Pentru Moldova, valoarea totala a acestei runde de finantare este de 40,000 USD. Granturile nationale individuale pot fi de cel putin 5,000 USD si cel mult 10,000 USD pentru o perioada de 12 luni. In cazuri exceptionale (de ex. proiecte care implica mai mult de trei organizatii, care necesita o anumita infrastructura sau implica o retea extinsa), bugetul poate depasi aceasta limita cu 50% (de ex. max. USD 15,000).
Data limita de depunere a Scrisorii de intentie (Concept Paper) este 30 septembrie 2005, ora 17:00 (termenul limita de primire in biroul REC Moldova). Organizatiile ale caror scrisori de intentie au fost selectate vor fi invitate sa participe la un training in Octombrie 2005 (la o data ce va fi anuntata ulterior), ce le va ajuta in pregatirea propunerii complete. Evaluarea acestora va avea loc in decembrie 2005. Proiectele ce vor fi finantate trebuie implementate in perioada ianuarie 2006-ianuarie 2007

CONTEXTUL PROIECTULUI: Bazinul Dunarii si problemele de mediu
Dunarea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2,778 km de la izvor pana la varsarea in Marea Neagra, parcurgand in drumul sau contexte politice, economice si istorice foarte diferite. Este de asemenea, un simbol cultural al trecutului bogat al Europei Centrale si speranta pentru viitoarea integrare.

Bazinul de colectare al Dunarii este extrem de larg si divers. El gazduieste ecosisteme foarte diferite incluzand zone umede de importanta europeana (de ex. pesteri carstice, lacuri alpine si de stepa, padurile din luncile inundabile, Delta Dunarii). Asigurand suportul si resursele pentru mai mult de 80 milioane de oameni, Dunarea, scalda cel mai mare numar de tari. Nenumarati afluenti se varsa in Dunare, printre care Inn, Morava, Tisa, Sava si Prut.

Poluarea ramane totusi o problema serioasa in regiunea Dunarii. Volumul nutrientilor, in principal proveniti din ingrasamintele chimice si gunoiul de grajd utilizate in agricultura, scurgerile din gunoiul menajer urban ce ajung in apele bazinului Dunarii sunt foarte mari. Fenomenul reprezinta un factor de risc atat pentru sursele locale de apa potabila cat si pentru Marea Neagra. Situatia este inrautatita de poluarea provenita din industrie. Inundatiile care s-au abatut asupra Europei Centrale si bazinului Dunarii in august 2000, sunt consecintele si partial rezultatul deciziilor economice din trecut care au dus la defrisarea si distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dunarii. De asemenea, incalzirea globala precum si degradarea capacitatii de retentie a zonelor inundabile naturale a redus capacitatea de autoepurare si absorbtie a nutrientilor.

Conservarea habitatelor pentru bogatia de specii naturale ce traiesc in bazinul Dunarii este de asemenea o lupta constanta. Aproximativ 80% din zonele umede si luncile inundabile ale Dunarii au fost pierdute incepand cu ultimii ani ai secolului XIX, amenintand speciile de flora si fauna ale Dunarii.

In 1998, Conventia pentru Protectia Raului Dunarea (DRPC) a intrat in vigoare dupa ce a fost ratificata de 8 state dunarene si Comisia Europeana. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) a fost creata pentru a coordona implementarea conventiei. De cand a luat fiinta, ICPDR a fost eficienta in gasirea consensului in ce priveste prioritatile si strategiile pentru imbunatatirea situatiei Dunarii si implementarea DRPC intre tarile dunarene. Successul depinde de imbunatatirea mijloacelor de management de bazin, cum ar fi: sistemul de avertizare in caz de accident, reteaua de monitoring trans-nationala pentru calitatea apei si sistemul informational pentru Dunare (DANUBIS). In realitate, Comisia a facut mult mai mult pentru a promova cooperarea intre tari intr-o regiune de mare complexitate.

Obiectivele Programului Comun de Actiune 2001- 2005 pentru Bazinul Hidrografic al Dunarii al ICPDR vor conduce catre:

Imbunatatirea calitatii apei,
Prevenirea poluarii accidentale,
Minimizarea impactului inundatiilor.
Pe langa aceste trei obiective principale, implementarea Programului Comun de Actiune va imbunatati standardul de viata al populatiei din Bazinul Dunarii, va intari dezvoltarea economica a regiunii, va contribui la procesul de aderare la Uniunea Europeana, va reface biodiversitatea regiunii si va intari cooperarea intre Partile Contractante. Mai multe informatii in legatura cu aceste obiective si directii ale Programului Comun de Actiune pot fi obtinute la: [url=http://www.icpdr.org]www.icpdr.org[/url]

In acest contect, Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene sta acum la baza sistemului de management al bazinelor hidrografice in Europa si de aceea, reprezinta platforma pentru implemetarea DRPC. Comisiei pentru Protectia Raului Dunarea i-a fost incredintata misiunea de a coordona implementarea Directivei Cadru pentru Apa la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii, inclusiv dezvoltarea planurilor de management pentru bazinul hidrografic.

Deteriorarea freaticului si eutrofizarea apelor de suprafata apar datorita atat poluarii punctiforme cat si celei difuze provenite din agricultura, industrie si deversarile municipale. Reducerea nutrientilor atat cat este necesar poate fi asigurata prin: imbunatatirea cunostintelor despre poluare, imbunatatirea mijloacelor de prevenire, reducerea si tratarea poluarii, stabilirea si facilitarea proceselor ce conduc catre solutionarea problemelor cauzate de poluare.

