Protocolul de colaborare se va termina in ziua de 7 decembrie, iar proiectul va fi inaintat pentru aprobare la Comisia Europeana. Valoarea estimata a proiectului este de 500.000 euro. Reteaua de situri trebuie sa includa 24 de arii protejate din 3 judete (Brasov, Covasna, Harghita). Specialistii romani din institutiile implicate in demararea proiectului vor inventaria (daca proiectul va primi finantare externa) speciile de fauna si flora inscrise in Directia CE – "Habitat si Pasari", in acelasi timp se va realiza o lista-anexa a speciilor endemice neinscrise in directiva, dar pentru care Romania solicita inscrierea acestora in patrimoniul natural universal. Daca proiectul va fi aprobat, actiunea in teren va demara in septembrie 2005 si se va finaliza in 2008.

Ministrul a precizat insa ca, in urma negocierilor, Romania a solicitat si obtinut, pe ansamblu, perioade de gratie in vederea conformarii la cerintele UE cuprinse in 11 directive. Perioadele de tranzitie solicitate de Romania difera, cea mai lunga (pana in 2018) vizand directiva in privinta managementului apelor uzate.

Potrivit lui Ianculescu, Romania a primit cel mai mare numar de perioade de tranzitie dintre toate statele candidate, pe locul doi clasandu-se Polonia, cu 10 directive, in vreme ce Bulgaria a primit doar opt astfel de termene de gratie.

In cazul termocentralelor, spre exemplu, in urma discutiilor cu administratorii lor, oficialii Ministerului Mediului au cerut perioade de gratie pana la 31 decembrie 2013 pentru 120 din cele 174 de astfel de unitati, alte sase termocentrale urmand a se conforma normelor de mediu in perioada 2016-2017.

Restul institutiilor nu au solicitat perioade de tranzitie, ceea ce inseamna – potrivit oficialilor ministerului – ca se obliga sa indeplineasca, pana la data aderarii, normele de mediu impuse de UE, in caz contrar urmand a fi inchise, iar proprietarii sanctionati.

De asemenea, au fost obtinute derogari pentru 34 de termocentrale, care vor putea functiona maximum 20.000 de ore in perioada 2008-2015.

Un proces similar a avut loc si in ceea ce priveste depozitele de deseuri. "Pentru asigurarea respectarii cerintelor europene specifice depozitarii deseurilor, din cele 265 de depozite municipale inventariate s-au obtinut perioade de tranzitie etapizate pentru 101 depozite din zona urbana, ultimul termen fiind 16 iulie 2017", a declarat Ianculescu.

Costurile totale pentru implementarea intregului acquis comunitar privind mediul au fost estimate la aproximativ 29,3 miliarde de euro, pentru perioada 2004-2018.

Ministrul mediului, care a prezentat rezultatele obtinute la inchiderea celei de a doua parti a negocierilor Capitolului de Mediu, mult mai complicata decat prima parte, a precizat ca perioadele de tranzitie acceptate pentru Romania sunt in deplina concordanta cu solicitarile si evaluarile financiare realizate impreuna cu toate institutiile implicate si agentii economici care se afla sub incidenta acestor prevederi.

Speranta Ianculescu a explicat ca documentele Romaniei au fost bine intocmite si a fost justificat tot ceea ce s-a cerut. Documentul de pozitie al Romaniei la Capitolul de Mediu a cantarit 16 kg si a fost facuta cate o "teza de doctorat" pentru fiecare directiva in parte.

"Trebuie sa fim insa extrem de atenti si fermi – a subliniat ministrul – pentru a ne respecta angajamentele. Am obtinut increderea oficialilor UE si daca nu ne vom respecta angajamentele, pe langa amenzile cu care statul roman va fi sanctionat, vom pierde credibilitatea obtinuta prin eforturi deosebite’.

Romania a obtinut, in total, la Capitolul de Mediu, 11 perioade de tranzitie, in timp ce Bulgaria a obtinut numai opt. La Directiva privind deseurile, Romania a obtinut perioada de tranzitie pana in anul 2016, iar Bulgaria pana in 2014, la transportul deseurilor Romania – 2015, Bulgaria – 2009, in domeniul apelor uzate Romania – 2018, Bulgaria 2014, la instalatiile mari de ardere Romania – 2017, Bulgaria – 2014.

