaseste aceste cote, fixate de INCDDD, firma respectiva poate fi acuzata de braconaj, iar contractul este reziliat de drept.

Miza afacerii
Principala miza a concesionarilor o reprezinta profiturile anuale, de ordinul milioanelor de dolari, obtinute din pescuit. Firmele concesionare din Delta Dunarii detin monopolul comertului cu icre negre. Un kilogram de caviar costa 1.100 euro. Oficial, din aceasta afacere se castiga anual aproximativ doua milioane de dolari. Asta face ca pestii cei mai cautati sa fie aceia care au icre negre, adica speciile de sturioni care traiesc in apele Deltei, cega, pastruga, morunul si nisetrul. De cand s-au instalat in Delta, concesionarii au raportat profituri foarte mici, ceea ce presupune si impozite pe masura.

Acestia au reinvestit banii castigati din pescuit in turism, pentru ca, pe termen lung, turismul este cea mai viabila afacere din Delta.

Politia Deltei, intre presiuni si saracie
Politia Deltei Dunarii este formata din numai trei oameni, coordonati de comisarul-sef Vasile Avram. In mod paradoxal, ei trebuie sa asigure ordinea si siguranta publica pe toata suprafata Deltei – un teritoriu ce cuprinde 3.500 km patrati. Aceasta structura este nevoita sa investigheze cu mainile aproape goale infractiunile comise in rezervatie. Au o singura salupa in dotare.

Compartimentul de politiei incape, de altfel, in singura masina repartizata de la IPJ Tulcea. Este vorba despre un venerabil Aro, care a depasit de multisor varsta de zece ani si despre care comisarul Avram spune ca "mai mult nu merge decat merge". Pe langa toate acestea, politistii reclama presiunile uriase pe care concesionarii le fac asupra lor.

In schimb, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) sustine ca, in urma masuratorilor efectuate, nivelul de plumb este de doar 0,004 miligrame la litru. "In urma prelevarii de probe de apa din incinta inundata, zona Foeni, in data de 17 mai 2005, s-a constatat, in urma analizelor efectuate in laboratorul fizico-chimic al Directiei Apelor Banat, ca valoarea indicatorului plumb este de 10 ori sub valoarea admisibila pe care trebuie sa o indeplineasca apele de suprafata, utilizate pentru potabilizare", ne-au declarat reprezentantii MMGA. Acestia vor lua legatura cu specialistii germani pentru a vedea ce metoda au folosit in testarea apei din zona.

[url=http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&section_id=1&article_id=130361]http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&section_id=1&article_id=130361[/url]

Concret, in protest se arata ca raportul de peste o suta de pagini nu a fost publicat spre consultare cu 30 de zile inaintea organizarii unei dezbateri publice, asa cum prevede legea, fiind afisat, in urma cu citeva zile, doar un rezumat de 15 pagini pe un site creat special, [url=http://www.dast.rdscj.ro,]www.dast.rdscj.ro,[/url] despre a carui existenta organizatiile de mediu nu au fost anuntate. Mai mult, potrivit anuntului de pe pagina respectiva, eventualele observatii si propuneri trebuie trimise pina in 5 martie.

Reprezentantii CCN protesteaza impotriva faptului ca ONG-urile clujene de mediu nu au fost anuntate despre acest document, in conditiile in care si-au manifestat in repetate rinduri interesul de a participa la toate fazele implementarii Directivei – Cadru Apa, la formularea si revizuirea politicilor si procedurilor si la luarea deciziilor in domeniu, iar DAST are datele de contact actualizate ale mai multor ONG din domeniu. De asemenea, ei considera ca nu se pot formula observatii pertinente doar pe baza unui rezumat, iar termenul de 5 martie este prea scurt pentru a putea procura si analiza intreaga documentatie. Ca urmare, CCN solicita afisarea de urgenta pe site a intregului document, anuntarea ONG-urilor interesate despre acest lucru si stabilirea unui nou termen-limita pentru transmiterea observatiilor, care sa fie de cel putin 30 de zile.