Poluarea cu nutrienti reprezinta contaminarea apelor de suprafata si freatice prin input- ul excesiv al acestora in aceste sisteme. Desi inputul natural de nutrienti este o conditie esentiala pentru dezvoltarea organismelor (lanturile trofice naturale), iar campiile inundabile pot face fata unui volum crescut de nutrienti, poluarea este cauzata de activitatile umane cum ar fi sursele punctiforme ca statiile municipale de tratarea apelor uzate si emisiile industriale, sau sursele difuze, cumar fi imprastierea de fertilizanti si aplicarea incorecta a gunoiului de grajd pe terenul agricol de unde se infiltreaza in freatic sau este transportat cu apa de ploaie in parauri, lacuri si rauri. Poluarea apei este de cele mai multe ori cauzata de substante cu factor de risc. Termenul ?substante cu factor de risc? reuneste substantele ce au efect toxic, cancerigen, mutagen si teratogen sau bio- acumulativ, in particular cele care se descompun lent sau sunt persistente si au efect advers semnificativ asupra organismelor vii. Metalele grele cum ar fi cuprul, fierul, manganul, cobaltul, zincul, cadmiul, mercurul, nichelul, plumbul etc. sunt substante toxice ce provin in principal din minerit si industria metalurgica si care tind sa se acumuleze in lanturile trofice, reprezentand un risc crescut pentru viata acvatica si umana. Nenumarati alti compusi ce determina poluare toxica si/ sau cronica sunt de natura organica si provin din industria chimica, farmaceutica si a hartiei.
Programul Comun de Studiu pentru Dunare publicat in mai 2002, a identificat diferiti poluanti chimici cum ar fi metalele grele, hidrocarburile organice volatile, pesticidele si produsele farmaceutice cu spectru restrans, si care afecteaza direct starea chimica si biologica a Dunarii. Studierea nutrientilor a relevat cantitati diferite de azot si fosfor organic si anorganic de-a lungul Dunarii, ceea ce indica faptul ca apa este contaminata. Ca rezultat, transectul mijlociu al Dunarii se confrunta cu fenomenul eutrofizarii, fenomen ce poate cauza poluarea surselor de apa potabila si scaderea biodiversitatii pe termen lung. Avand la baza nivelul contaminarii apei, au fost identificate si prioritizate diferite zone critice.
Analiza transfrontaliera si alte documente elaborate in cadrul Programului pentru Reducerea Poluarii Dunarii (1999, GEF/ UNDP) pot fi gasite pe situl ICPDR- ?Asistenta GEF acordata ICPDR? si apoi ?Programul de Reducere a Poluarii Dunarii 1997-1999?. Acest site cotine informatii utile referitoare la sursele de poluare si modalitatile de a le adresa in diferite sectoare ale Dunarii. Publicatiile contin harti cu informatii referitoare la zonele critice, zonele umede si alte date referitoare la poluarea generata de diferite sectoare cum ar fi: municipalitatile, agricultura, industria si folosirea terenului, precum si informatii referitoare la zonele umede. Mai multe informatii referitoare la Programul Regional pentru Dunare al UNDP/ GEF (2001- 2006) pot fi gasite la [url=http://www.icpdr.org/undp-drp]http://www.icpdr.org/undp-drp[/url]

Proiectul Regional pentru Dunare
Proiectul Regional pentru Dunare (DRP) al carui titlu oficial este ?Intarirea capacitatii de implementare in vederea reducerii nutrientilor si cooperarea transfrontaliera in cadrul bazinului hidrografic al Dunarii? a fost lansat la 1 decembrie 2001, ca urmare a angajamentului pe termen lung al UNDP- GEF pentru imbunatatirea factorilor de mediu in Bazinul Hidrografic al Dunarii. Scopul principal al DRP este de a intari cea mai mare parte a structurilor si activitatilor ce deja au loc la nivelul bazinului hidrografic, construind pe structurile existente si pe lectiile invatate si facilitand abordarea regionala. Tinta cheie este intarirea capacitatii ICPDR si tarilor dunarene pentru indeplinirea angajamentului de implementare a Conventiei pentru Dunare. Proiectul include si dezvoltarea Planurilor de management de bazin in linie cu Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene. De fapt, Dunarea va fi un studiu de caz pentru implementarea noii directive in Europa.

DRP stabileste conexiuni la nivel local, incluzand activitatile privind participarea publicului, comunicarea, activitatile pilot demonstrative la nivel local si programul de granturi pentru organizatiile non- guvernamentale.

Tintele actuale ale DRP includ reducerea poluarii datorate nutrientilor si facilitarea cooperarii transfrontaliere. Deja in derulare, DRP este umbrela a peste 80 de activitati. Programul de granturi este parte a obiectivelor DRP (Obiectivul 3) de intarire a participarii publicului in procesul de luare a deciziilor si a activitatilor ce-si propun reducerea poluarii si protectia ecosistemelor.

Pana la acest moment, DRP "Obiectivul 3" a sprijinit Forumul de Mediu al Dunarii (DEF), retea de ONG-uri din bazinul Dunarii. De la 30 de membri in 2002, DEF a crescut la 160 pana la mijlocul lui 2005. Capacitatea DEF de a implementa actiuni pentru a tine sub control poluarea apei s-a imbunatatit. Au fost elaborate materiale de training despre reabilitatrea zonelor umede in 10 limbi. In viitor, implicarea membrilor DEF in dezvoltarea de politici va fi sprijinita prin parteneriate guvernamentale (de ex. Planul de Management al Bazinului Dunarii in contextul Directivei Cadru a Apei ).

Strategia de Comunicare a DRP urmareste intarirea capacitatii de comunicare a ONG-urilor. Membrii DEF, de exemplu, au primit deja sprijin pentru dezvoltarea de publicatii, website. Strategia ofera oportunitatea ONG-urilor de a asista in implementarea strategiilor de comunicare indreptate spre audiente cheie, prin campanii de constientizare la nivelul comunitatilor. In acest sens DRP acorda o mare atentie popularizarii prin intermediul media a actiunilor ONG-urilor in bazinul Dunarii.

DRP va fi implementat pentru o perioada de 5 ani cu un buget total de 15 milioane USD. DRP este parte a "Parteneriatului Strategic pentru reducerea nutrientilor in bazinul Dunarii si Marii Negre’, unul dintre cele mai mari si mai ambitioase proiecte din lume in ceea ce priveste protectia apei. Parteneriatul, prin cei 95 mil. USD, vine in sprijinul obiectivului Comisiilor pentru Dunare si Marea Neagra de a reduce incarcaturile toxice si nutrientii la un nivel ce va permite ecosistemelor Marii Negre sa recupereze conditiile din 1960.

Contributia ONG la reducerea nutrientilor
Organizatiile non- guvernamentale si alte grupuri de interes pot contribui la reducerea nutrientilor si substantelor toxice din Bazinul Dunarii prin proiecte desfasurate atat la nivel national cat si la nivel regional. Organizatiile non-guvernamentale pot implementa activitati care sa conduca la reducerea poluarii in mod direct sau sa faciliteze procesul de rezolvare a problemelor cauzate de poluare. Proiectele se pot adresa direct reducerii surselor punctiforme si difuze de poluare si confruntarii problemelor nationale sau transfrontaliere in zonele de risc identificate. De asemenea, organizatiile non-guvernamentale se pot adresa indirect problemelor reducerii nutrientilor, cum ar fi prevenirea generarii poluarii prin imbunatatirea si cresterea constientizarii publicului si factorilor decizionali din mediul industrial, facilitarea fluxului de informatie, asigurarea asistentei in prevenirea poluarii accidentale, promovarea productiei si utilizarii de detergenti fara fosfati si utilizarea la scara mare a fertilizantilor organici. Aceste proiecte pot de asemenea facilita dezvoltarea si functionarea procesului democratic prin asigurarea implicarii publicului in problemele si deciziile ce privesc aspectele poluarii.