Directivele pentru care Romania a solicitat si a obtinut perioade de tranzitie in a doua etapa a negocierilor la Capitolul de Mediu vizeaza epurarea apelor uzate municipale, calitatea apei destinate consumului uman, prevenirea si controlul poluarii, limitarea emisiilor in atmosfera de la termocentrale, depozitarea deseurilor si supravegherea transportului deseurilor.

Costurile totale pentru implementarea intregului acquis de mediu sunt estimate la 29,3 miliarde euro pentru perioada 2004-2018, din care 5,4 miliarde euro de la Bugetul de stat, 9,9 miliarde euro din fonduri comunitare, 7,8 miliarde euro de la agentii economici si 6,2 miliarde euro din alte surse./ROMPRES/

A opta parte din rezervatiile si monumentele naturii din Romania sunt reprezentate de pesteri. Procentul capata proportii si mai semnificative daca luam in considerare faptul ca ele reprezinta unele dintre obiectivele turistice cele mai atractive si vizitate, dar si cele mai fragile. Odata distruse, nu se mai pot reface nici macar in sute de ani, asa cum, de pilda, se poate reface o padure. Pesterile s-au format in sute de mii sau milioane de ani, in conditii climatice care nu mai exista azi pe Terra. Astfel, orice agresare asupra lor duce la modificari ireversibile", a apreciat Ovidiu Guja.

Tocmai de aceea, in Legea Ariilor Protejate (Legea 462/2001), pesterile sunt tratate distinct, intr-un capitol separat, cu prevederi si sarcini specifice, menite sa duca la protejarea si conservarea lor. In opinia lui Guja, organizatiile non-guvernamentale speologice, care ar trebui sa aiba numai scopul explorarii sau protectiei pesterilor, s-au transformat in societati comerciale neautorizate, care ofera turistului vizite chiar si in pesterile protejate. Unele dintre pesteri sunt deja intrate in circuitul turistic, dar nu sub forma organizata, ceea ce duce la un impact negativ mult mai mare si la o degradare rapida.

Articolele de lege privind protectia pesterilor interzic folosirea neautorizata a acestora. In Romania, activitatile comerciale, agroturistice sau nu, care vizeaza pesterile nu se pot desfasura fara autorizatie. In ultimii ani se constata o intensificare a impactului uman asupra pesterilor.

"Diverse organizatii si grupari fac, sub diverse forme, o reclama insistenta pentru turism organizat in pesteri. Se vorbeste cand de 70, cand de 40 de pesteri amenajate pentru turism si care abia asteapta sa-si primeasca vizitatorii. Cautarea senzationalului si a faptului divers nu face insa decat reclama incalcarii flagrante a legii", a declarat Ovidiu Guja.

Alinierea la politica europeana impune si masuri legate de protectia ariilor naturale. Din pacate, au existat si exista finantari din surse europene, pentru arii carstice si pesteri, care au facut mai mult rau decat bine, atentioneaza membrii societatii.

Institutul de Speologie, ca unic institut care studiaza pesterile la noi in tara, poate stabili aceste �reguli ale jocului�, el fiind si unicul administrator al pesterilor, potrivit legii de infiintare, inca neabrogata, din 1920. Specialisti in toate domeniile care privesc pestera, din cadrul acestui Institut, sprijina activitatile de protectie si realizeaza studii de impact daca se doreste dezvoltarea unei activitati turistice de masa. Acest lucru se face insa numai pentru pesterile care se preteaza la aceasta, "care nu sunt prea fragile", dupa cum apreciaza Guja.

Programul continua campania "Rezervatii naturale fara bariere", prin care se invita organizatii si persoane fizice sa se alature acestei initiative.

"Decenii de-a randul, generatii de tineri au descoperit, explorat si protejat un patrimoniu natural de exceptie, reprezentat de rezervatiile naturale ale Romaniei. Astazi suntem in situatia in care libertatea de a intra in rezervatiile naturale traditional deschise tuturor este pe cale sa fie ingradita din dorinta de a obtine profit prin exploatarea turistica a acestora. Nu este vorba de oferta de servicii turistice, ci pur si simplu de incasarea unor taxe pentru simpla intrare in aceste rezervatii. Credem ca este de datoria noastra sa incercam sa pastram accesul liber si pentru viitor in rezervatiile naturale care au fost accesibile in acest mod pana acum", a declarat Ovidiu Guja.