# Afisare de ochii lumii
De cealalta parte, DAST da de inteles ca a postat rezumatul documentului doar fiindca ?asa s-a cerut de la Bucuresti?. ?Documentul final va fi gata la sfirsitul anului 2008, Raportul 2004 fiind doar o etapa. In 22 februarie am fost anuntati de la Bucuresti sa afisam raportul, dar acesta este complex si cu multe poze, asa ca am postat doar rezumatul, documentul intreg putind fi consultat la sediul DAST. Cit despre extinderea termenului de primire a observatiilor, acest lucru este imposibil, intrucit raportul nostru face parte dintr-un raport national, care va fi trimis la Bruxelles pe 23 martie?, ne-a declarat Cristiana Bayer, seful Serviciului de integrare al DAST. In ceea ce priveste protestul inaintat de Mititeanu, Bayer a precizat ca acesta a fost invitat personal la sedinta comitetului de bazin care se va desfasura astazi si care va discuta si va aviza acest plan. Cu toate acestea, Mititeanu nu va putea formula observatii, in conditiile in care nu a putut studia raportul de peste 100 de pagini.

Desi activitatea industriei este redusa impactul asupra mediului ar trebiu sa fie mic, dar calitateaa apelor din bazinele acvatice ramine a fi nesatisfacatoare. Cauza consta in scaderea eficacitatii instalatiilor de epurare menite sa retina impuritatile din apele reziduale. Pentru activitatea satisfacatoare instalatiile necesita reparatii curente si capitale, precum si constructia unor statii noi moderne, care la rindul lor pot fi executate prin investitii atit de Stat cit si proprii.

Activitatea inspectorilor Agentiei la compartimetul ?resurse acvatice? in anul 2004 a fost conditionata nu numai de controlul de stat dar si de atentionarea populatiei despre situatia ecologica din zona de activitate si elaborarea propunerilor concrete pentru solutionarea problemelor.

Pe parcursul perioadei raportate de catre inspectorii agentiei au fost intocmite 1363 acte de control, vizate de starea resurselor acvatice, 10 hotarari de sistare si 374 procese verbale cu privire la incalcarea actelor normative si legislative in vigoare ce tin de protectia resurselor acvatice in Republica Moldova.

De catre Instantele de Judecata sectoriale si seful AE Centru au fost aplicate amenzi in suma de 61227 lei, dintre care 22040 lei au fost achitate. Beneficiarii de surse de apa care au cauzat poluarea resurselor acvatice le-au fost inaintate actiuni privind recuperarea prejudiciului cauzat mediului in suma de 35632 lei, dintre care 10000 lei au fost achitate benevol.

Zona de activitate a Agentiei Ecologice Centru este cuprinsa in bazinele hidrografice a raurilor Nistru si Prut. Resursele acvatice in zona de activitate a agentiei sint compuse din apele subterane, apele de suprafata, apele freatice si pluviale.

Dezvoltarea incontinua a activitatii economice in Tara cere solutionarea unei probleme actuale ? asigurarea cu apa potabila calitativa a populatiei, micsorarea pierderilor apei potabile din sistemul de alimentare centralizat conditionata de deteriorarea apeductelor, expirarea termenilor de exploatare a conductelor si efectuarea lucrarilor de constructii.

O problema stringenta vizata de poluarea orizontului acvifer o prezinta fintinile arteziene aflate in stare parasta sau fara stapin.

Calitatea apelor din bazinele acvatice ramine a fi nesatisfacatoare. Eficacitatea redusa a instalatiilor de epurare a apelor uzate provoaca un impact nociv asupra mediului inconjurator.

La majoritatea intreprinderilor, statiile de epurare a apelor meteorice nu sunt in stare de lucru si apele uzate, in urma precipitatiilor atmosferice, sunt evacuate fara epurare in bazinele acvatice. Motivul consta in exploatarea nesatisfacatoare a instalatiilor de epurare si lipsa mijloacelor financiare pentru schimbul filtrelor.

Problema primordiala vizata de poluarea apelor pentru zona de activitate a Agentiei si in general pentru Republica este epurarea, utilizarea si evacuarea apelor uzate, mai ales in, suburbiile municipiului si localitatile rurale unde nu este organizata colectarea si epurarea apelor uzate.

Pe parcursul anului au fost efectuate controale in comun cu Laboratorul IES. In cea mai mare parte control analitic a fost efectuat la calitatea apelor meteorice (la solicitarea beneficiarilor) ? 51 agenti economici, au fost efectuate iesiri in teren cu prelevarea probelor prind aprecierea calitatii apei din r.Bic (portiunea mun. Chisinau).