Organizatiile non-guvernamentale pot contribui la acest proces prin actiuni directe cat si prin colaborarea cu alte grupuri de interes. Ei pot reprezenta comunitatile in procesul de luare a deciziilor (servind ca punti de legatura intre oficiali si public), pot facilita participarea publicului in procesul de luare a deciziilor asupra aspectelor ce privesc bazinul Dunarii sau pot sugera solutii alternative pentru prevenirea si reducerea poluarii. Mai mult decat atat, organizatiile non- guvernamentale pot fi un canal util in diseminarea informatiilor catre public, intarirea constientizarii acestuia asupra problemelor si solutiilor posibile. Pentru a-si indeplini rolul, organizatiile din bazinul Dunarii trebuie sa- si intareasca capacitatile. Cresterea constientizarii poate contribui efectiv la amplificarea intelegerii comune a problemelor de mediu tranfrontaliere si chiar globale, precum si a solutiilor asociate.

Programul de granturi al DRP va permite organizatiilor non- guvernamentale din bazinul Dunarii sa creasca implicarea publicului in reducerea nutrientilor prin proiecte ?practice?, educationale si instructive, monitoring si prin influentarea politicilor la nivel local si regional. Programul anterior de granturi a aratat cat de mult organizatiile non- guvernamentale locale pot contribui la cresterea implicarii publicului si in masurile de reducere eficienta a poluarii.

ELIGIBILITATE

Organizatiile non- guvernamentale inregistrate in tarile Dunarene :Bosnia & Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Moldova, Romania, Slovacia, Slovenia, Ukraina si Serbia & Muntenegru avand ca scop solutionarea problemelor de mediu si care detin un cont bancar sunt eligibile pentru programul de granturi nationale.

Organizatiile aplicante pentru programul de granturi nationale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

sa se angajeze in cooperarea cu diferite grupuri de interes;
sa aiba experienta demonstrata in management de proiecte;
sa aiba experienta in domeniile: apa, agricultura, nutrienti (de preferat); si
sa aiba acces la echipament de birou si logistica necesara asigurarii unei bune comunicari.

LIMITARI

Programul National de Granturi nu va finanta:

Proiecte al caror scop principal este cercetarea stiintifica, colectarea de date si probe;
Cheltuieli operationale generale cum ar fi salarii si chirii; sau
Cumpararea de teren, cladiri, investitii sau vehicule care nu sunt necesare implementarii proiectului.
Limitari de ordin tehnic:

Organizatiile care desfasoara in prezent un grant local finantat de REC nu pot aplica pentru prezenta runda de finantare inainte ca raportul final al proiectului/ grantului local sa fie trimis si aprobat;
Daca o organizatie este implicata in doua propuneri de proiect, organizatia aplicanta trebuie sa desemneze coordonatori de proiect diferiti pentru fiecare dintre propuneri;
La stadiul de Aplicatie completa/ Full application, doar un singur grant poate fi acordat unei organizatii;
Durata proiectului este de 12 luni;
Punctul National Focal al DEF va fi exclus din procesul decizional daca organizatia aplica pentru acest program de granturi

SCOPUL PROIECTULUI

Principalul scop al programului de granturi nationale este de a facilita cooperarea intrasectoriala in vederea reducerii poluarii cu nutrienti si substante toxice provenite din sursele punctiforme si difuze, la nivel regional in bazinul Dunarii.

Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa implice si alte grupuri de interes cum ar fi autoritati locale (departamentele de protectia mediului), institutii ce au ca obiectiv managementul resurselor de apa, sectorul industrial si comunitatea agricola.

Aceste granturi vor ajuta ONG-urile sa dezvolte proiecte care:

Contribuie direct la reducerea poluarii
Contribuie la imbunatatirea de ansamblu a sistemului de monitorizare
Urmaresc solutionarea problemelor nationale sau transfrontaliere prezente in "hotspot-uri" identificate;
Previn generarea poluarii prin cresterea constientizarii populatiei
Faciliteaza fluxul de informatii intre autoritati si public
Acorda asistenta in prevenirea poluarilor accidentale;
Promoveaza producerea si utilizarea detergentilor fara fosfati si a fertilizatorilor organici; si
Sprijina procesele democratice prin asigurarea implicarii publicului si participarii la luarea deciziilor ce afecteaza calitatea mediului in bazinul Dunarii.

Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa managerieze activitatile utilizand una sau cateva din urmatoarele abordari:

Propunerea de activitati ce au impact direct sau indirect in reducerea nutrientilor si altor substante toxice . Impactul trebuie sa fie masurabil prin indicatori bine definiti.
Implicarea altor grupuri de interes : Proiectele trebuie sa identifice grupurile de interes din domeniul managementului apei, factorii de decizie din unitatile poluatoare si alti factori cheie si sa-i implice in implementarea proiectelor.
Schimbarea comportamentului consumatorilor : Organizatiile non-guvernamentale, utilizand cresterea constientizarii si campaniile orientate catre sectorul de consum, trebuie sa fie capabile sa demonstreze impactul asupra comportamentului consumatorilor.
Sa serveasca drept model pentru alte zone din bazinul hidrografic al Dunarii : Proiecte cu potential de replicabilitate si pot servi drept exemplu pentru alte zone din bazinul hidrografic al Dunarii in care problemele si conditiile cadru sunt similare.
Sa promoveze si sa asiste in aplicarea principiilor Conventiei de la Arhus la nivel national : Proiecte orientate catre diseminarea informatiei si participarii publicului la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii.
Sa contribuie la dezvoltarea politicilor la nivel national : Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate sa contribuie la dezvoltarea de politici in privinta poluarii cu nutrienti in bazinul Dunarii (de ex. programe nationale sau locale de combatere a poluarii, educatia ecologica, implementarea directivelor Uniunii Europene).
Promovarea cooperarii intre organizatiile non- guvernamentale la nivel national: Promovarea lucrului in retea la nivel national intre organizatiile non-guvernamentale. Transformarea ?reducerii poluarii cu nutrienti? intr-un domeniu de interes pentru organizatiile non-guvernamentale (de.ex. campanii nationale cu activitati concrete la nivel local).
Abordarea din perspectiva transfrontaliera si abordarea din punct de vedere al bazinului hidrografic: Proiectele trebuie sa vizeze cresterea intelegerii contributiilor la problemele de mediu transfrontalier. Desi problema poluarii poate fi locala sau nationala, consecintele ei sunt de obicei regionale si afecteaza tarile vecine. In special, in acele proiecte ce se adreseaza dezvoltarii folosirii terenului si managementului resurselor de apa, organizatiile trebuie sa relationeze sursa poluarii cu aria de impact cand acestea sunt diferite din punct de vedere politic si administrativ, cu accentuarea responsabilitatii utilizatorilor din amonte in prevenirea problemelor din aval.
Sunt bine venite si alte abordari inovatoare si creative din partea organizatiilor non-guvernamenteale in abordarea problemelor poluarii cu nutrienti si alte substante toxice in mod direct sau indirect sunt bine venite.
REC incurajeaza organizatiile non-guvernamentale sa utilizeze urmatoarele metode pe parcursul acestui program de finantare:
Cresterea constientizarii si diseminarea informatiei prin mass media: Aceste componente reprezinta cele mai reusite metode in munca organizatiilor non-guvernamentale si se doresc a fi componente frecvente in cele mai multe propuneri. Rezultatele si impactul activitatilor implementate trebuie sa fie diseminate pe parcursul derularii proiectului. Strategia pentru diseminarea informatiei trebuie sa fie clar descrisa in propunere.
Campanii si lobby: Activitatile de lobby sunt incurajate a fi utilizate de catre organizatiile non- guvernamentale pentru a aborda si influenta factorii de decizie. Campaniile pot fi modalitatile adecvate de influentare a consumatorilor, producatorilor, comunitatilor locale si altor grupuri de interes (de ex. schimbarea comportamentului producatorilor in tratarea apelor menajere, utilizarea ingrasamintelor, producerea de detergenti fara fosfati, etc).
Participarea publicului: Organizatiile non-guvernamentale sunt incurajate nu numai sa abordeze publicul si unitatile poluante, dar sa si promoveze si faciliteze implicarea publicului in procesul de luare a deciziilor in aspectele legate de managementul apei si alte aspecte de mediu relevante din zonele critice identificate. In acelasi timp, o astfel de abordare nu trebuie limitata la diseminarea de informatie si implicarea comunitatii, ci trebuie initiat un dialog activ si de durata cu factorii decizionali.
Educatia de mediu si sesiunile de instruire: Activitatile educationale, abordand si influentand diferite persoane sau grupuri tinta (educatori, elevi, studenti, asociatii si alte organizatii non-guvernamentale) sunt de asemenea incurajate. Aceste activitati trebuie sa contribuie la cresterea intelegerii aspectelor legate de poluarea cu nutrienti si alte substante toxice, si de asemenea, sa contribuie la prevenirea si reducerea poluarii cauzate de acestea.
Retele si parteneriate: Organizatiile non- guvernamentale sunt incurajate sa dezvolte retele si parteneriate cu alte organizatii precum si cu alte grupuri de interes din alte institutii (de ex: cu inspectoratele de protectia mediului, directiile bazinale, industrie si asociatii agricole);
Proiecte-studiu interactive: Sunt incurajate activitatile desfasurate care constau in actiuni concrete de conservare, reabilitare si igienizare. Trebuie demonstrate beneficiile in timp si de durata ale acestora;
Monitoring: Sunt de asemenea incurajate proiectele care presupun activitati de monitorizare ca parte integranta a lor, dar exclud echipamente tehnice sofisticate si expertiza certificata;
Cercetarea: Pot fi finantate proiectele care presupun cercetare aplicata primara, ce nu necesita eforturi stiintifice complexe (de ex. sondaje de opinie sau evaluarea datelor existente).
Ideile inovatoare referitoare la alte mijloace ce pot dovedi ca sunt folositoare in abordarea reducerii poluarii cu nutrienti si alte substante toxice sunt de asemenea incurajate