Programul pleaca de de ideea ca, ani de zile, mii de pasionati de natura au contribuit voluntar la protejarea si conservarea acestor rezervatii. Initiativa isi propune sa ceara si sa determine mentinerea fara taxe a intrarii in parcurile si rezervatiile naturale traditional deschise publicului, urmand exemplele unor importante parcuri si rezervatii europene in care, pentru desavarsirea educatiei ecologice a publicului, nu se percep taxe de intrare.

"Suntem convinsi ca impreuna, pasionati de natura, custozi ai acestor rezervatii, apeland si la finantatorii si donatorii cu preocupari pentru protectia mediului, vom putea sa gasim resursele financiare necesare pentru mentinerea acestui statut", a mai precizat presedintele Societatii de Speologie.

Incepand din 2004, societatea poate sponsoriza cu o parte a impozitului pe care il datoreaza statului, organizatii nonprofit care administreaza sau au luat in custodie o arie naturala protejata. Un simplu calcul ne arata ca suma cu care se poate sponsoriza anual, depaseste la nivel de tara suma de 1.000 de miliarde lei. Societatea Nationala de Speologie arata ca este important este sa se profite de acest drept. Nu conteaza daca sponsorizezi un proiect de mediu, unul educativ, un proiect umanitar sau orice alt proiect desfasurat de o organizatie nonprofit din orice domeniu. Aceasta campanie se desfasoara cu intentia expresa de a sustine proiectele administratorilor care adera la "Rezervatii naturale fara bariere" si au inteles ca protectia naturii nu se face cu bariere, ci prin educatie

S-au obtinut, in total, 11 perioade de tranzitie intre 1 si 12 ani pentru domeniile: calitatea apei, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale, a anuntat, vineri, Ministerul Integrarii Europene.

In prima etapa a negocierilor (incheiata la 23 septembrie 2004), Romania obtinuse 5 perioade de tranzitie, intre 1 si 5 ani, pentru aproape 2500 de instalatii in domeniul petrolier, al incinerarii deseurilor spitalicesti, al colectarii deseurilor de ambalaje si echipamente electrice si electronice, al industriei care poate deversa substante in mediul acvatic al comunitatii.

In a doua etapa de negocieri s-au obtinut alte 6 perioade de tranzitie intre 1 si 12 ani.

"Si negocierile pentru aceste ultime perioade de tranzitie au fost foarte intense si deosebit de dificile" – a declarat ministrul delegat Vasile Puscas, negociatorul-esf al Romaniei cu UE, care a condus delegatia tarii noastre la Conferinta de aderare desfasurata, vineri, la Bruxelles.

Pentru managementul deseurilor, s-au acordat perioade de tranzitie cuprinse intre 3 si 8 ani pentru depozitarea deseurilor (perioada este calculata dupa expirarea perioadei de implementare acordata de acquis statelor membre, respectiv de la data de 16 iulie 2009) pentru ca 129 de depozite de deseuri sa se conformeze la standardele comunitare si perioade de 5 pana la 9 ani pentru transporturile deseurilor.

In ceea ce priveste epurarea apelor uzate, s-au obtinut perioade de tranzitie pana la 12 ani, adica pana la 31 decembrie 2018, pentru cea mai mare parte a localitatilor urbane (2609 localitati).

Referitor la nivelul calitatii apei potabile, perioada de tranzitie pentru atingerea standardelor comunitare variaza, in functie de diferiti parametri de calitate, intre 4 si 9 ani pentru localitatile cu populatie intre 10.000 si 100.000 de locuitori.

In domeniul prevenirii si controlului integrat al poluarii, s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani pentru 195 de instalatii, iar pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatiile mari de ardere au fost obtinute perioade de tranzitie cuprinse intre 1 si 6 ani pentru 126 de instalatii.

"A trebuit sa negociem interesul companiilor, al comunitatilor locale, sa tinem cont atat de necesitatea de a avea un aer mai curat, o apa mai buna, dar si de capacitatea de a investi a administratiilor publice locale si a companiilor. Am dorit ca efortul investitional, de aproape 30 de miliarde de euro, sa fie repartizat pe urmatoarele 2 decade. Nu trebuie sa uitam ca investitiile vor fi realizate atat de la bugetul de stat, dar si de companii si din fonduri comunitare consistente, mai ales dupa aderare. Uniunea Europeana ne acorda si acum sute de milioane de euro anual pentru mediu. Trebuie sa invatam din proiectele ISPA, deoarece, dupa aderare, fondurile comunitare vor fi si mai consistente si este necesar sa realizam proiecte eficiente, care sa faciliteze absorbtia acestora" – a explicat Vasile Puscas.