Pe terenul subordonat AE Centru conform datelor prezentate sunt 44092 fintini de mina si 795 izvoare, in urma actiunii ?Apa-izvorul vietii au fost construite 3 izvoare, curatite si amenajate 22043 fintini de mina si 41 izvoare. Starea tehnica a surselor de aprovizionare cu apa potabila si starea sanitara a zonelor de protectie a lor cu precadere este satisfacatoare.

Anul curent Agentia Ecologica Centru a eliberat 93 autorizatii de folosinta speciala a apei, dintre care 30 in municipiul Chisinau.

Potrivit datelor Serviciului Piscicol de Stat, din acestea pot fi valorificate pentru cresterea  si inmultirea pestelui 1200-2400. insa numai 286 de detinatori de bazine au avize ecologice la titlul de folosinta separata si autorizatii de valorificare piscicola, eliberate de autoritatile pentru mediu. Celelalte bazine se exploateaza ilegal sau nu sint atribuite in folosinta.

Mai mult ca atit, tara noastra dispune de pachetul actelor legislative si normative pentru gestionarea acestor obiecte acvatice. in ultimele modificari la Codul Apelor (CA) e stipulat ca toate obiectele acvatice sint parti componente ale fondului unic al apelor si trebuie sa fie gestionale de stat. insa unele institutii de stat si organe ale administratiei publice locale intentionat ori din alte considerente au interpretat iresponsabil prevederile legislatiei. Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, de exemplu, prin scrisoarea nr.07-05-2614 din 09.06.00, adresata Prefecturilor, Consiliilor judetene si Agentiilor teritoriale de privatizare, explica precum ca terenurile fondului apelor pot fi atribuite in baza contractelor de arenda, fapt ce contravine Codului Apelor (art. ½). in baza acestui document eronat autoritatilor publice locale au dat in arenda pe un termen de pina la 99 ani un numar impunator de bazine acvatice. Pentru arenda terenurilor aflate sub apa au fost fixate plati similare terenurilor agricole. Actualmente, arendasii legalizeaza folosirea separata a apei obtinind titlul de stat.

Exista bazine acvatice pentru care contrar prevederilor CA, art. ½ (3) au fost eliberate cite 2 titluri de folosinta separata (lacul de acumulare Taraclia si iazul din s. Romanesti, r-nul Straseni), creindu-se situatii de conflict asupra proprietatii.

in multe primarii din raioanele Leova, Ungheni, Calarasi, Orhei (contrar prevederilor CA, art. 1/3 ?Bazinul acvatic este indivizibil?) bazinele apartin unor proprietari, iar barajele au fost repartizate in calitate de cote valorice altor proprietari.

Unii proprietari de pamint, care fara a obtine hotarirea Guvernului de schimbare a destinatiei terenului si contrar CA, art. 12 au construit si exploateaza bazine de apa. Spre exemplu: in s.Lapusna bazinul de apa construit fara proiect surpa temelia gospodariei aferente. Serviciul Silvic Orhei a construit ilegal pe teritoriul ocolului silvic Seliste un bazin de apa, schimbind directia piriului, astfel lipsind de apa alte doua iazuri in aval si creind pericol de inundare a terenurilor agricole amplasate in aval.

Dar iata si alte exemple de incalcare flagranta a legii. Autoritatile publice din comuna Voinescu, r-nul Hincesti, cu acordul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, a repartizat ilegal taranilor cote de teren in fisia riverana de protectie a riului Prut. Astazi proprietarii de pamint se pling ca se prabuseste malul si li se micsoreaza cota terenului dat in folosinta. Majoritatea bazinelor de apa se exploateaza fara a se tine cont de regulile respective aprobate in conformitate cu prevederile CA, art. 75, 76. Detinatorii bazinelor de apa stabilesc regimuri proprii de mentinere a nivelului si de evacuare sau golire (desertare) in aval a apei, creind pericol de inundare si alte efecte nedorite.

Ar putea fi insirate inca o serie de exemple ce denota dezordinea in exploatarea bazinelor acvatice. Pentru a ameliora situatia e necesar sa se urgenteze instituirea unui organ de stat pentru gestiunea fondului apelor, care i-ar obliga pe detinatori sa elaboreze regulile de exploatare a bazinelor acvatice, in care se va determina destinatia prioritara, ele fiind aprobate in conformitate cu Codul Apelor. Apoi numai in baza acestora sa se elibereze titlul de folosinta separata.