TOPICI

Aspectele de mediu pe care programul de granturi nationale trebuie sa le abordeze sunt legate de deteriorarea acviferului si eutroficarea apei de suprafata, ambele provenind din sursele punctiforme si difuze de poluare din agricultura, sectorul industrial si municipal, ca si din problemele legate de managementul apelor uzate.
Granturile vor fi acordate proiectelor ce vor aborda urmatoarele aspecte legate de poluarea cu nutrienti si alte substante toxice:

Deversari ca rezultat al activitatilor agricole:

Introducerea si aplicarea celor mai bune practici agricole ce privesc evitarea, minimizarea si/ sau controlul surselor difuze de poluare a freaticului si apelor de suprafata;
Contributia la nivel politic (Directivele Uniunii Europene, SAPARD, Politica Agricola Comuna);
Promovarea metodelor agriculturii ecologice si dezvoltarea rurala.
Deversarile industriale

Promovarea celor mai bune tehnologii disponibile, cerintelor de raportare din Registrul de Eliberare si Transfer al Poluantilor si sistemelor de management de mediu;
Asistenta pentru reducerea riscului de eliberari accidentale a poluantilor din diverse ramuri industriale;
Adresarea poluarii cauzate de substantele toxice;
Promovarea productiei si utilizarii detergentilor fara fosfati;
Abordarea metodelor (alternative) de tratare si/ sau practicilor ce conduc la indepartarea eficienta a nutrientilor si substantelor toxice.
Deversarile municipale

Abordarea managementui deseurilor menajere, ca de ex. reducerea utilizarii detergentilor conventionali;
Abordarea colectarii si epurarii apelor uzate la nivel urban.
Apecte legate de utilizarea terenurilor si zone umede

Abordarea managementului inundatiilor, sistemului de irigatii si drenare cu accentuarea pe efectele asociate poluarii;
Salvarea si protejarea luncilor inundable naturale (prin fasii de teren cu efect de buffer);
Asigurarea suportului pentru conservarea si restaurarea habitatului luncilor inundabile si zonelor umede
PROCEDURA DE APLICARE SI DIAGRAMA DE TIMP

Proiectul de fata intentioneza sa abordeze si sa dezvolte implicarea organizatiilor non-guvernamentale din Republica Moldova printr- o schema de granturi ce se va desfasura pe o perioada de un an. Cererea pentru aplicatii este un proces deschis si competitiv. Procesul de aplicare consta in doua faze: faza de scrisoare de intentie/ concept paper si de propunere finala/full application. Diferite grupuri de interes (autoritati locale, organizatii academice si stiintifice, sectorul privat local inclusiv factorii poluatori) sunt invitate sa coopereze cu organizatiile non- guvernamentale. Numai organizatiile non-guvernamentale inregistrate legal sunt eligibile pentru a aplica.

Pasul 1- Alegerea partenerilor

Dupa lansarea programului de granturi nationale, organizatiile non-guvernamentale trebuie sa inceapa cautarea de parteneri din acelasi sector sau din alte sectoare (autoritati, institutii, universitati si sectorul de afaceri) care lucreaza in domenii similare. Pentru unele organizatii non- guvernamentale acest lucru poate reprezenta o noua provocare, in timp ce altele pot fi deja familiarizate cu astfel de parteneriate. Urmatoarele resurse sunt recomandate in gasirea de organizatii partenere: contacte personale, alte organizatii non- guvernamentale, universitati la nivel local, catalogul ONG publicat de REC si agentii de mediu. Reprezentantul biroului local poate asigura asistenta aplicantilor.

Pasul 2 – Faza de scrisoare de intentie/ concept paper ( a se consulta Formatul Scrisorii de intentie). Data limita: 30 septembrie 2005 orele 17:00 (in biroul REC Moldova). Evaluarea Scrisorilor de intentie: 1- 7 octombrie 2005

Organizatiile non-guvernamentale trebuie sa utilizeze formularul atasat cand isi prezinta conceptul de proiect. In aceasta faza descrierea este mai scurta si mai simpla decat in faza de aplicatie completa. Trebuie inclusa informatia de baza, accentuand partenerul sau partenerii si o scurta descriere a proiectului. Asa cum este schitat in acest format, organizatiile non-guvernamentale trebuie sa estimeze bugetul total cerut finantatorului pentru completa implemetare a proiectului.