Ministrul delegat a mentionat ca, in negocieri, partea romana a prezentat planuri de implementre pentru fiecare instalatie in parte, in care s-a precizat cum se va face alinierea graduala la standardele comunitare (investitii, surse de finantare etc.). Totodata, a multumit companiilor si autoritatilor publice locale, cu care s-a consultat inca din 2001 si care au oferit aceste date, ajutand delegatia sa le negocieze interesele.

"Putem spune ca am obtinut in negocieri rezultate bune" – a subliniat Vasile Puscas, atragand atentia ca vor fi necesare considerabile investitii in domeniul mediului "nu pentru ca asa ne cere Uniunea Europeana, ci pentru ca vrem sa avem o apa mai buna, un mediu mai curat si sa fim mai sanatosi".

"S-a observat ca, in localitatile in care poluarea este crescuta, durata de viata este mai redusa. Asadar, trebuie sa investim in mediu, adica sa investim in viata si sanatatea noastra si a copiilor nostri", iar acest lucru necesita un efort comun al guvernului, al companiilor si al societatii civile – a mai spus negociatorul-sef cu UE./

La lucrarile reuniunii au fost abordate probleme prioritare care vizeaza promovarea unor actiuni cu rezultat imediat in aplicarea diagramei de eliminare treptata din economie a substantelor care depreciaza stratul de ozon. In cadrul reuniunii s-au adoptat unele decizii suplimentare, in vederea punerii in aplicare a prevederilor Protocolului de la Montreal si a Amendamentelor la Protocol adoptate la Londra, la Copenhaga, la Montreal si la Beijing.

In perioada 21 – 24 noiembrie 2004, vor avea loc reuniuni la nivel tehnic, zilele de 25 – 26 noiembrie fiind destinate reuniunii ministeriale, la care au participat ministrii si sefii delegatiilor din peste 180 de tari, semnatare ale acestui acord multilateral de mediu.

In cadrul strategiei de aparare impotriva calamitatilor, Guvernul Romaniei a obtinut sprijinul Bancii Mondiale pentru finantarea proiectului mentionat in scopul reducerii impactului pe plan social, financiar, economic si asupra mediului pe care l-ar putea avea producerea unor eventuale calamitati naturale si poluarea accidentala a apelor, generata de activitati miniere.

Costul total al proiectului este de 203, 657 milioane dolari SUA si va fi finantat dupa cum urmeaza: imprumut BIRD-150 mil. USD, asistenta financiara nerambursabila FGM – 7 mil. USD si Guvernul Romaniei ? finantare de la bugetul de stat 46,657 mil. USD.

mare parte a tarii, ingreuneaza accesul in parchete, la nivelul tuturor directiilor silvice, pentru exploatarea eficienta a masei lemnoase, informeaza un comunicat al Regiei Nationale a Padurilor (RNP).

Potrivit RNP, au fost luate masuri suplimentare de urmarire si monitorizare permanenta a derularii contractelor incheiate cu agentii economici beneficiari ai masei lemnoase, pentru utilizarea la maximum a intervalelor de timp favorabil si respectarea esalonarii la exploatare a lemnului.

Totodata, directiile silvice sunt pregatite ca, in cazul incapacitatii agentilor economici de a exploata la timp masa lemnoasa, sa faca uz de toate mijloacele legale si sa intervina cu fortele proprii de exploatare sau cu prestatori, astfel incat sa nu se puna in pericol obiectivul urmarit, respectiv recoltarea integrala a masei lemnoase in acest an.

De asemenea, s-au intensificat actiunile de supraveghere teritoriala pentru identificarea imediata a unor eventuale doboraturi sau rupturi de arbori, care necesita a fi exploatate cu prioritate.

Conform Hotararii Guvernului nr. 1063/2003, cantitatea de masa lemnoasa aprobata pentru recoltare in 2004 se ridica la 8,6 milioane mc de masa lemnoasa.

In perioada sezonului de vegetatie exploatarile forestiere sunt restrictionate, aceasta activitate desfasurandu-se doar in intervalul 15 septembrie – 15 aprilie