Reprezentantul REC va evalua scrisorile de intentie/ concept papers. In timpul inregistrarii scrisorilor de intentie, personalul REC Moldova va verifica eligibilitatea propunerii in acord cu urmatoarele criterii:

Aplicantii sunt eligibili pentru a primi un grant REC;
Propunerea/ ideea prezentata abordeaza aspecte de reducere a poluarii cu nutrienti in bazinul Dunarii;
Aplicatia respecta standardele REC (formularul este completat, bugetul si diagrama de timp sunt in limite, grupurile de interes sunt identificate si acordul de cooperare este semnat).
Scrisorile de intentie care vor indeplini aceste criterii vor intra in primul stadiu al evaluarii. Reprezentantii REC Moldova, DEF si ICPDR vor constitui comisia care va decide care sunt organizatiile non-guvernamentale ce vor fi invitate sa pregateasca propunerea completa.

Proiectele vor fi selectate pe baza urmatoarelor criterii:

relevanta problemei : In ce mod problema identificata se incadreaza in obiectivul programului de granturi de reducere a nutrientilor, asa cum se specifica in anunt?
impactul potential al activitatilor implementate : Cum intentioneaza proiectul sa imbunatateasca sau sa schimbe? Scopul si obiectivele propunerii contribuie la atingerea scopului programului de granturi?
abordarea:
metodologia si mijloacele propuse sunt adecvate si realiste pentru adresarea si rezolvarea problemei? Pana la ce limita organizatia aplicanta utilizeaza modalitatile si abordarile sugerate in anunt?
implicarea altor grupuri de interes: Sunt grupurile de interes identificate si dispuse sa coopereze cu organizatiile non-guvernamentale in rezolvarea problemei de mediu?
Capacitatea de implementare a organizatiei aplicante : Este organizatia aplicanta calificata asa cum rezulta din experienta anterioara in termenii managementului de proiect, expertizei tehnice si financiare?
Reprezentantul DEF va fi exclus din comisia de evaluare daca decide sa intre in competitie..

Pasul 3 ? Training – Matricea Logica si implicarea mass media; Octombrie 2005

O scurta sesiune de training va fi organizata de catre REC Moldova pentru a oferi asistenta ONG-urilor selectate in pregatirea propunerilor complete. REC va acoperi cheltuielile de transport ale participantilor la aceasta sesiune de o zi, ce va aborda urmatoarele doua componente:

I. Componenta 1: abordarea matricei logice, care va avea drept scop asistenta ONG-urilor in planificarea proiectului

Aceasta sesiune va contine trei parti:

Introducere in abordarea matricei logice
Procesul de elaborare a matricei (analiza problemei, stabilirea obiectivelor, a indicatorilor, faza de planificare)
Matricea logica in dezvoltarea unui proiect REC
II. Componenta 2: sesiune media, care isi propune:

pregatirea ONG-urilor selectate sa includa componente de media si comunicare in propunerilor lor
asistarea ONG-urilor aplicante in comunicarea catre media si organizarea evenimentelor media
Pasul 4 ? Pregatirea aplicatiilor complete (va rugam sa consultati Anexa A: Ghid pentru pregatirea aplicatiei complete) Data limita: 5 decembrie 2005

Numai organizatiile non- guvernamentale ale caror scrisori de intentie / concept paper au fost selectate si care au participat la training vor intra in faza de pregatire a aplicatiilor. Organizatiile non-guvernamentale trebuie sa se intalneasca cu grupurile de interes identificate si impreuna sa pregateasca aplicatia completa. Un reprezentant al unui ONG trebuie desemnat lider de proiect pentru intregul proiect. Celelalte grupuri de interes nu sunt eligibile pentru finantare, dar pot contribui la implemntarea proiectului in calitate de consultanti. Pentru intocmirea propunerii complete, organizatia aplicanta trebuie sa respecte liniile standard de scriere a propunerii ce vor fi furnizate de catre REC organizatiilor non- guvernamentale selectate in faza de scrisoare de intentie/ concept paper. Atentie speciala trebuie acordata sectiunilor referitoare la ?obiectivelor proiectului? si ?indicatori? care sunt incluse in prezentul anunt. Propunerea completa trebuie sa ajunga in biroul REC Moldova pana la orele 17:00 in ziua de 5 decembrie 2005. Numai propunerile primite prin posta sau aduse personal vor fi acceptate.

Pasul 5 ? Selectarea propunerilor complete. Data limita : 12-16 decembrie 2005

Propunerile de proiect sunt acceptate in limba romana si deciziile sunt luate pe baza evaluarii facute de un grup independent de consultanti. Reprezentantul national al ICPDR va fi solicitat in procesul de evaluare. Punctul national focal al DEF va fi implicat de asemenea in procesul decizional. Procedura de selectie se va baza pe calitatea proiectului, fezabilitatea acestuia, prezenta, numarul si reprezentativitatea partenerilor si probabilitatea impactului de mediu masurabil, la nivel national. Selectia va fi bazata pe criterii bine definite ce vor analiza:

Impactul asupra mediului

Actiunile, directe sau indirecte ce vizeaza reducerea (masurabila) a poluarii datorate nutrientilor sunt clar explicate;
Indicatorii SMART selectati si modalitatile de verificare a acestora sunt definiti.
Abordarea/ metodologia aleasa de organizatia aplicanta

utilizarea de metode fezabile si eficiente pentru a atinge scopul si obiectivele;
Cooperarea
Angajamentul partilor implicate in proiect este demonstrat si rolul fiecaruia este clar definit;
Calitatea propunerii
plan de actiune fezabil si realist;
buget realist.
Expertiza resurselor umane implicate
competenta si experienta resurselor umane implicate, atat a personalului organizatiei aplicante cat si a expertilor implicati cu referire la problema abordata.
Pasul 6 ? Intalnirea castigatorilor (ianuarie 2006)

Dupa selectarea propunerilor castigatoare, organizatiile aplicante sunt instiintate cu privire la rezultatele evaluarii. In acelasi timp le sunt asigurate informatiile referitoare la managementul financiar al proiectului si procedurile de raportare. Organizatiile castigatoare vor fi invitate la sediul REC Moldova pentru ?intalnirea castigatorilor?. La aceasta intalnire organizatiile vor fi invitate sa- si prezinte proiectele si vor primi informatiile referitoare la cerintele acestei runde de finantare. Cu ocazia acestei intalniri contractele vor fi revizuite si semnate. Contractul specifica conditiile de raportare si calendarul efectuarii platilor. Organizatiile selectate vor intalni persoanele responsabile din partea REC cu care vor lucra pe parcursul implementarii proiectului.

Pasul 7 ? Implementarea proiectelor (ianuarie 2006 ? ianuarie 2007)

Dupa definitivarea si semnarea contractelor, proiectele pot fi implementate asa cum au fost planificate

CONTACTE
Pentru mai multe detalii referitoare la procedura de aplicare, va rugam sa contactati Biroul REC Moldova.

Persoana de contact: Ana Olaru : tel: +373-22-233017, tel./fax: +373-22-238685, e-mail: [email]ana.olaru@rec.md[/email]

Informatii aditionale

Pentru mai multe informatii referitoare la acest program de granturi, va rugam sa vizitati site-urile:

[url=http://www.rec.md]www.rec.md[/url]
[url=http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/NationalDanubeGrants/]http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/NationalDanubeGrants/[/url]
Mai multe informatii despre Programul Regional pentru Dunare puteti gasi pe pagina de internet a Proiectului : [url=http://www.undp-drp.org]http://www.undp-drp.org[/url] .

In paralel cu granturile nationale, REC administreaza cea de-a doua runda a granturilor regionale, de pana la EUR 35,000, pentru ONG-uri din zona bazinului Dunarii.. Informatii despre acest grant gasiti la adresa: [url=http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/RegionalDanubeGrants]http://www.rec.org/REC/Programs/NGO_Support/Grants/RegionalDanubeGrants[/url]

Scopul acestui eveniment este de a oferi comunitatii neguvernamentale de mediu posibilitatea analizei unui an de activitate din domeniu, de a puncta perspectivele dezvoltarii ulterioare si de a face un schimb de opinii si experiente, etc.
Am fi recunoscatori celor care doresc sa-si exprime parerea, sa ofere sugestii sau propuneri cu referire la sistemul de organizare al acestui eveniment, sa vina cu idei noi referitor la tematicile de discutii in cadrul For-ului, etc.
Toate sugestiile sunt binevenite pana la data de 23 Septembrie, 2005 la adresa e-mail:

Ecologistii sustin ca Romania nu a rezolvat problema depozitarii deseurilor nucleare si ca situatia se va agrava dupa ce va fi dat in functiune si cel de-al doilea reactor al centralei. Activistii Greenpeace Romania au inceput saptamana trecuta o campanie publica de informare a populatiei in legatura cu pericolele folosirii energiei atomice, in timp ce la Belene, in Bulgaria, o alta echipa a protestat fata de constructia centralei nucleare. Greenpeace a demarat luna aceasta o campanie europeana impotriva energiei atomice. Potrivit Mediafax, o ambarcatiune a organizatiei a pornit, in acest scop, pe Dunare, intr-un turneu intitulat "Energy Revolution Tour".

In ordine cronologica, Stufstock-ul, aflat deja la a treia editie, va intra primul in scena, la malul marii, pe nisipul de la Vama Veche, in zilele de 19 si 20 august, si va reuni, ca si pana acum, solisti si trupe de prima marime, romanesti si straine. O lista inca provizorie a organizatorilor anunta concerte cu Ada Milea, E.M.I.L., Zob, Zdob si Zdub, KUMM, Ens Cogitans (Rusia), OCS, Vita de Vie, Timpuri noi, Implant Pentru Refuz, Blazzaj, Vama Veche, Luna Amara, Urma, Kampec Dolores (Ungaria), Altar, Point Blank (Macedonia), Domnisoara Pogany, tapinarii, Florin Chilian, Vali "Sir Blues" Racila, Al Jawala, Nightlosers, Fara Zahar, Havoc (Farcas) (Germania), Zebre, Iordache, SIMS (Franta), Aria Urbana s.a.

Lansat in 2003, de Asociatia pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural (APCAPBC), ca o miscare de protest pe muzica rock, desfasurata cu sloganul "Salvati Vama Veche!", de protejare a zonei Vama Veche – 2 Mai – Limanu – Hagieni, amenintata de extinderea turismului industrial necontrolat si supusa dezvoltarii haotice, festivalul s-a bucurat, inca de la inceput, de o audienta record, care se anunta de proportii si pentru acest an.

De altfel, actiunea lansata in 2003 nu numai ca a avut un mare succes de public, ci a pus in discutie situatia planului urbanistic general din zona, reusind sistarea constructiilor ilegale demarate de cativa afaceristi locali, ceea ce a adus campaniei APCAPBC un binemeritat "premiu", titlul de cea mai buna initiativa civica a anului, pentru doua editii consecutive, in cadrul Galei Premiilor Societatii Civile.

Pentru cei interesati si anul acesta de evenimentele Stufstock, organizatorii vor realiza din timp un ghid cu programul concertelor, mijloacele de transport, o harta a zonei etc., multe dintre informatiile utile fiind deja publicate pe site-ul oficial al evenimentului.

La doar cateva zile distanta, pe 26 august, maratonul muzical de festival se muta pe platoul montan din Apuseni, la Rosia Montana, unde are loc a treia editie a Fan Fest 2005. Pe afisul evenimetului se regasesc artisti si trupe care vor fi concertat deja la Vama Veche – Ada Milea, Zdob si Zdub, Vita de Vie, Luna Amara, Aria Urbana, Implant pentru Refuz, Altar, carora li se vor alatura trupe cu succes de ultima ora, de la Shukar Colective, Sensor, Unu&Firma, Pacha Man, Romano (G-Force Sound / Germania), Coma, Silent Strike s.a.

Festivalul mai include experiente "extreme" de divertisment, de la "fanjumping", tunuri cu apa, la concursuri de catarat, precum si expozitii, concursuri de graffiti, filme cu tematica de mediu si un targ al produselor locale de artizanat. Asemeni campaniei de la Vama Veche, si Fan Fest a debutat sub forma unei miscari protestatare ecologiste sprijinite de artisti, impotriva exploatarilor aurifere preconizate in zona Apusenilor, care ar fi dus la poluari masive ale apei si distrugerea faunei montane, din cauza utilizarii cianurilor.

Lansata de o coalitie de asociatii neguvernamentale ecologiste, in frunte cu organizatia internationala Greenpeace, cu sloganul "Salvati Rosia Montana!", campania s-a dovedit un succes de public, dar in primul rand si-a dus la indeplinire scopul – revizuirea contractelor care urmau sa se deruleze cu o companie de exploatare miniera canadiana.

? Galeriile subterane trecute pe harta ocupa circa 70 km. Cele mai mari goluri cu o inaltime de 11 m, latime de 30-40 m si lungime de 60-100 m sunt: Sala celor 100 de metri, Sala Asteptarii, Catedrala, Sala Pinguinului, Sala Hipopotamului, Sala Jurnalistilor, Sala Moldova-Criva, Cimitirul Dinozaurilor. Lacurile cele mai spectaculoase poarta denumirea de: Lacul Dacilor, Lacul Verde, Lacul Albastru, Lacul Transparent, Lacul imparatului.De la 16 iulie 2005 a aparut pe harta si Lacul revistei ?Natura? si Galeria Miscarii Ecologiste din Moldova.

in arealul Pesterii ?Emil Racovita? functioneaza o mare cariera de extragere a gipsului prin explozii. An de an, cariera se apropie tot mai mult de sat, deteriorand peisajul si acoperind cu praf campurile agricole si locuintele oamenilor. Cariera are un impact deosebit nu doar asupra locuitorilor, ci si a uneia dintre cele mai importante relicve naturale din lume ? vestita si unica in felul sau pestera ?Emil Racovita?.
Pe parcursul anilor 1990-2003, la insistenta Miscarii Ecologiste din Moldova si a redactiei revistei ?Natura?, problema pesterii ?Emil Racovita? a fost abordata si mediatizata, dar Autoritatile nu au intervenit. La 1 mai 2004 Miscarea Ecologista din Moldova, revista ?Natura?, Asociatia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM), ONG ?Padurea Domneasca?, ?INQUA-Moldova?, Asociatia de avocatura ecologica ?Eco-Lex?, ?Lupii? s. a au vizitat pentru documentare cariera de la Criva unde au gasit un adevarat dezastru: 15 grote care se aflau in perimetrul carierei erau treptat distruse prin explozii, iar intrarea in pestera intr-un mod enigmatic a fost inundata, mare fiind probabilitatea ca si galeriile de circa 70 km sa fi fost umplute cu apa. Astfel, aparuse presupunerea ca o bijuterie a naturii moldave si europene ar fi disparut in milioanele de metri cubi de apa, fapt care evident rasturna intreaga situatie existenta pana la inundatie.

Din mai 2004, lupta pentru salvarea pesterii ?Emil Racovita? a devenit un scop al ecologistilor de la Miscarea Ecologista din Moldova, de la revista ?Natura?, a altor organizatii de mediu. Astfel s-a reusit ca in iunie 2004 seful statului sa ajunga la Criva, pentru a promite sustinere in salvgardarea monumentului naturii. Timp de un an s-a continuat pledoaria pentru cauza pesterii ?Emil Racovita?.
Recent, firma ?Criva-Knauf? a finisat lucrarile prin care a scos apa si namolul ajuns, nu se stie cum, la intrarea in pestera.

La 16 iulie 2005 s-a mai inscris o fila in istoria pesterii. Un grup de ecologisti si speologi de la Miscarea Ecologista din Moldova, Revista ?Natura?, Institutul de Geodezie si Geologie a AŞM, AJMTEM, ONG-urile ?Padurea Domneasca?, ?Lupii?, ?SalvaEco?, sustinuti de REC-Moldova pentru deplasarea la fata locului, au patruns in pestera, dupa o perioada de peste 7 ani de inchidere abuziva. Din pacate, inca peste 30 de metri, care fac legatura intre fantana de intrare si galeriile pesterii, sunt innamolite si fac practic imposibil accesul in cavernele subterane. Intrarea in pestera este avariata si e nevoie de o interventie urgenta. Este mare riscul ca blocurile de gips, sub presiunea exploziilor, sa se naruiasca si sa blocheze intrarea pentru totdeauna.

Pestera ?Emil Racovita?, monument al naturii de importanta europeana si mondiala, necesita ajutorul statului R. Moldova, a organizatiilor internationale, a specialistilor speologi pe peste hotare si din R. Moldova. Grupul de ecologisti, care au patruns la 16 iulie in pestera, propune urmatoarele actiuni necesare a fi efectuate pentru protejarea pesterii ?Emil Racovita?:

1. Guvernul R. Moldova si Academia de Ştiinte a RM sa creeze un grup de lucru, cu atragerea expertilor straini si ONG-urilor, care sa elaboreze un program complex de cercetare, valorificare si promovare a pesterii ?Emil Racovita?;
2. De invitat specialisti in domeniu din cadrul Institutului de Speologie din Bucuresti, a Asociatiilor de Speologie din Ţarile Europene, a Federatiei Franceze de Speologie, care au vizitat pestera in anul 1992, in scopuri de cercetare, valorificare si protejare a pesterii ?Emil Racovita?;
3. De a se aloca mijloace financiare pentru amenajarea si valorificarea pesterii ?Emil Racovita?;
4. Intrarea actuala este avariata si nu poate fi utilizata pentru vizite. Este necesar de a gasi posibilitati de a amenaja modern intrarea in Pestera ?Emil Racovita?;
5. in scopul protejarii Pesterii ?Emil Racovita? si a securitatii persoanelor ce vor intra in subterana, este necesar de un control strict asupra accesului in pestera, care sa fie efectuat de organele abilitate.

Este important de sesizat ca pestera ?Emil Racovita?, aflandu-se in componenta retelei ecologice Pan-Europene si fiind inclusa in circuitul turistic european, poate servi un prim pas pentru integrarea noastra in comunitatea europeana.

Ecotopa Bike Tour 2005 a inceput in 20 iunie in Banja Luka (Bosnia-Hertegovina) si se va finaliza in 8 august la Saharna (Republica Moldova). Este a treia oara cand traseul turei trece prin ROmania si prima oara cand se traverseaza intreaga tara, de la Oravita pana la Iasi (itinerarul fiind detaliat in ANEXA). Coloana de biciclisti va opri in multe orase si va face si zile de pauza, dorind sa se intalneasca cu autoritati locale, ONG-uri ecologiste, presa si oameni preocupati de mediul inconjurator si spera sa beneficieze de ospitalitate si deschidere fata de mesajul promovat.

Participantii se deplaseaza exclusiv pe biciclete, ducand timp de 7 septamani pe mii de kilometri cu ei tot ce au nevoie, fara masini de insotire, demonstrand in acest fel ca mobilitatea nu implica neaparat utilizarea autovehiculelor sau altor forme poluante de transport. In plus, de pe bicicleta poti avea un contact mai strans cu natura, oamenii, istoria si cultura zonelor strabatute.

La destinatie, participantii se vor alatura altor sute de tineri din intreaga Europa ce se vor reuni anul acesta pe malul Nistrului pentru a 15-a editie a taberei ecologiste internationale Ecotopia. In trecut, taberele Ecotopia s-au tinut alternativ in Est si Vest, doua editii avand loc in Romania (in 1994 in judetul Neamt la Ardeluta si in 1999 in Banat la Bogda).

Clubul de Cicloturism Napoca colaboreaza la organizarea turei pe teritoriul Romaniei, stabilind traseul si etapele, furnizand informatii si facilitand contactul participantilor cu alte structuri.

Toti cei interesati sunt invitati sa sa alature, macar pentru o zi-doua, acestei actiuni, fiind oricand bineveniti sa pedaleze impreuna cu cei ce parcurg intreaga tura. Au nevoie doar de bicicleta si echipament de campare, vointa si voie buna…

ANEXA:
Detalii privind programul turei in Romania
==========================================
ECOTOPIA BIKE TOUR 2005

TRASEU IN ROMANIA

1. 10 iulie frontiera- – Naidas
2. 11 iulie Naidas – Oravita – Anina
3. 12 iulie Anina – Carasova – Resita
4. 13 iulie Resita – Brebu – Caransebes
5. 14 iulie Caransebes – Hateg
6. 15 iulie Hateg – Calan – Hunedoara – Deva
7. 16 iulie Deva (zi de pauza)
8. 17 iulie Deva – Simeria – Orastie – Alba Iulia
9. 18 iulie Alba Iulia – Sebes – Sibiu
10. 19 iulie Sibiu (zi de pauza)
11. 20 iulie Sibiu – Agnita
12. 21 iulie Agnita – Sighisoara
13. 22 iulie Sighisoara (zi de pauza)
14. 23 iulie Sighisoara – Cristuru Secuiesc – Odorheiul Secuiesc
15. 24 iulie Odorheiul Secuiesc – Vlahita – Miercurea Ciuc
16. 25 iulie Miercurea Ciuc – Gheorgheni
17. 26 iulie Gheorgheni – Lacu Rosu
18. 27 iulie Lacul Rosu (zi de pauza)
19. 28 iulie Lacu Rosu – Bicaz
20. 29 iulie Bicaz – Piatra Neamt
21. 30 iulie Piatra Neamt – Roman
22. 31 iulie Roman – Targu Frumos
23. 01 august Targu Frumos – Iasi
24. 02 august Iasi (zi de pauza)
25. 03 august Iasi – Ungheni (frontiera)
====================================================

Toti doritorii de a participa la cunsultari sunt rugati sa se inregistreze la telefonul 23-86-85 sau prin intermediul postei electronice la adresa: [email]request@rec.md[/email]

Ca noutate, anul acesta scoala este deschisa si altor persoane care nu sunt membre ale unui club de speologie, acestia avand acces la nivelul TSA 1.

Stagiul speologic la nivelul TSA 1 cuprinde invatarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simpla cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor si coboratorului cu role (adica tehnicile folosite in speologie). Aceste tehnici sunt aproape in aceeasi forma folosite si la lucrul la inaltime.

Pe parcursul stagiului, dupa 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleza, se vor vizita pesterile urmatoare: Pestera Barsa, Pestera Neagra, Avenul din Bortig, Avenul Gemanata, Avenul Negru, Pestera Caput, Avenul din Dosul Rachitii, Cetatile Ponorului, Avenul Acoperit etc… (programul difera in functie de echipa!)

Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispozitie de Scoala Romana de Speologie si de instructaj oferit de cadrele Scolii Romane de Speologie, o mare parte fiind si cadre ale Scolii Franceze de Speologie.

La cerere se poate inchiria contra cost si echipamentul personal.

Circulara completa a stagiului o gasiti la adresa [url=http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html]http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html[/url]

Dorim sa semnalam vizita pentru prima oara in Romania a domnului Pierre VALETTE, directorul Directiei ?Mediu? din cadrul Directoratului General ?Cercetare?, personalitate cu o reputatie consolidata in domeniul elaborarii politicilor si strategiilor din domeniul tematic.

In cadrul ?Zilei de Informare? vor fi prezentate noile tematici de cercetare lansate in cadrul celei de-a 4-a competitii pentru Prioritatii 6.3 ?Dezvoltare durabila, schimbari globale si ecosisteme? precum si perspectivele pentru urmatorul Program Cadru, insotite de expuneri ale participantilor romani la diferite proiecte de cercetare finantate prin FP6.

In acest context, ne face o deosebita placere si va invitam la acest eveniment, care va avea loc in Amfiteatrul Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei, luni 11 iulie 2005, intre orele 9,00 – 13,00. Prezentarile vor fi sustinute in limba engleza.

Invitatia se adreseaza tuturor specialistilor din institutiile implicate in cercetarea stiintifica, protectia mediului, reprezentantilor autoritatilor publice, centrelor/institutelor de cercetare, precum si reprezentantilor sectorului privat (intreprinderi, IMM-uri din domeniu etc.).
Agenda sesiunilor de informare este anexata prezentei invitatii.

Inregistrarea este obligatorie – Pentru confirmarea participarii, va rugam sa accesati site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, [url=http://www.mct.ro]www.mct.ro[/url]

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de catre Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie miniera canadiana de mica dimensiune, limitata financiar si neexperimentata care intentioneaza sa stramute localnicii din Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Restul de 20% din actiuni sunt detinute de Minvest, o companie miniera de stat. Inca de la inceputul sau, acest aranjament a fost asaltat de scandaluri, probleme operationale si opozitie vehementa pe plan local, national si international. In decembrie 2004, procedura EIM pentru proiectul operatiunii miniere la suprafata de la Rosia Montana a fost initiat prin depunerea ?Memoriului de Prezentare a Proiectului?. Inca din decembrie 2004, un numar fara precedent de cetateni, ONG-uri si institutii au protestat impotriva faptului ca legislatia romaneasca si europeana in domeniu nu a fost aplicata pentru procedura EIM Rosia Montana. Acum aproximativ doua saptamani, Ministerul Mediului a anuntat indrumarul final cu problemele rezultate din parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii. Acest indrumar final a cauzat serioase ingrijorari dat fiind faptul ca a fost intocmit intr-o totala lipsa de transparenta si fara consultari publice, omitand asadar aspecte semnificative ce ar trebui sa fie incluse in raportul la studiul de impact asupra mediului.

[b]Potrivit ONG-urilor si parlamentarilor europeni[/b]
"Definirea domeniului evaluarii este poate cea mai importanta etapa a unei proceduri EIM, pentru ca are ca obiect reliefarea continutului si intinderii informatiei de mediu ce trebuie supusa evaluarii autoritatii competente intr-o procedura EIM. Indiferent de forma pe care o ia etapa de definire a domeniului evaluarii, consultarea cu autoritatile de mediu, cu alte parti interesate si cu publicul constituie o parte importanta a procesului. Consultarile vor contribui la asigurarea faptului ca toate efectele, problemele, ingrijorarile, alternativele si masurile de diminuare a efectelor pe care partile interesate le considera necesare in cadrul procedurii EIM vor fi intr-adevar luate in considerare".

Art. 6 al Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatii, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, ratificata de Romania prin Legea 86/2000 si Articolele 1 si 3 ale Directivei 2003/35/EC garanteaza transperanta si participarea publicului in etapa de definire a domeniului evaluarii. Semnatarii contestatiei reclama asadar faptul ca aceste prevederi legale au fost violate de autoritatile romane responsabile pentru procedura EIM Rosia Montana.

"Am depus in nenumarate randuri la autoritatile romane rapoarte legate de chestiuni legale si tehnice realizate de experti in domeniu.
Contestatia noastra cea mai recenta contine o astfel de analiza realizata de catre Bob Moran, un renumit expert american in domeniul mineritului. De aceasta data insa ne adresam si institutiilor Uniunii Europene si asteptam de la acestea un raspuns privind toate masurile pe care le-au luat pentru a remedia acesta situatie grava," spune Eugen David, presedinte al Alburnus Maior.

[i]Pentru mai multe informatii, va rugam contactati Alburnus Maior la +40 (0) 258 859 328 si vizitati [url=http://www.rosiamontana.org[/i]]www.rosiamontana.org[/i][/url]